Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 610/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 610/CA/2009
Ședința publică de la 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU împotriva sentinței civile nr.92/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă mandatarul ales al intimatei - SA, avocat, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recurenta a solicitat judecarea în lipsă.
Recursul este scutit de taxa de timbru conform art. 17 din Legea 146/1997.
Reprezentantul intimatei depune la dosar împuternicire avocațială și ordinul de plată reprezentând onorariul avocațial, învederând că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și având în vedere solicitarea recurentei de judecare în lipsă, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, conform ordinului de plată depus la dosar. Instanța de fond a constatat că actul administrativ are o legalitate îndoielnică atâta timp cât privește obligarea intimatei de a achita o taxă pentru produse valorificate pe piețele externe și nu piața internă, instanța prezumând de la început că actul administrativ atacat încalcă un principiu de drept fundamental, respectiv cel al teritorialității legii române, fiind inadmisibil ca printr-un act administrativ să se aplice o lege română în afara granițelor țării.
Prin memoriul justificativ depus la dosar, la care s-a anexat acte doveditoare, s-a arătat detaliat care este situația financiară a societății, care sunt costurile lunare și care ar fi consecința executării deciziei de impunere înainte de pronunțarea pe fond.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Reclamanta - SA a solicitat in contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU suspendarea punerii in executare a deciziei de impunere nr.179/2008 pana la data la care se va pronunța instanța de fond. In motivarea cererii se arata ca prin decizia de impunere a fost stabilit ca debit o suma mare in sarcina societății,iar executarea silita ar determina blocaje in activitatea reclamantei. În drept s-au invocat dispozițiile art. 215 din Codul d e procedura fiscala si art.14 din 554/2004.
Secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu prin sentința nr.92/CA/2009 a admis cererea reclamantei si a dispus suspendarea executării deciziei de impunere pana la data pronunțării instanței de fond asupra temeiniciei si legalității titlului de creanța emis de parata. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca în speța sunt întrunite condițiile cerute de art. 14 din 554/2004, deoarece prin titlu de creanța s-a stabilit in sarcina societății un debit de 288.945 lei datorat fondului de mediu, iar executarea silita ar afecta posibilitatea reclamantei de a onora obligațiile de plata a salariilor fata de angajați, neonorarea angajamentelor fata de partenerii de afaceri, imposibilitatea achitării datoriilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, împrejurări ce justifica posibilitatea producerii unei pagube iminente societății reclamante. Cazul bine justificat este determinat de contestarea creanței pe cale administrativa sub aspectul aplicării legii in timp, cat si datorita faptului ca reclamanta livrează ambalaje la export, ceea ce ar face inaplicabile dispozițiile reglementarilor legale privind plata contribuției. Instanța a mai reținut ca reclamanta a consemnat la CEC cauțiunea stabilita de instanța.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs parata Administrația solicitând modificarea hotărârii si respingerea cererii de suspendare. Prin motivele de recurs se arata ca in cauza nu sunt întrunite condițiile cerute de art.14 din 554/2004, deoarece reclamanta nu a depus probe pentru a justifica îndeplinirea condițiilor cerute de lege si care trebuie dovedite, deoarece nu se prezuma. Actele administrative emise de organele statului se bucura de prezumția de legalitate,autenticitate, veridicitate, fiind emise în temeiul legii. Suspendarea executării actului administrativ care în acest caz este titlu executoriu este o excepție de la regula executării ex officio, astfel ca cele doua condiții impuse de lege trebuie dovedite.
In drept s-au invocat dispozițiile art.304, 304 indice 1 din Codul d e procedura civila.
Recursul este scutit de plata timbrajului potrivit art.17 din 146/1997.
Reclamanta a depus in cauza note sub forma de concluzii scrise prin care solicita respingerea recursului, deoarece hotărârea primei instanțe este legala si temeinica. In cauza au fost depuse acte din care reiese situația financiara a societății, costurile lunare pe care le implica funcționarea societății si consecințele asupra reclamantei in cazul executării creanței. Cazul bine justificat este determinat de contestarea de către reclamanta a creanței sub aspectul legii aplicabile, ceea ce determina o îndoiala serioasa asupra cuantumului creanței.
Curtea,examinând sentința pronunțata sub aspectul recursului declarat de parata Administrația constata ca acesta este nefondat pentru următoarele considerente de fapt si de drept:
Prin raportul de inspecție fiscala nr. 213/2008 s-a stabilit ca reclamanta datorează către Fondul de mediu o contribuție de 288.945 lei, din care 128.591 contribuție principala, iar diferența reprezintă majorări si penalități de întârziere. Perioada verificata a fost mai-octombrie 2003, iar creanța a fost stabilita in baza 73/2000 si a 333/2004. In baza procesului-verbal s-a emis decizia de impunere nr.179/2008. Creanța stabilita a fost contestata de reclamanta in procedura administrativa potrivit art. 205 din Codul d e procedura fiscala.
Potrivit art. 14 din 554/2004, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, in condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond.
Legea oferă posibilitatea suspendării actului administrativ, ca o situație de excepție, dar numai in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ. Paguba iminenta reprezintă prejudiciul material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar cazurile bine justificate sunt împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasă in privința legalității actului administrativ (art. 2 lit.s si t din 554/2004).
În cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de lege în privința suspendării.
Paguba iminenta vizează activitatea desfășurata de reclamanta, în sensul că datorită cuantumului ridicat al creantei fiscale s-ar ajunge la imposibilitatea desfășurării activității de către reclamanta, in condițiile in care contesta aceasta suma, împrejurare dovedita cu actele depuse in probațiune la dosar. Reclamanta prin înscrisurile depuse la filele 84-159 din dosarul cauzei a făcut dovada ca se află în derularea unor contracte de creditare pentru investiții ce necesita plata ratelor lunare, aspect dovedit cu extrasele de cont, iar executarea silită a sumei considerabile stabilite cu titlu de creanță ar perturba situația financiară a reclamantei și ar avea repercusiuni negative asupra posibilității achitării la scadenta a ratelor, ceea ce ar influența desfășurarea activității economice a societății.
In cauza este îndeplinita si condiția cazului bine justificat, deoarece decizia emisa este contestata de reclamanta sub aspectul cuantumului creanțelor datorate, atât debitul principal, cat si accesoriile, sub aspectul aplicării legii în timp privind contribuția la fondul de mediu. În condițiile în care creanța fiscală este reprezentata de o suma mare de bani, din care doar o parte reprezintă debitul principal, iar cealaltă parte reprezintă accesorii, fiind contestat modul de calcul al acestora și până la data la care se va stabili legalitatea creanței, apreciem că suntem în prezența cazului bine justificat pentru suspendarea executării titlului.
În consecință,fiind îndeplinite condițiile cerute expres de lege, se constata ca cererea reclamantei de suspendare a actului administrativ este fondata si dovedita cu înscrisurile de la dosar, iar în mod temeinic și legal a apreciat prima instanță de fond că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 14 din 554/2004.
În cauză nu sunt motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate dintre cele prevăzute la art. 304, 312 din Codul d e procedură civilă și în consecință recursul paratei Administrația este nefondat și urmează a fi respins.
În temeiul art. 274 al. 1 și 3 din Codul d e procedură civilă, obligă recurenta să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecata în recurs reprezentând parte din onorariul avocațial solicitat. Instanța a apreciat cheltuieli de judecata solicitate de reclamanta intimata raportat la obiectul pricinii și la munca depusă de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către pârâta Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței civile nr. 92/ CA/ 9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantei intimate SA, suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6. 05. 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.CG
Dact./ex.2/15 06 2009
Jud.fond.
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Ioan Cibu, Iosif Morcan
