Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 661/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 661/2009
Ședința publică din data 18 2009
Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
Pe rol, în vederea pronunțării, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul ECONOMIEI în calitate de reprezentant legal al MINISTERULUI ECONOMIEI privind și pe intervenienta COMPANIA NAȚIONALĂ A PREȚIOASE ȘI SA având ca obiect suspendare executare act administrativ.
S-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea intervenientei COMPANIA NAȚIONALĂ A PREȚIOASE ȘI SA.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 2009, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu pârâtul ECONOMIEI în calitate de reprezentant legal al MINISTERULUI ECONOMIEI s-a solicitat suspendarea executării Ordinului Ministrului Economiei nr. 1751 din 5 octombrie 2009, prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de director general al COMPANIEI NAȚIONALE A PREȚIOASE ȘI " SA" B-M, până la pronunțarea instanței de fond.
În dezvoltarea cererii reclamantul arată că, la data de 2 noiembrie 2009 în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a formulat o plângere prealabilă pe care a adresat-o Ministrului Economiei, prin care a solicitat revocarea Ordinului nr. 1751, pe motiv că este ilegal.
La data de 8 iulie 2009, s-a încheiat un contract de mandat între, prin d-l, reprezentantul Adunării Generale a Acționarilor, în calitate de mandant și reclamant, în calitate de mandatar, prin care Adunarea Generală a Acționarilor îi delega conducerea societății.
Contractul s-a încheiat pe un an, cu posibilitatea prelungirii acestuia.
Cauzele de încetare a contractului sunt enumerate la art. 9 pct.1.
Printre acestea, cauza de la lit.b, prevede posibilitatearevocării mandatarului din calitatea de director general, prin Ordin al ministrului pentru motive ce țin de neexecutarea/executarea defectuoasă a contractului.
Art. 9 pct 2 stipulează că în cazul prevăzut la lit.b), partea în cauză este obligată să înștiințeze cealaltă parte cu cel puțin 30 de zile înainte.
În Ordinul ministrului nr. 1751 din data de 5 octombrie 2009, nu sunt precizate motivele demiterii reclamantului.
Nu reiese deci că este în culpă pentru neexecutarea contractului sau pentru executarea lui defectuoasă.
Mai mult, prin emiterea ordinului nu a fost respectat nici termenul de notificare de 30 de zile prevăzut în contract.
Deci, contractul de mandat și-a încetat efectele în mod abuziv, înainte de termenul stipulat, printr-un act de autoritate arbitrar al unei autorități publice.
Ordinul nr. 1751 din 5 octombrie 2009, îi îngrădește dreptul la muncă, așa cum acesta este prevăzut și garantat de art. 41 din Constituția României.
Actele administrative sunt executorii de drept, fără a fi nevoie să fie învestite cu formulă executorie.
Prin urmare, suspendarea măsurii este necesară pentru a lipsi de eficiență un act unei autorități publice care anulează, înainte de termenul convenit, niște drepturi bănești stabilite prin contract.
Pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI prin întâmpinarea depusă la data de 7 2009 invocă excepția de netimbrare a acțiunii și excepția de prematuritate a acțiunii, inadmisibilitatea acțiunii (18-19).
Intervenienta SA prin cererea de intervenție în interes propriu solicită admiterea în principiu a acesteia, cu consecința introducerii acesteia în cauză (32), și ulterior prin precizarea și completarea cererii de intervenție în interes propriu (52) aceasta a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, susținând în esență că în speță nu sunt îndeplinite și nici dovedite de către reclamant condițiile impuse de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv "cazul bine justificat" și "prevenirea unei pagube iminente" deoarece prin același ordin de eliberare din funcție a reclamantului a fost numit în funcția de director general d-l așa încât înlocuirea reclamantului nu a perturbat activitatea societății care oricum se află în procedura enței conform sentinței civile nr. 246/2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, fiind numit lichidator judiciar GRUP și PRO.
Examinând acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar precum și excepțiile invocate, instanța constată următoarele:
Excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL CLUJ invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI este neîntemeiată întrucât în speță art. 10 alin.3 din Legea contenciosului administrativ reglementează o competență teritorială alternativă în sensul că reclamantul are alegerea de a se adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
Întrucât reclamantul a optat în ceea ce privește competența teritorială asupra instanței de la domiciliul său care se află în mun B-M și în raza de competență a Curții de APEL CLUJ, excepția necompetenței teritoriale invocată apare ca neîntemeiată.
La fel de neîntemeiată este și excepția de netimbrare a cererii, în condițiile în care reclamantul chiar de la momentul înregistrării cererii a achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei cu chitanța nr. -/3 noiembrie 2009 (2) și un timbru judiciar de 0,30 lei, fiind citat pentru primul termen de judecată cu mențiunea achitării diferenței de taxă de timbru de 0,2 lei pe care a și depus-o la data de 20 noiembrie 2009 (31).
Totodată pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI a invocat și excepția prematurității cererii pe considerentul că reclamantul avea obligația de a introduce acțiunea numai după soluționarea plângerii prealabile însă acesta nu a respectat termenul de 30 de zile impus de legiuitor. Și această excepție este neîntemeiată deoarece textul la care face referire pârâtul respectiv prevederile art. 2 alin 1 lit h din Legea nr. 554/2004 stabilesc în termen de 30 de zile de la momentul formulării plângerii prealabile, în ceea ce privește acțiunea pe fond, însă în speță ne aflăm în prezența unei cereri de suspendare reglementată de prevederile art. 14 din legea contenciosului administrativ.
Deși a invocat și excepția inadmisibilității cererii aceasta nu a fost motivată în mod concret, fiind invocată în subsidiar excepției prematurității și practic având aceeași rațiune ca și considerentele avute în vedere la soluționarea excepției prematurității.
Pe fondul cererii de suspendare instanța constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Este cunoscut că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate precum și faptul că actul administrativ unilateral este el însuși titlu executoriu, neexecutarea lui fiind contrară unei bune ordini juridice într-un stat de drept.
În consecință, suspendarea actului administrativ ca operație juridică de întrerupere a efectului acestuia, apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu (executio ex officio).
Prin noua reglementare a contenciosului administrativ, s-au instituit proceduri speciale de suspendarea executării actului administrativ prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din lege cât și în faza sesizării instanței cu cererea de anulare a respectivului act administrativ.
Într-adevăr, potrivit art. 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
În cauză, reclamantul a formulat având ca temei legal textul mai sus citat o cerere de suspendare a executării Ordinul Ministrului Economiei nr. 1751 din 5 octombrie 2009 prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția de director general al COMPANIEI NAȚIONALE A PREȚIOASE ȘI " SA " B-M, până la pronunțarea instanței de fond.
În fapt, prin Ordinul sus menționat reclamantul a fost eliberat din funcția de director general al B-M începând cu data de 5 octombrie 2009, urmând a fi trecut pe un post corespunzător pregătirii profesionale, iar potrivit art 2 din același ordin începând cu aceeași dată s-a numit în funcția de director general al d-l.
Pentru admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ atacat se impun a fi îndeplinite condiții cumulative referitoare atât la obiectul suspendării cât și la temeiul de fapt al acesteia.
Cât privește condiția referitoare la obiectul suspendării instanța reține că actul administrativ a cărei suspendare se solicită este susceptibil de executare în sensul că acesta produce efecte în curs, a căror stopare poate fi realizată prin cererea de suspendare. Aceasta deoarece s-a dispus unilateral încetarea raporturilor de serviciu și implicit a calității de manager general a reclamantului.
Pe de altă parte, textul art. 14 alin 1 din Legea contenciosului administrativ impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
-existența unui caz bine justificat adică o împrejurare de fapt și de drept care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ (conform art. 2 alin 1 lit t din Legea nr. 554/2004).
Cu alte cuvinte existența cazului bine justificat impusă de textul art 14 din legea contenciosului administrativ poate fi reținută în ipoteza în care din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate.
Pornind de la cele mai sus arătate, instanța reține că în fapt în ordinul atacat nu se arată în concret motivele ce au determinat eliberarea din funcție a reclamantului întrucât între acesta și SA s-a încheiat la data de 8 iulie 2009 un contract de mandat prin care i-a fost delegată de către adunarea generală întreaga conducere a societății, contract având ca termen o perioadă de un an cu posibilitatea prelungirii acestuia.
Cauzele de încetarea contractului de mandat sunt enumerate la art. 9 pct 1 printre acestea regăsindu-se și posibilitatea revocării mandatarului din calitatea de director general prin ordin al ministrului (la lit b) însă, pentru motive ce țin de neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractului de mandat.
Pe de altă parte, art. 9 pct 2 stipulează necesitatea notificării prealabile într-un termen de cel puțin 30 de zile.
În raport de cele mai sus arătate, instanța constată că pe de o parte în actul administrativ a cărei suspendare se solicită nu sunt precizate motivele ce au stat la baza eliberării din funcție a reclamantului așa încât nu reiese culpa în neexecutarea contractului de mandat încredințat acestuia de către adunarea generală sau pentru executarea lui defectuoasă. Pe de altă parte, nu a fost respectat nici termenul de 30 de zile privind notificarea acestuia, termen stipulat în contract.
Aceste aspecte tind să pună un real semn de întrebare asupra prezumției de legalitate a actului administrativ, fără însă a face o analiză exhaustivă a acestuia.
Invocarea de către pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI a dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, a HG nr. 832/1997 și HG nr. 1720/2008, nu fac altceva decât să întărească convingerea instanței că în fapt ordinul emis nu conține în concret motivele care au stat la baza eliberării din funcție a reclamantului ci sunt o înșiruire de acte normative care nu au nici o legătură concretă cu măsura dispusă de pârât, aceea de eliberare din funcție a reclamantului.
Faptul că de la data numirii sale și până la momentul destituirii nu s-a schimbat situația juridică a Companiei în sensul că aceasta se află în insolență, nu are nici o legătură cu emiterea actului administrativ de vreme ce deschiderea procedurii generale a enței a avut loc la data de 2 februarie 2009 prin sentința civilă nr. 246 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr- la o dată, anterioară încheierii contractului de mandat între reclamant și Companie, respectiv 8 iulie 2009. Cu alte cuvinte, acest contract de mandat (7-8) a fost încheiat când societatea se afla în procedura enței la fel cum și emiterea ordinului atacat a avut loc în perioada în care societatea se afla în lichidare judiciară. Invocarea vagă a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor ce îi reveneau fără nici o arătare completă a faptelor ce îi sunt imputate acestuia, nu face altceva decât să pună sub semnul îndoială legalitatea actului administrativ.
În ceea ce privește prevenirea unei pagube iminente, adică a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil (conform art. 2 alin 1 lit ș din Legea nr. 554/2004) această condiție este îndeplinită prin efectul pierderii locului de muncă și implicit a sursei de venituri, fără existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi soluționat fondul cauzei. Ulterior, chiar dacă ar fi admisă, pe fond, acțiunea, înlăturarea consecințelor păgubitoare ar fi dificilă.
Nu este de ignorat nici cele statuate de practica judiciară în ceea ce privește verificarea îndeplinirii condiției prevenirii unei pagube iminente prin aceea că instanțele trebuie să analizeze cu grijă sporită întreg amalgamul de interese divergente care le sunt prezentate, pentru a alege soluția cea mai putin prejudiciabilă pentru părți. Astfel, dacă prejudiciul pe care suspendarea l-ar provoca reclamantului este mai mic decât cel al pârâtului cererea de suspendare este admisibilă și cu atât mai mult este admisibilă cererea atunci când pârâtului nu i se cauzează nici un prejudiciu prin suspendare.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în hotărârea BUCHEN contra Cehiei că noțiunea de "bun" ca obiect al dreptului de proprietate, consacrat și protejat de art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol Adițional al Convenției, include orice interes al unei persoane de drept privat care are o valoare economică, astfel încât dreptul la salariu poate fi asimilat unui drept de proprietate.
Nu în ultimul rând, instanța reține că este îndeplinită și condiția procedurii prealabile în sensul că reclamantul înainte de a se adresa instanței a formulat în termenul legal de 30 de zile, plângere prealabilă, conform art. 7 alin 1 din Legea nr. 554/2004.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că în speță sunt îndeplinite condițiile impuse de prevederile art. 14 alin 1 din Legea contenciosului administrativ așa încât cererea reclamantului urmează a fi admisă ca întemeiată cu consecința suspendării executării Ordinului Ministrului Economiei nr. 1751/5 octombrie 2009 până la pronunțarea instanței de fond.
Având în vedere considerentele care au stat la baza admiterii cererii de suspendare, în aceleași condiții cererea de intervenție formulată de SA apare ca neîntemeiată de vreme ce s-a dovedit în cauză existența unui caz bine justificat în vederea prevenirii unei pagube iminente.
Susținerile intervenientei în sensul că prin înlocuirea reclamantului nu s-a perturbat activitatea societății nu au relevanță în speță atâta vreme cât în discuție este un act administrativ ce ține de persoana directorului general și nu a unei societăți în general.
Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art. 49 și următoarele Cod procedură civilă, cererea de intervenție formulată de intervenienta SA urmează a fi respinsă ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile necompetenței teritoriale, de netimbrare a cererii, de prematuritate și inadmisibilitate a cererii invocate de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI B cu sediul în B sector 1 Calea nr. 152
Admite cererea formulată de reclamantul domiciliat în sat - nr. 39 județul M în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei.
Dispune suspendarea executării Ordinului Ministerului Economiei nr. 1751 din 05.10.2009 prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de director general al COMPANIA NAȚIONALĂ A PREȚIOASE ȘI "" SA B M, până la pronunțarea instanței de fond.
Respinge cererea de intervenție formulată de COMPANIA NAȚIONALĂ A PREȚIOASE ȘI "" SA B M cu sediul în B-M- județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
5 ex./14.01.2010
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu