Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 655/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 655/2009

Ședința publică din data de 14 decembrie 2009

Instanța constituita din:

PREȘEDINTE: Mirela Budiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâtului CERCETĂRII ȘI, având ca obiect suspendare executare act administrativ - Ordinul nr. 5530/2009 emis de CERCETĂRII ȘI - art. 14 din Legea nr. 554/2004.

La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.

Procedura de citare este îndeplinită.

Acțiunea promovată este legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,6 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care se arată că, în data de 23.11.2009, după închiderea dezbaterilor s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea pârâtului întâmpinarea, trimisă prin postă.

Curtea, în temeiul art. 281.pr.civ. din oficiu, dispune îndreptarea erorii materiale prin omisiune strecurate în cuprinsul încheierii de la termenul din data de 23.11.2009, în sensul de a se consemna că, s-a pus în vedere reprezentantului pârâtului să depună la dosar înscrisuri pentru susținerea poziției exprimate prin întâmpinare, conform cărora plângerea prealabilă a fost înregistrată la emitentul actului după momentul la care a fost sesizată instanța, respectiv la data de 28.10.2009 în condițiile în care pe rolul instanței cererea a fost înregistrată la 27.10.2009.

De asemenea, s-a solicitat acestei părți să indice modul în care s-a trimis plângerea prealabilă, prin poștă, prin fax sau orice alt mod de expediere. Constatând că pârâta nu s-a conformat acestor dispoziții reține cauza în pronunțare, urmând a fi analizată și excepția prematurității invocată prin întâmpinare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la data de 27 octombrie 2009, reclamanta, a solicitat suspendarea efectelor Ordinului nr.5530/07.10.2009 a Ministrului Educației, Cercetării și, cerere intemeiata pe dispozitiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 4011/6.05.2009 al Ministrului Educației, Cercetării și, a fost numită, prin detașare în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general adjunct al M, până la organizarea concursului de către minister.

Prin ordinul nr. 4948/31.08.2009, a fost numită, începând cu data de 1.09.2009, pe aceeași funcție și tot până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar 2009-2010.

Ordinul a cărui suspendare se solicită a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, nefiind motivat, nici în fapt și nici în drept, în condițiile în care nu a fost organizat nici concurs și nici nu s-a sfârșit anul școlar.

Reclamanta apreciază ca pana la soluționarea plângerii prealabile, se poate dispune suspendarea executării actului administrativ atacat si ca sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

In ce privește "paguba iminenta", definita ca fiind prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public, este si ea indeplinita daca avem in vedere pierderile materiale ce îi sunt cauzate si care reprezinta diferenta de la salariul functiei pe care a revenit, la salariul de inspector adjunct.

Pârâtul, prin întâmpinare, a invocat excepția prematurității cererii, în condițiile în care plângerea prealabilă a fost înregistrată la emitentul actului după momentul la care a fost sesizată instanța, respectiv la data de 28.10.2009, în contextul în care, pe rolul instanței, cererea a fost înregistrată la 27.10.2009. Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii, arătându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele impuse de textul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Analizând cererea, Curtea constată următoarele:

Instanța a fost învestită cu cererea formulată de către reclamanta, acesta solicitând suspendarea efectelor Ordinului nr. 5530/07.10.2009 a Ministrului Educației, Cercetării și, în baza prev. art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Prin actul a cărui suspendare se solicită, emis în baza prev. art. 20 alin. 2, art. 31 și art. 101 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, a ordinului Ministrului Educației, Cercetării și nr. 4948/2009, privind numirea reclamantei în funcția de inspector școlar general adjunct și în conformitate cu prev. HG nr. 51/2009, s-a dispus încetarea detașării reclamantei în această funcție, urmând ca petenta să revină la catedra rezervată.

Prin ordinul nr. 4011/6.05.2009 al Ministrului Educației, Cercetării și, reclamanta a fost numită, prin detașare în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general adjunct al M, până la organizarea concursului de către minister.

Prin ordinul nr. 4948/31.08.2009, petenta a fost numită, începând cu data de 1.09.2009, pe aceeași funcție și tot până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar 2009-2010.

Potrivit art. 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

.-și cererea pe aceste dispoziții legale, reclamanta solicită suspendarea executării ordinului, până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii în anularea actului administrativ, depunând la dosar și copia plângerii prealabile adresate emitentului actului.

De aceea, instanța constată că prima condiție impusă de prevederile art. 14 alin (1) a fost îndeplinită de către reclamantă, urmând ca excepția prematurității să fie respinsă.

Pentru a dispune astfel, Curtea a luat act, în primul rând, de faptul că, la termenul de judecată din data de 23.11.2009, a pus în vedere reprezentantului pârâtului să depună la dosar înscrisuri pentru susținerea poziției exprimate prin întâmpinare, conform căreia plângerea prealabilă a fost înregistrată la emitentul actului după momentul la care a fost sesizată instanța, respectiv, la data de 28.10.2009, în condițiile în care, pe rolul instanței, cererea a fost înregistrată la 27.10.2009.

De asemenea, s-a solicitat acestei părți să indice modul în care s-a trimis plângerea prealabilă, prin poștă, prin fax sau orice alt mod de expediere, în vederea verificării incidenței prev. art. 104.pr.civ.

Constatându-se că pârâtul nu s-a conformat acestor dispoziții și că nu și-a dovedit, în conformitate cu prev. art. 1169.civ. susținerile din întâmpinare, excepția va fi respinsă, constatându-se că plângerea prealabilă a fost anexată cererii de chemare în judecată.

O altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru admisibilitatea cererii de suspendare în cadrul procedurii instituite de art. 14 din Legea contenciosului administrativ este aceea a constatării existenței unui caz bine justificat așa cum este el definit în art. 2 alin (1) lit t din Legea nr. 554/2004.

Cu alte cuvinte, reclamanta trebuie să dovedească existența unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei.

Așa fiind, cazul bine justificat rezidă nu numai în simplele afirmații ale reclamantei, dar și în argumentele juridice prezentate și sumar probate, aparent valabile, de natură a crea însă o îndoială în ceea ce privește actele contestate și a căror legalitate nu a fost încă pe deplin confirmată.

Fără a intra în analizarea temeiniciei argumentelor aduse de reclamantă, Curtea reține că prin plângerea prealabilă aceasta a supus analizei organului emitent motive de nelegalitate evidentă a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, de natură a ridica serioase îndoieli asupra valabilității acestuia.

La o analiză sumară a acestora, Curtea evidențiază că ordinul nu pare a fi motivat în concret, raportat la situația reclamantei, textele legale arătate în preambulul lui neavând astfel de valențe.

În acest context, sunt reale afirmațiile petentei conform cărora, date fiind circumstanțele în care a fost numită pe această funcție, încetarea detașării nu pare a se justifica, nefiind încheiat anul școlar și neorganizându-se concursul pentru ocuparea ei.

Or, prin Rezoluția Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei nr. (77)31 cu privire la protecția individului în relația cu actele autorităților administrative, s-a recomandat statelor membre să se ghideze în dreptul și practica lor administrativă de anumite principii enunțate în rezoluție, în scopul protecției persoanelor, fizice sau juridice, în procedurile administrative.

În implementarea acestor principii, cerințele unei administrații bune și eficiente, precum și interesele terților și interesele marelui public trebuie să fie în mod adecvat luate în considerare, pentru a asigura cel mai ridicat grad posibil de echitate, în principiul IV din Rezoluție fiind inserată obligația de prezentare a motivelor care stau la baza actului.

Nu în ultimul rând, pentru admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ se impune și îndeplinirea cerinței privind prevenirea unei pagube iminente așa cum a fost aceasta definită în art. 2 alin (1) lit ș din legea nr. 554/2004 respectiv "un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea vizibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".

În dovedirea acestei cerințe, reclamanta înțelege să se prevaleze de faptul că actul administrativ este de natură a afecta grav drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, dreptul la producția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, fiind apte a produce un important prejudiciu material, dar și moral al reclamantei, care se impune a fi evitat, prin suspendarea executării acestui ordin.

Prin conținutul lor, aceste drepturi complexe includ dreptul la salariul și dreptul la condiții rezonabile de viață, de natură a asigura titularului lor un trai decent. Or, menținerea efectelor actului administrativ atacat va avea drept consecință imediată încetarea raporturilor de muncă ale reclamantei și pierderea de către acesta a tuturor drepturilor de natură salarială aferente funcției de inspector școlar general adjunct, cu atât mai mult cu cât se învederează că postul ocupat anterior a fost deja ocupat, prin detașare, de către o altă persoană.

Pe de altă parte, eliberarea reclamantei din funcția de conducere pe care o ocupă este de natură a afecta grav imaginea și prestigiul profesional al acesteia, iar în condițiile în care ulterior, în soluționarea cererii sale de anulare a actului administrativ, s-ar constata nelegalitatea acestuia, repararea prejudiciilor create în plan moral va fi foarte dificilă, în raport de specificul activității desfășurate de aceasta.

În concluzie, suspendarea executării actului administrativ unilateral se impune a fi dispusă în cauză, atât din perspectiva îndeplinirii cerințelor art. 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004, cât și datorită faptului că aceasta ar veni în acord cu nr. R (89) 8, adoptată la 13 septembrie de Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.

consideră că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie și că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii, iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. a apreciat că, executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor cu un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat, în măsura posibilului.

Față de toate considerentele mai sus expuse, în lumina dispozițiilor art. 14 alin (1) raportat la art. 2 alin (1) lit ș și t din Legea nr. 554/2004, se impune a fi admisă cererea formulată de reclamant, cu consecința suspendării executării ordinului nr. 5530 din 7.10.2009, emis de pârâtul, până la pronunțarea instanței de fond.

Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare și împrejurarea că, atâta vreme cât reclamanta a fost numit printr-un act administrativ, în baza prev. art. II din OUG nr. 37/2009, indiferent de natura funcției pe care a exercitat-o, încetarea raporturilor sale de muncă trebuie să respecte principiul simetriei, putând fi dispusă numai printr-un act cu valoare egală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de către reclamanta ,. în B M,- și, în consecință:

Dispune suspendarea executării ordinului nr. 5530 din 7.10.2009, emis de pârâtul CERCETĂRII ȘI, până la pronunțarea instanței de fond.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2009.

JUDECĂTOR GREFIER

- - - -

RED.MB/MB

16.12.09/4 ex.

Președinte:Mirela Budiu
Judecători:Mirela Budiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 655/2009. Curtea de Apel Cluj