Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 775/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 775/
Ședința publică din 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, cu sediul în municipiul Târgu - M,--3, prin reprezentanți legali, împotriva Încheierii nr. 484 din o8 iulie 2008 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, Secția Civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde reclamanta-intimată "IN- INDUSTRIAL PRODUCTION " Reghin prin avocat, cu delegație la dosar (11), lipsă fiind pârâta-recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, în temeiul disp.art.301, 303 Cod pr.civ. fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La data de o6 octombrie 2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de "IN- INDUSTRIAL PRODUCTION " Reghin.
Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele existente la dosar și cererea pârâtei-recurente M de a judeca cauza și în lipsă potrivit disp.art.242 pct.2 Cod pr.civ. acordă cuvântul în fond părții prezente.
Reprezentantul reclamantei intimate " IN- INDUSTRIAL PRODUCTION " Reghin solicită respingerea recursului formulat de pârâta - recurentă DGFP M și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar. Învederează instanței că societatea pe care o reprezintă a înregistrat la. M contestația cu nr.21.118 din 19 iunie 2008 fără a fi soluționată până la acest termen de judecată. De asemenea, arată că nu există acțiune în anularea actelor emise de pârâte, la instanța de contencios administrativ.
CURTEA,
Prin Încheierea nr. 484 din 8 iulie 2007, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta In- Industrial Production SRL Reghin, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M - Activitatea de Inspecție Fiscală Târgu-M și a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 200 din 30 aprilie 2008, întocmită în baza raportului de inspecție fiscală nr. 10 din 29 aprilie 2008, până la soluționarea irevocabilă a contestației administrative înregistrată la nr. 2118 din 19 iunie 2008 la Biroul de soluționare a contestațiilor din cadrul Direcția Generală a Finanțelor Publice
Prima instanță a reținut că potrivit înscrisului de la filele 9-17 dosar, reclamanta a contestat decizia de impunere nr. 200/2008, contestația fiind înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice iar din înscrisurile aflate la filele 18-64 dosar, rezultă că reclamanta are de onorat bilete la ordin, are contracte de credite bancare și că, și-a îndeplinit obligația de plată a cauțiunii fiscale de instanță la suma de 10.000 lei. Apreciind că reclamanta a dovedit prejudiciul pe care l-ar suferi prin punerea în executare a deciziei de impunere, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și a dispus suspendarea executării actului atacat.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, care a solicitat modificarea în sensul respingerii cererii de suspendare, motivând că, față de împrejurarea că reclamanta a solicitat a se dispune suspendarea executării actelor administrativ fiscale și nu suspendarea efectelor actelor administrative, instanța a făcut o confuzie între suspendarea executării reglementată de art. 172 din OG nr. 92/2003 și suspendarea executării prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004. S-a mai învederat că reclamanta nu a dovedit existența vreunui caz bine justificat și nici iminența producerii vreunei pagube, iar cuantumul cauțiunii este insignifiant în raport cu suma stabilită prin Decizia de impunere.
În susținerea recursului s-a invocat și practică judiciară.
Reclamanta intimată a for mulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, deoarece considerentele acestuia nu sunt de natură să le înlăture pe cele expuse prin hotărârea atacată. S-a precizat că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat suspendarea în temeiul art. 215 din OG nr. 92/2003 coroborate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar solicitarea suspendării s-a acordat în deplină concordanță cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la cuantumul cauțiunii, intimata a invocat textul art. 215 alin. 2 Cod procedură fiscală, care stipulează depunerea unei cauțiunide până la 20%din cuantumul sumei contestate, prin urmare, nefiind vorba de o normă imperativă care să impună cuantumul cauțiunii.
S-a considerat de către intimată că la acordarea suspendării s-a avut în vedere și specificul activității societății și faptul că executarea sumelor de bani imputate ar crea imposibilitatea achitării ratelor scadente la împrumuturile bancare contractate de societate și a altor debite.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, instanța constată că recursul este fondat dar pentru alte considerente decât cele invocate de recurentă, ținând astfel cont de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă.
Nu s-a făcut de către prima instanță nicio confuzie cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, întrucât din redactarea acesteia rezultă fără echivoc faptul că se solicită suspendarea executării actului administrativ fiscal emis de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, respectiv a deciziei de impunere nr. 200/2008 în temeiul prevederilor art. 215 alin. 2 din OG nr. 92/2003coroborate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Indicarea textului art. 215 din OG nr. 92/2003, nu înseamnă că s-a cerut suspendarea executării silite în baza art. 169 Cod procedură fiscală, recurenta aflându-se în eroare asupra textelor invocate, deoarece art. 215 alin. 2 din OUG nr. 92/2003 subliniază tocmai dreptul contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal în temeiul Legii contenciosului administrativ sub condiția depunerii cauțiunii. De asemenea, stabilirea cuantumului cauțiunii, pentru cererile evaluabile în bani, rămâne la latitudinea instanței, fiind stabilită doar o limită maximă de până la 20% din cuantumul sumei contestate.
Pe fondul cererii, recurenta nu invocă motive care să înlăture argumentele primei instanțe care au stat la baza admiterii cererii de suspendare, legate de iminența unui prejudiciu în situația executării imediate a sumelor imputate prin actul contestat. Reclamanta a dovedit împrumuturile bancare, situația biletelor la ordin și implicațiile asupra desfășurării activității sale, astfel că prima instanță a avut suficiente argumente pentru a dispune suspendarea executării.
Motivul pentru care trebuie admis recursul pârâtei și modificată încheierea atacată este durata pentru care s-a dispus suspendarea în raport cu textul de lege invocat și aplicat, și anume art. 14 din Legea nr. 554/2004. Astfel, acest text legal dă posibilitatea suspendării actului administrativ atacatpână la pronunțareainstanței de fond(art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 republicată). Instanța, în mod eronat a prelungit efectele suspendării cu încălcarea acestor prevederi, până la soluționarea irevocabilă a contestației administrative. Soluționarea irevocabilă a contestațiilor administrative practic presupune o soluție irevocabilă, soluție pe care o poate da chiar instanța de judecată în interiorul căilor administrative de atac, ceea ce înseamnă că s-a făcut extinderea la textul art. 15 din Legea nr. 554/2004 în condițiile în care contestația se află în etapa administrativă a căilor de atac prevăzute de Codul d e procedură fiscală.
Pentru considerentele arătate, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul pârâtei și va modifica încheierea atacată doar în partea referitoare la durata suspendării și anume până la pronunțarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -.-, nr. 1-3, județul M împotriva Încheierii nr. 484 din 8 iulie 2008 Tribunalului Mureș pe care o modifică în partea referitoare la durata suspendării care încetează la pronunțarea instanței de fond și nu la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Menține restul dispozițiilor încheierii.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-11.11.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
