Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 36/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 36/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 2004/298/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 36/R/2014
Ședința publică de la 23 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. C.
Judecător: D. C.
Judecător: A. C. P. – președintele secției
Grefier:M. P.
Pe rol se află recursul declarat de petenta Î. I. L. P. împotriva sentinței civile nr. 896/2013 a Judecătoriei S. pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în fața instanței avocat G. I. cu împuternicire avocațială la dosar pentru petenta recurentă și consilier juridic B. A. M. cu delegație la dosar pentru intimat .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mandatarul petentei recurente depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.
Reprezentanta intimatul ITM A. depune la dosar concluzii scrise.
Mandatarul petentei recurente solicită admiterea recursului și casarea sentinței atacate - aceasta fiind netemeinică . Solicită de asemenea, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea petentului de la plata amenzii aplicate .
În subsidiar, dacă instanța de recurs va constata că fapta există, să se dispună reindividualizarea sancțiunii și înlocuirea acesteia cu avertismentul .
Mandatarul petentei recurente susține că în motivele de recurs a arătat pe larg situația de fapt și nu a fost o primire la muncă. Este vorba de sora petentului care avea întocmită fișa pentru angajare înainte de data controlului cu 6 zile, urmând ca apoi dosarul să fie finalizat. Petentul era bolnav și a fost plecat pentru a-și lua medicamentele înlocuindu-l sora sa doar foarte puțin timp.
Mandatarul petentei recurente apreciază că chiar dacă fapta ar exista prin valorile sociale atinse aceasta este lipsită de pericol, motiv pentru care solicită în subsidiar înlocuirea acesteia cu avertismentul. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului I.T.M. A. solicită respingerea recursului formulat de petenta recurentă și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Judecătoria S..
Arată că în urma administrării probelor, starea de fapt la momentul controlului este clară și corect reținută de organul constatator. Or, a-l înlocui pe fratele acesteia să presteze activitate, exista un raport de muncă, iar legea nu face nici o distincție cu referire la rude. Situația este la fel chiar dacă ar fi fost o altă persoană. Astfel că, sora petentului a prestat activitate respectiv a comercializat produsele din magazin, fără să aibă încheiat contract individual de muncă.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului declarat de petenta recurentă.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 896/2013 a Judecătoriei S. pronunțată în dosarul nr._, s-a respins plângerea petenta Î. I. LOMINAR P., formulată în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ A..
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar nr._ și precizată la termenul din 6.03.2013, petenta Î. I. LOMINAR P., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ A.:
1. În principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 15.11.2012 de către reprezentanții intimatului ITM A. si prin care a fost sancționată petenta cu amenda contravențională în sumă de 10.000 lei.
2. În subsidiar, să se dispună înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu cea a avertismentului.
În motivare se arată că, este reprezentantul legal al Întreprinderii Individuale Lominar P., persoană fizică autorizată să desfășoare activități economice în baza OUG nr. 44/2008. In calitatea de mai sus, întreprinderea individuală desfășoară activități de vânzare legume fructe într-un spațiu situat în cartierul M. K. nr. 46, jud. A., activitatea de comercializare a acestor produse fiind efectuată exclusiv de către acesta până la momentul efectuării controlului din data de 14.11.2012 de către reprezentanții ITM A..
De asemenea, arată că în cursul lunii noiembrie 2012, datorită stării sale precare de sănătate (hepatita acuta virala tip A, forma medie icterigenă și respectiv sindrom de deshidratare acută) a luat decizia să o angajeze pe sora sa L. M., în vârstă de 23 de ani, ca vânzătoare. La data de 8.11.2012, sora sa și-a întocmit fisa de aptitudini (fisa medicala) necesară întocmirii dosarului de angajare urmând ca dosarul să fie finalizat până la data de 15.11.2012 (dat fiind faptul ca persoana care întocmea acest dosar lipsea din localitate), așa cum rezultă și din copia fișei medicale pe care o anexează prezentei precizări de plângere contravențională.
În datele de 12-13 și 14 noiembrie 2012 (luni, marți si miercuri) în scopul de a se obișnui, acomoda, familiariza cu activitatea de vânzător, a luat-o 1-2 ore pe zi pe sora sa la magazin, unde asista la activitatea comercială pe care o desfășura sau l-a ajutat la descărcatul și aranjatul mărfii.
Susține că la fel s-a întâmplat și în data de 14.11.2012 când a venit la magazin în jurul orei 12:00 și când s-a efectuat așa zisul control al ITM A..
Precizează că dată fiind afecțiunea medicală de care suferă, în mod regulat trebuie să ia medicamentația prescrisă, sens în care în jurul orei 13, s-a deplasat la domiciliul său (și al surorii sale) situat la cea 500 m de magazin, rugând-o pe sora sa să rămână în locul său circa o jumătate de oră, până se întoarce. A procedat așa pentru a nu mai închide magazinul pentru o jumătate de oră. La circa 10 minute după ce a plecat pentru a-și lua medicamentele, la magazin s-au prezentat doi inspectori din cadrul ITM A., care fără a încheia vreun act de control i-au dictat surorii sale o declarație si au plecat rapid, spunându-i ca să-i caute a doua zi la sediul ITM. Tot acel așa zis control a durat circa 10 minute și cu toate ca sora sa le-a spus celor doi inspectori de muncă că el urmează să vină în câteva minute, și că îl sună pe telefon să vină să clarifice situația, aceștia i-au cerut imperativ să nu-l sune, spunând că se grăbesc și că o să clarifice situația a doua zi.
Susține că a doua zi, respectiv în 15.11.2012 s-a deplasat la sediul I.T.M. A., unde i s-a întocmit procesul verbal de contravenție atacat, cu toate ca în seara anterioară el a întocmit dosarul în vederea angajării surorii sale (contractul de munca, începând cu data de 15.11.2012) pe care în aceeași zi l-a și înregistrat la ITM (inclusiv in format electronic așa cum o dovedește cu înscrisul anexat). De altfel, tot în data de 15.11.2012 arată că i s-a întocmit pe lângă procesul verbal de contravenție atacat si procesul verbal de control din ziua precedentă, acte ce nu au fost întocmite in 14.11.2012 datorită grabei enorme a agenților constatatori (care deși au fost rugați sa aștepte câteva minute ca o să fie sunat și o să vină, au refuzat) deși, în mod firesc, actul de control trebuia întocmit la locul și la momentul controlului. Paradoxal tot în data de 15.11.2012 i s-a impus de către aceiași inspectori de muncă ca prin act adițional să modifice contractul de muncă al surorii sale, în sensul de a include în acesta ca dată de începere a activității data de 12.11.2012 și nu 16.11.2012 cum inițial a inserat în contractul individual de muncă și cum de fapt, era și în realitate.
Aceasta este starea de fapt și acestea sunt împrejurările în care a fost sancționat, cu suma de 10.000 lei. Susține că procesul verbal de contravenție este lipsit de temeinicie pentru următoarele motive:
Faptul că sora sa L. M. a venit în zilele de 12 și 13 noiembrie 2012 la magazinul întreprinderii individuale pentru a se acomoda, familiariza, obișnui cu viitorul loc de muncă nu înseamnă că aceasta a fost primită la muncă așa cum această sintagmă este folosită de legiuitor in economia art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2002.
De asemenea, nici faptul că în data de 14.11.2012, când a fost efectuat așa zisul control inspectorii de muncă au găsit-o pe sora sa la magazin, unde el a lăsat-o pentru a nu-l închide circa o jumătate de oră, nu reprezintă în opinia sa, o primire la muncă în accepțiunea aceluiași act normativ. Asta chiar în măsura în care sora sa ar fi servit vreo persoană cu legume sau fructe așa cum susțin inspectorii de muncă, dar cum nu o probează.
Pentru că dacă aceștia pretind ca sora sa ar fi vândut produse unor clienți, aceștia trebuiau să indice în economia actului de control ce a vândut și mai ales cui a vândut (să identifice cumpărătorul), în caz contrar această susținere fiind doar clamata.
În sensul celor de mai sus apreciază că fapta reținută in sarcina sa nu întrunește în niciun caz elementele constitutive ale contravenției prevăzuta și sancționată de art. 260 lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată. Când se referă la elementele constitutive ale contravenției susține că are în vedere atât latura obiectivă cât și latura subiectivă.
Sub aspectul laturii obiective primirea la muncă, în opinia sa, înseamnă o convenție între două persoane prin care așa zisul primit se angajează să presteze activități economice (sau comerciale), lucrative, specifice acelui loc de muncă, o plată pentru acea activitate și o durată de timp de cel puțin ordinul orelor și zilelor si nu faptul că o lași 30 de minute pe sora ta dintr-un motiv obiectiv.
Sub aspectul laturii subiective lipsa elementului intențional este evidentă. Apreciază că nu există vinovăție, că niciun moment nu a intenționat ca cele 30 de minute în care și-a lăsat sora la magazin ar reprezenta o primire la muncă.
Or, vinovăția este singurul temei al răspunderii contravenționale.
Astfel, în opinia sa așa zisul control se constituie într-un abuz de drept, aspect ce rezultă din modalitatea de efectuare a controlului (vorba vine ca a fost inopinat), din faptul că declarația surorii sale a fost pur și simplu dictată de către agenții constatatori, din lipsa unor martori care să ateste temeinicia celor constatate, din graba enormă a acestora și refuzul de a-l chema la magazin pentru a clarifica situația, precum și prin întocmirea unui act de control și de constatare a contravenției ulterior efectuării acelui control și nu la locul efectuării lui.
Or, în opinia sa, această activitate de urmărire a unui contribuabil, de control inopinat, de dictare a unei declarații, ca si celelalte aspecte invocate nu au cu nimic de a face nici cu litera și nici cu spiritul legii. Nu crede că legiuitorul a incriminat in economia art. 260 din Legea 53/2002 faptul ca sora unui vânzător stă în locul acestuia o jumătate de oră pentru ca acesta să-și ia medicamentele si nici ca această jumătate de oră poate fi circumscrisă noțiunii de primire în muncă.
În subsidiar solicită ca în temeiul art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța să procedeze la reindividualizarea sancțiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, având in vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă, precum si de circumstanțele personale ale petentului să se dispună înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu cea a avertismentului.
Dealtfel buna sa credință și aspectele invocate anterior rezultă din faptul că angajarea surorii sale s-a făcut imediat după acel control inopinat, de aici rezultând și lipsa intenției de a încălca legea.
În altă ordine de idei o amendă în suma de 10.000 lei aplicată unei întreprinderi individuale este de natură a îi aduce prejudicii materiale incomensurabile având in vedere ca ne zbatem enorm pentru a putea supraviețui economic financiar în această perioadă de criză (amenda aplicată reprezintă echivalentul profitului pe aproape o jumătate de an).
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și practica în materie atunci când a statuat ca orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate. In consecință, în cazul faptelor cu un grad scăzut de pericol social, scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza si prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului, fără aplicarea amenzii contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social (Judecătoria O. S., Sentința civilă nr. 169 din 6.02.2009 în N.Cristus - Răspunderea Contravențională, Ed. Hamangiu, 2010, pag.208).
În drept, s-au invocat: art. 16 și 260 lit. e din Legea 53/2002; art. 5 alin. 2 lit. a, art. 6 alin. 1, art. 7 alin. 1-3, art. 21 alin.3, art. 31 alin. 1 și art.34 din OG nr. 2/2001.
În probațiune a depus: înscrisuri; fișa de aptitudine (emisă de Cabinetul Medical de Medicina Muncii A.) din data de 8.11.2012; bilet de ieșire din spital din data de 15.09.2012; Contractul Individual de Muncă nr. 2/15.11.2012; Act adițional la contractul de muncă nr. 2/15.11.2012; adresa de identificare nr._/15.11.2012; adresa către ITM A. de îndeplinire a măsurilor impuse prin actul de control.
Intimatul I. T. DE MUNCĂ A., prin întâmpinarea formulată și depusă la dosar (f. 32-34), a solicitat respingere plângerii formulată de către Î. I. Lominar P., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/15.1.1.2012, încheiat de inspectorii de muncă ai ITM A..
În motivare se arată în fapt, în urma controlului inopinat efectuat de către inspectorii de muncă ai ITM A. la punctul de lucru la Î. I. Lominar P. din Tibru, în data de 14.11.2012, aceștia au depistat-o prestând activitate pentru societate, pe numita L. M.. În deplină cunoștință cu prevederile Codului Penal privind falsul în declarații, această persoană a dat declarație pe propria răspundere în care a consemnat faptul că prestează activitate în cadrul societății din data de 12.11.2012, precum și faptul că nu a semnat contract individual de muncă. Această persoană a fost depistată în unitate prestând efectiv activitate la punctul de lucru al unității, singură, specifică obiectului de activitate, respectiv comercializa produsele din magazin, astfel că nu există dubii cu privire la derularea raportului de muncă între cele două părți, însă tară respectarea prevederilor legislației muncii. Verificând baza de date, inspectorii de muncă au constatat faptul că susnumita nu figura ca angajat al societății. D. persoanele care figurează în această bază de date, sunt oficial angajați ai unei societății.
Pentru că la momentul controlului, reprezentantul nu era de față, inspectorii de muncă au lăsat o înștiințare pentru ca acesta să se prezinte în data de 15.11.201.2, la sediul. ITM A., în vederea finalizării controlului.
Ulterior controlului, în data de 1.5.11.2012, reprezentantul petentului a întocmit și a transmis în REVISAL contractul individual de muncă pentru susnumita, cu data de începere a activității data de 16.11.2012. Ulterior, a revenit și a transmis ca dată de începere a activității, data de 12.11.20.12.
Susține că inspectorii ITM A. nu au obligat petenta să revină asupra datei de începere a activității, ei doar au dispus măsuri, conform legii, pentru ca aceasta să intre în legalitate. Data stabilită a fost chiar cea declarată de numita L.. Or, ea nu putea începe activitatea doar în data de 16.11.2012, deoarece în data de 14.11.2012, ea a fost găsită în lucru prestând efectiv activitate.
Fața de această stare de fapt, apreciază că în mod corect inspectorii de muncă au aplicat sancțiunea amenzii atunci când au constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art. 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii.
Învederează instanței faptul că prevederile legislației muncii impun pentru angajator obligația de a încheia contract individual de muncă anterior primirii în lucru a persoanelor ce urmează ă presta activitate. Acest lucru reiese: din prevederile art. 16 din Legea 53/2003: 1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în forma scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în forma scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în forma scrisă, contractul individual de munca anterior începerii raporturilor de muncă); din prevederile art. 1 din Legea nr. 130/1999 modificată, conform cărora acesta va fi înregistrat în termen de 20 de zile de la încheierea lui, la ITM, (termenul de 20 de zile privește înregistrarea contractelor care trebuie întocmite în formă scrisă din prima zi în care angajatul se prezintă la lucru); din prevederile art. 276 lit. e din Codul muncii care sancționează primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 cu amendă între 10.000 și 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1 miliard lei.
Prestarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege îl privează pe cel care prestează activitate de dreptul de a beneficia de vechime în muncă, și de beneficiul altor drepturi cum ar fi concediul de - odihnă, uneori chiar și de primirea salariului cuvenit, iar angajatorul se sustrage de la plata contribuției la bugetul asigurărilor socialo de stat, a celei de la bugetul de asigurări de sănătate (în caz de accident de muncă angajatul urmând să suporte contravaloarea asigurărilor sociale din bugetul propriu, și nu angajatorul așa cum ar fi firesc, ca o consecință a obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă), iar angajatorul are obligația de a nu primi la muncă nici o persoană iară întocmirea formelor legale de angajare, aceasta fiind o condiție care trebuie îndeplinită anterior primirii la muncă a persoanei.
De asemenea, munca la negru este fapta cu gradul cel mai ridicat de pericol social în domeniul relațiilor de muncă, tocmai pentru aceasta cuantumul amenzii prevăzut de legiuitor este mare, respectiv 10.000 - 20.000 lei pentru fiecare persoană depistată, peste 5 persoane fiind considerară infracțiune, iar acest fenomen se dorește a fi eradicat la nivel național. Față de cele mai sus menționate, apreciază că nu se justifică nici o eventuală înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment.
Având în vedere cele de mai sus, solicită respingerea plângerii contravenționale formulată de către Î. I. Lominar P., și în consecință menținerea ca legal și temeinic PV de sancționare întocmit de către inspectorii de muncă.
În drept s-au invocat prevederile Legii 53/2003, HG nr.500/20t 1.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/15.1.1.2012, încheiat de inspectorii de muncă ai ITM A., s-a reținut că în urma controlului efectuat la punctul de lucru Î. I. Lominar P. din Tibru, în data de 14.11.2012, numita L. M., sora reprezentantului, a fost depistată prestând activitate pentru societate fără contract individual de muncă.
În baza art. 260 lit. e raportat la art. 16 alin. 1 din Codul muncii, s-a aplicat o amendă de 10.000 lei.
Analizând legalitatea procesului verbal atacat, constată că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) sancționate cu nulitatea relativă, dealtfel neinvocată, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul întreprinderii contraveniente, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Potrivit art. 16 alin.1 din Codul Muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului, iar art.260 lit. c din Codul muncii sancționează primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 Iei la 20.000 Iei pentru fiecare persoană identificată.
Privind temeinicia, actul atacat se bucura de o prezumție relativă de temeinicie care poate fi răsturnată prin administrarea probatoriului solicitat de petent. Or, petentul nu a solicitat administrarea unor mijloace de probă care să dovedească netemeinicia actului atacat. Martorul audiat, în procedura de control a declarat pe propria răspundere că prestează activitate în cadrul societății din data de 12.11.2012, precum și faptul că nu a semnat contract individual de muncă. Or, declarația dată în fata instanței de respectiva persoană nu arată aspecte care să dovedească netemeinicia reținerilor inspectorilor de muncă, iar faptul că și-a schimbat declarația nu poate fi considerată decât procausa. Aspectul că reprezentantul legal al întreprinderii a fost bolnav, că în respectiva perioadă își administra medicația, că dorea să o angajeze într-un viitor apropiat pe sora acestuia, nu poate înlătura caracterul contravențional al faptei. Astfel constată instanța de fond temeinicia actului atacat.
Analizând potrivit art. 34 alin. 2 din OG 2/2001, sancțiunea - amenda în cuantum de 10.000 lei, fata de prevederile art. 260 lit. c raportat la art. 16 alin. 1 din Codul muncii, constată că este corect aplicată. Privind pericolul social al faptei, acesta este ridicat, prestarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege îl privează pe cel care prestează activitate de dreptul de a beneficia de vechime în muncă, de beneficiul altor drepturi cum ar fi concediul de - odihnă, angajatorul nu virează contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, a celei de la bugetul de asigurări de sănătate (în caz de accident de muncă angajatul urmând să suporte contravaloarea asigurărilor sociale din bugetul propriu, și nu angajatorul ).
Corespunzător cu pericolul social ridicat al faptei nu se impune înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
Față de situația de fapt si potrivit temeiurilor de drept analizate, judecătoria a respins plângerea petentei Î. I. L. P. împotriva procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 15.11.2012 de către ITM A..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta, solicitând: 1. În principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 15.11.2012 de către reprezentanții intimatului ITM A. si prin care a fost sancționată petenta cu amenda contravențională în sumă de 10.000 lei.
În motivarea recursului, reia întocmai motivelșe de fapt și drept invocate în plângerea contravențională.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Deliberând asupra recursului de față, prin prisma motivelor invocate de petentă, dar și a dispozițiilor art. 304/1 Codul de procedură civilă, tribunalul reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În fapt, în urma controlului inopinat efectuat de către inspectorii de muncă ai ITM A. la punctul de lucru la Î. I. L. P. din Tibru, în data de 14.11.2012, aceștia au depistat-o prestând activitate pentru societate, pe numita L. M..
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/15.1.1.2012, încheiat de inspectorii de muncă ai ITM A., s-a reținut că în urma controlului efectuat la punctul de lucru Î. I. L. P. din Tibru, în data de 14.11.2012, numita L. M., sora reprezentantului, a fost depistată prestând activitate pentru societate fără contract individual de muncă. În baza art. 260 lit. e raportat la art. 16 alin. 1 din Codul muncii, s-a aplicat o amendă de 10.000 lei.
Tribunalul reține că procesul verbal este legal și temeinic întocmit.
Astfel, L. M., în deplină cunoștință cu prevederile Codului penal privind falsul în declarații, a dat declarație pe propria răspundere în fața inspectorilor de muncă care a consemnat faptul că prestează activitate în cadrul societății din data de 12.11.2012, precum și faptul că nu a semnat contract individual de muncă. Această persoană a fost depistată în unitate prestând efectiv activitate la punctul de lucru al unității, singură, specifică obiectului de activitate, respectiv comercializa produsele din magazin, astfel că nu există dubii cu privire la derularea raportului de muncă între cele două părți, însă tară respectarea prevederilor legislației muncii. Verificând baza de date, inspectorii de muncă au constatat faptul că susnumita nu figura ca angajat al societății. D. persoanele care figurează în această bază de date, sunt oficial angajați ai unei societății.
Pentru că la momentul controlului, reprezentantul nu era de față, inspectorii de muncă au lăsat o înștiințare pentru ca acesta să se prezinte în data de 15.11.201.2, la sediul ITM A., în vederea finalizării controlului. Ulterior controlului, în data de 1.5.11.2012, reprezentantul petentului a întocmit și a transmis în REVISAL contractul individual de muncă pentru susnumita, cu data de începere a activității data de 16.11.2012. Ulterior, a revenit și a transmis ca dată de începere a activității, data de 12.11.20.12.
În mod corect a apreciat judecătoria că delarația dată în fata instanței de L. M. nu arată aspecte care să dovedească netemeinicia reținerilor inspectorilor de muncă, iar faptul că și-a schimbat declarația nu poate fi considerată decât procausa. Aspectul că reprezentantul legal al întreprinderii a fost bolnav, că în respectiva perioadă își administra medicația, că dorea să o angajeze într-un viitor apropiat pe sora acestuia, nu poate înlătura caracterul contravențional al faptei.
În ce privește cererea în subsidiar a petentei de înlocuire a amenzii cu avertismentul.
Tribunalul constată că în mod corect s-a dispus sancționarea contravențională a societății petente cu 10.000 lei, pentru încălcarea art. 276 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, care sancționează primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1, cu amendă între 10.000 și 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei.
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/15.1.1.2012, încheiat de inspectorii de muncă ai ITM A., s-a reținut că în urma controlului efectuat la punctul de lucru Î. I. L. P. din Tibru, în data de 14.11.2012, L. M., sora reprezentantului întreprinderii, a fost depistată prestând activitate pentru societate fără contract individual de muncă
În concret, așa cum reiese din probele administrate în fața instanței, L. M. a muncit a avea încheiat contract individual de muncă, pentru petentă, timp de 3 zile, fără avea contract individual de muncă.
Sancțiunea aplicată de inspectorii de muncă este corect individualizată, în raport cu gradul de pericol social ridicat al faptei petentei, fără a fi întocmit contract individual de muncă, precum și consecințele faptei, ce constă în împrejurarea că prestarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege îl privează pe cel ce prestează activitate de dreptul de a beneficia de vechime de muncă și de beneficiul altor drepturi, cum ar fi concediul de odihnă, uneori chiar și de primirea salariului cuvenit, iar angajatorul se sustrage de la bugetul de asigurări de sănătate (în caz de accident de muncă angajatul urmând să suporte contravaloarea asigurărilor sociale din bugetul propriu și nu angajatorul ca o consecință a obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă), angajatorul neavând în vedere faptul că el are obligația de a nu primi la muncă nici o persoană fără întocmirea formelor legale de angajare, aceasta fiind o condiție care trebuie îndeplinită anterior primirii la muncă a persoanei.
Având în vedere acestea, în baza art. 312 alin. 1 Codul de procedură civilă, se va respinge recursul declarat de petenta recurentă Î. I. L. P. împotriva sentinței civile nr. 896/2013 a Judecătoriei S. pronunțată în dosarul nr._ .
Pentru aceste motive.
În numele legii,
DECIDE
Respinge recursul declarat de petenta recurentă Î. I. L. P. împotriva sentinței civile nr. 896/2013 a Judecătoriei S. pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ A.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.01.2014.
Președinte, C. C. | Judecător, D. C. | Judecător, A. C. P. președintele secției |
Grefier, M. P. |
Redactat/Tehnoredactat DC/2 exemplare/29.01.2014
Judecător fond: L. M.
| ← Pretentii. Sentința nr. 289/2014. Tribunalul ALBA | Pretentii. Sentința nr. 1510/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
