Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 553/CA
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă - - SRL, cu sediul în C,-, împotrivaSentinței civile nr. 586/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimatul pârât - SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE, TAXE ȘI ALTE VENITURI ALE LOCAL AL MUNICIPIULUI C, cu sediul în C,-, având ca obiect - suspendare executare act administrativ, anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta reclamantă, av. în baza împuternicirii avocațiale nr. 69407/2009 depusă la dosar, pentru intimatul pârât a răspuns av. în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de recurentă care este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei conform chitanței nr. -/08.09.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei.
Pentru intimatul pârât apărătorul ales depune la dosar întâmpinare, un exemplar a comunicat apărătorului recurentei.
Nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat, solicită cuvântul pentru dezbateri.
Pentru recurentă apărătorul ales de asemenea, arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat, solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenta reclamantă, av. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Consideră că instanța de fond a interpretat greșit norma juridică prevăzută în anexa 1.5 din 500/2006 și 360/2007 și a extins această normă dincolo de ipotezele la care ea se aplică, încălcând un principiu general de drept. Certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare iar sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată înțelege sarcina fiscală ce le revine. Recurenta refuză să creadă că norma "bănci și alte instituții financiare" este compatibilă și se încadrează în principiul enunțat.
În mod cert această normă astfel formulată a fost neclară și a dat naștere unor interpretări arbitrare. Drept urmare realizând acest lucru a modificat și completat această normă prin nr. 78/2008 a încadrat casele de amanet într-o categorie distinctă la punctul 6 al anexei 1.
Instanța de fond, în motivarea sentinței nu a reținut și nu s-a pronunțat asupra niciunuia dintre aceste aspecte și a concluzionat fără a prezenta motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile reclamantei.
Cu privire la admiterea de către instanța de fond a excepției inadmisibilității invocată de pârât, arată că titlul executoriu a fost emis în baza Dispoziției nr. RB-/29.10.2008 că acest titlu este un act juridic încheiat în baza actului administrativ a cărui anulare a solicitat-o prin acțiunea formulată și în această speță este aplicabil art. 1 alin.6 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel că s-a aplicat o normă a dreptului comun la o situație pentru care există o reglementare specială.
Față de motivele arătate prin cererea de recurs solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Având cuvântul pentru intimatul pârât, av. solicită respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, conform apărărilor formulate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Consideră criticile și motivele invocate de recurentă ca fiind neîntemeiate, instanța de fond a interpretat în mod corect dispozițiile legale incidente în cauză și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de anulare a titlului executoriu, având în vedere caracterul de act de executare, solicită să se aibă în vedere faptul că instanța de fond a pronunțat o soluție corectă. Acest act putea fi atacat numai în calea de contestație la executare în temeiul art. 172 și următoarele din Codul d e procedură fiscală.
CURTEA,
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanta - SRL a solicitat anularea dispoziției RB -/29.10.2008 și a titlului executoriu nr.G 84347/2008 emise de Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local C și suspendarea executării titlului executoriu.
În fapt, la 21.08.2008 reclamanta a depus declarația de impunere nr.G 40725, completând formularul din anexa 1.5 și a plătit taxa pentru anul 2007 în sumă de 11 lei. Pe anul 2008 nu a depus declarația deoarece a renunțat la activitatea economică ca entitate financiară nebancară.
Prin dispoziția de impunere nr.G 74891/28.08.2008 Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local Cas tabilit diferențe suplimentare de plată (taxa de liniște și siguranță pe anul 2007, 2008 și accesorii), în cuantum de 10.592 lei.
În termen legal a formulat contestație care prin dispoziția nr.R-B -/29.10.2008 a fost admisă în parte, iar debitul a fost redus la 5.550 lei.
Solicită anularea actului administrativ pentru următoarele motive:
Taxa pe care pârâta o invocă în dispoziție nu este expres prevăzută de nr.500/2006 și nr.360/2007 și este dedusă printr-o interpretare extinctivă a normei.
Consiliul Local C prin nr.78/2008 a modificat și completat anexa 1.5 nr.360/2007 încadrând casele de amanet la altă categorie decât băncile și alte instituții financiare.
Deși această hotărâre trebuia să aibă efecte doar pe viitor, pârâta a sesizat și a interpretat HCL nr.500/2006 și nr.360/2007 în sensul că până la adoptarea nr.78/2008 casele de amanet ca entități financiare nebancare ar fi datorat taxe identice cu băncile.
Pârâta nu a răspuns în decizia atacată la aspectele invocate privind încetarea activității pe anul 2008.
În drept invocă art.1, 15 din Legea nr.554/2004, nr.OG92/2003, art.379 Cod proc. civilă.
În cauză s-au depus la dosar actele contestate și documentația aferentă.
Prin Incheierea din 20.01.2009, ramasa irevocabila prin respingerea recursului ca tardiv formulat, instanța a admis cererea de suspendare a actelor de executare efectuate de pârât în baza titlului executoriu nr.G 84347/2008.
La 17.02.2009 pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, aratand că activitatea desfășurată de reclamantă pentru anul 2007 până la 31.04.2008 este aceea de casă de amanet, fiind constituită ca instituție financiară nebancară.
Constatându-se că declarația completată de reclamantă în conformitate cu art.82 Cod proc. fiscală nu este întocmai potrivit obiectului său de activitate, s-a emis Decizia de impunere nr.74891/2008.
HCL nr.78/2008 a produs efecte doar ulterior publicării sale, respectiv după 01.04.2008.
Prin Sentința civilă nr. 586/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost respinsă acțiunea reclamantei, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin Decizia de impunere nr.G 74891/2008 s-au stabilit diferențe suplimentare de obligații fiscale reprezentând taxă privind creșterea gradului de liniște și siguranță în sarcina reclamantei, respectiv pentru anul 2007, 2008 și accesorii în cuantum total de 10.592 lei.
Împotriva acestei decizii de impunere, reclamanta a formulat contestație care prin dispoziția RB -/29.10.2008 a fost admisă în parte, fiind rectificat debitul la 5.550 lei.
Pârâtul a reținut că reclamanta în mod eronat s-a încadrat în declarația pentru încasarea taxelor speciale la "spații comerciale și prestări servicii" în loc de "bănci și alte instituții financiare".
S-a reținut că reclamanta efectuează activitate de creditare cu primire spre păstrare de bunuri prin intermediul caselor de amanet, fiind încadrată la categoria instituțiilor financiare.
În ceea ce privește sustinerea reclamantei potrivit careia s-au stabilit in mod eronat taxe pe anul 2008 întrucât începând cu 31.12.2007 si-a încetat activitatea, instanța a înlăturat-o pentru următoarele considerente:
La fila 59 există Hotărârea nr.1/31.03.2008 prin care asociații reclamantei hotărăsc închiderea punctului de lucru din C- parter.
La fila 60 se află adresa emisă de reclamantă la 08.12.2007 către - T & T SRL prin care solicită rezilierea contractului de închiriere întrucât din 31.12.2007 din motive financiare, reclamanta, va înceta activitatea și va închide punctul de lucru.
Hotărârea nr.1/31.03.2008 a fost înscrisă în registrul comerțului în baza Incheierii nr.17124/10.04.2008.
Pentru aceste aspecte s-a reținut că în mod corect a stabilit pârâtul că reclamanta a desfășurat activitate din anul 2007 până în aprilie 2008, perioadă pentru care trebuie să achite contravaloarea taxei de liniște și siguranță.
În ceea ce privește cuantumul taxei s-a apreciat de instanță că aceasta a fost în mod corect stabilită de pârât intrucat reclamanta în mod eronat a completat declarația pentru încasare taxe speciale încadrându-se la rubrica de "spații comerciale și prestări servicii" în loc de "bănci și alte instituții financiare".
Instanța a avut în vedere certificatul constatator emis de ORC la 21.06.2006 (fila 61).
Taxa de liniște și siguranță a fost reglementată pentru anul 2007-aprilie 2008 prin nr.500/2006, respectiv nr.360/2007.
Potrivit obiectului de activitate, reclamanta se încadrează pentru anul 2007 la pct.5 din anexa 1.5 nr.500/2007 "bănci și alte instituții financiare" și în anexa 1.5 pct.7, pct.5 a nr.360/2007.
Prin nr.78/2008 s-a introdus o nouă categorie de impozitare prin adăugarea pct.6 la pct.5 din tabelul cuprins în paragraful 4 de la pct.7 anexa 1.5 nr.360/2007, respectiv a caselor de amanet. Această hotărâre nu se poate aplica retroactiv și pentru anul 2007.
Pentru perioada în care reclamanta datorează taxa privind creșterea gradului de liniște și siguranță se aplică nr.500/2006 și nr.360/2007 care stabileau aceiași taxă pentru bănci și alte instituții financiare nefăcând distincția între instituții financiare bancare sau nebancare.
În ceea ce privește cererea privind anularea titlului executoriu, prin Incheierea din 19.05.2009 instanța a admis excepția inadmisibilității invocată de pârât și a respins această cerere ca inadmisibilă reținand că acesta nu reprezintă un act administrativ fiscal în înțelesul art.2 din Legea nr.554/2004, fiind un act de executare emis în cadrul procedurii de executare silită ce poate fi atacat în cadrul unei contestații la executare la instanța de executare. Instanța a reținut că față de acest act sunt incidente dispozitiile art.28 din Legea nr.554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Recurenta consideră că instanța de fond a interpretat greșit norma juridică prevăzută în anexa 1.5 din 500/2006 și 360/2007 și a extins această normă dincolo de ipotezele la care ea se aplică, încălcând un principiu general de drept din următoarele considerente:
În concordanță cu principiul general de drept al legalității, un impozit, o taxă nu pot fi invocate dacă nu sunt expres prevăzute într-o normă legală, ci deduse dintr-o posibilă interpretare a unei norme. Ori, formularea prevăzută în anexa 1.5 din 500/2006 și 360/2007 "bănci și alte instituții financiare" nu poate produce efecte juridice decât pentru bănci, deoarece este nelegal să poată fi identificate și alte entități economice, în baza unui articol nehotărât ca "alte".
Potrivit codului fiscal - legea de bază în instituirea taxelor și impozitelor, în cap II art. 3 "impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii":
Certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare iar sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată înțelege sarcina fiscală ce le revine. Recurenta refuză să creadă că norma "bănci și alte instituții financiare" este compatibilă și se încadrează în principiul enunțat.
În mod cert această normă astfel formulată a fost neclară și a dat naștere unor interpretări arbitrare. Drept urmare realizând acest lucru a modificat și completat această normă prin nr. 78/2008 a încadrat casele de amanet într-o categorie distinctă la punctul 6 al anexei 1.
Instanța de fond, în motivarea sentinței nu a reținut și nu s-a pronunțat asupra niciunuia dintre aceste aspecte și a concluzionat fără a prezenta motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile reclamantei.
Cu privire la admiterea de către instanța de fond a excepției inadmisibilității invocată de pârât, arată că titlul executoriu a fost emis în baza Dispoziției nr. RB-/29.10.2008 că acest titlu este un act juridic încheiat în baza actului administrativ a cărui anulare a solicitat-o prin acțiunea formulată și în această speță este aplicabil art. 1 alin.6 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel că s-a aplicat o normă a dreptului comun la o situație pentru care există o reglementare specială.
Intimatul pârât prin apărătorul ales a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, conform apărărilor formulate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii și care au fost încadrate în dispozițiile art.304 pct.9 dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin Deciziade impunere nr. G 74891/28.08.2008au fost stabilite în sarcina reclamantei diferențe suplimentare de obligații fiscale, reprezentând taxă privind creșterea gradului de liniște și siguranță pentru anul 2007, 2008 precum și accesorii, în cuantum total de 10.592 lei, constatându-se că aceasta efectuează activitate de creditare cu primire spre păstrare de bunuri, prin intermediul caselor de amanet, fiind încadrată la categoria instituțiilor financiare.
Contestația împotriva deciziei de impunere fost admisă in parte prin Dispoziția R-B -/29.10.2008, debitul fiind redus la
Taxa de liniște și siguranță a fost reglementată pentru anul 2007- aprilie 2008 prin nr.500/2006, respectiv nr.360/2007, acte normative ale administrației publice locale care cuprind dispoziții clare, în deplină concordanță cu principiul reglementat de Codul fiscal referitor la certitudinea impunerii, sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor.
Potrivit obiectului de activitate, reclamanta avea obligația să se încadrează pentru anul 2007 la pct.5 din anexa 1.5 nr.500/2007 "bănci și alte instituții financiare"și în anexa 1.5 pct.7, pct.5 a nr.360/2007 și aceasta pentru că legiuitorul, prin actele normative enunțate mai sus și care instituie această taxă, nu a înțeles să instituie deosebiri de impunere între instituțiile financiare.
Este real că prin nr.78/2008 s-a introdus o nouă categorie de impozitare, prin adăugarea pct.6 la pct.5 din tabelul cuprins în paragraful 4 de la pct.7 anexa 1.5 nr.360/2007, respectiv acaselor de amanet, însă acest act normativ nu se poate aplica retroactiv față de dispozițiile art.15 al.2 din Constituția României.
Instanța de fond a interpretat în mod corect norma juridică prevăzută în anexa 1 pct.5 al nr.500/2006 și 360/2007 respectiv "bănci și alte instituții financiare"și nu a extins-o dincolo de ipotezele la care ea se aplică, interpretarea fiind în deplină concordanță cu formularea din textul legal.
Pentru perioada în care reclamanta datorează taxa privind creșterea gradului de liniște și siguranță se aplică nr.500/2006 și nr.360/2007 care stabileau aceiași taxă pentru bănci și alte instituții financiare, nefăcându-se distincția între instituții financiare bancare sau nebancare.
Deși critică hotărârea tribunalului ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, deoarece taxele au fost deduse dintr-o posibilă interpretare a unei norme, chiar recurenta a procedat de maniera criticată în sensul că a completat declarația pentru încasarea taxei speciale, încadrându-se la rubrica de "spații comerciale și prestări servicii" în loc de"bănci și alte instituții financiare", omițând cu bună știință obiectul său de activitate.
Dacă reclamanta avea dubii cu privire la încadrarea instituției și la cuantumul taxei datorate trebuia să solicite informații sau să solicite anularea în situația în care le considera nelegale. Și aceasta pentru că încadrarea la una din categoriile impozabile, în ceea ce privește taxa privind creșterea gradului de liniște și siguranță este în sarcina contribuabilului, prin completarea unei declarații fiscale, inclusiv stabilirea cuantumului sumei datorate, potrivit dispozițiilor art.82 al.2 și 3 din Codul fiscal.
Declarația și stabilirea cuantumului debitului se face sub rezerva verificării ulterioare potrivit art.86 al.1 și 4 din Codul d e procedură fiscală, verificare ce a condus la întocmirea deciziei de impunere.
Având in vedere caracterul accesoriu al capătului de cerere având ca obiect anularea titlului executoriu, precum si soluția data capătului principal, rezulta ca soluția pronunțata de prima instanța asupra acestuia este întemeiata.
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul în contencios administrativdeclarat de recurenta reclamanta - - SRL, cu sediul în C,-, împotrivaSentinței civile nr. 586/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimatul pârât - Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local al Municipiului C, cu sediul în C,-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 25 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond
tehnoredactat dec. jud. /2ex/04.01.2010
04 2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
