Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 555/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 555/CA
Ședința publică de la 13 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
Grefier - - -
Pe rol judecarea cererii de suspendare formulată de reclamanta - - SRL, cu sediul în C,-,.4, în contradictoriu cu pârâta - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - C - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ - SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ PERSOANE JURIDICE 3, cu sediul în C,-, având ca obiect - suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 11.11.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 13.11.2009, pentru când:
CURTEA,
Asupra cererii de suspendare de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1339/36/29.09.2009 la Curtea de Apel Constanța, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice C - Activitatea de inspecție Fiscală - Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Juridice 3, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, suspendarea executării Decizie de impunere nr. 501/14.07.2009 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de pârâtă.
Arată reclamanta că decizia de impunere a fost pusă în executare prin Somația nr-/24.021 și comunicată societății la 18.09.2009.
Susține reclamanta că a formulat în temeiul dispozițiilor art. 205 Cod procedură fiscală contestație împotriva Deciziei de impunere nr. 501/14.07.2009 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală, Deciziei nr. 515/14.07.2009 privind nemodificarea bazei de impunere, Deciziei de impunere nr. 501/10.07.2009 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală încheiat la data de 09.07.2009 de către organele de control ale Direcției Generale a Finanțelor Publice C, Activitatea de Inspecție Fiscală, Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Juridice 3, prin care s-au stabilit în sarcina sa obligații fiscale suplimentare la plată reprezentând TVA trimestrial în sumă de 2.150.135 lei și majorări de întârziere pentru perioada 26.04.2009-09.07.2009 în sumă de 127.351 lei.
Dispozițiile art. 215 Cod procedură fiscală prevăd posibilitatea părții care a formulat contestație pe cale administrativă să solicite instanței suspendarea executării actului administrativ contestat, în temeiul legii contenciosului administrativ.
Având în vedere faptul că a formulat contestație pe cale administrativă solicită suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 501/14.07.2009 din 14.07.2009.
Consideră reclamantă că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege referitoare la prevenirea unei pagube iminente ce se poate produce prin această executare, deoarece suma ce urmează a fi executată este foarte mare, astfel s-ar ajunge la un blocaj financiare pentru societate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 215 alin. 2 Cod procedură fiscală coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, legal citată a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, motivat de faptul că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege.
În ce privește existența unui caz bine justificat, arată că susținerea reclamantei privind formularea contestației pe cale administrativă împotriva deciziei de impunere și a actului subsecvent pentru nelegalitatea acestora, nu pot fi primite întrucât prezenta cauză nu are ca obiect stabilirea legalității actului administrativ fiscal.
În ce privește prevenirea unei pagube iminente, se arată de pârâtă că susținerea reclamantei potrivit cu care prin executarea actului administrativ fiscal i s-ar provoca o perturbare a activității și producerea unui prejudiciu material nu poate fi reținută, întrucât pe de o parte, nu există o astfel de tulburare nici paguba dovedită pe cifra de afaceri și pe de altă parte nu i se poate aplica un tratament fiscal preferențial față de alți contribuabili.
Motivele invocate de reclamantă în susținerea cererii de suspendare nu sunt de natură să facă dovada îndeplinirii nici a acestei condiții prevăzută de legea specială.
În vederea soluționării cererii de suspendare instanța a stabilit în sarcina reclamantei o cauțiune în sumă de 50.000 lei, ce a fost achitată de reclamantă cu nr. 19/22.10.2009.
Examinând cererea de suspendare a executării actelor administrative, Curtea constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.14 alin. 1 din Legea nr.554/2004în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiileart. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Existența unui caz bine justificat nu poate fi reținută decât dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate de care se bucură actele administrative emise în baza și în vederea executării legii.
În cadrul procedurii de soluționare a cererii de suspendare a executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului, instanța având posibilitatea să efectueze numai o cercetare sumară a aparenței dreptului.
Natura măsurii dispuse prin actul contestat nu constituie prin ea însăși un caz bine justificat, iar motivele de nelegalitate invocate de reclamantă presupun cercetarea în profunzime a fondului cauzei și nu se circumscriu condiției prevăzute de art.14 alin.1 din legea contenciosului administrativ.
În ceea ce privește condiția prevenirii unei pagube iminente, Curtea constată că paguba iminentă este definită de art.2 alin.1 lit.ș din lege drept prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Suspendarea executării este însă o măsură de excepție, care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar aduce reclamantei un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.
Această condiție nu este îndeplinită în cauză întrucât nu s-a dovedit iminența producerii unei pagube, iar simpla susținere că reclamanta nu datorează suma stabilită în sarcina sa și că executarea acesteia ar conduce la perturbarea gravă a activității societății nu satisface cerințele prevăzute de art.14 alin.1 din lege.
Pe cale de consecință, Curtea va respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal contestat, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 501/14.07.2009 emisă de ANAF-DGFP C - Administrația de inspecție fiscală C, formulată de reclamanta - - SRL, cu sediul în C,-,.4, în contradictoriu cu pârâta - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - C - Activitatea de Inspecție Fiscală - Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Juridice 3, cu sediul în C,-,ca nefondată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 13.11.2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
tehnoredactat hot.jud.-- -
4 ex./ 14.12.2009
18 2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban
