Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 247/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 247/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 2921/280/2012
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 247/2015
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. D.
JUDECĂTOR: M. D. B.
JUDECĂTOR: R. V.
GREFIER: I. B.
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de petentul M. F. E. împotriva Sentinței civile nr. 8480/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești, intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - POLITIA ORASULUI MIOVENI, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - petent prin avocat P. A., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosar prin registratura instanței o cerere formulată de apărătorul recurentului prin care solicită lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată.
Tribunalul constată că cererea depusă la dosar prin care se solicită strigarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată a rămas fără obiect.
Apărătorul recurentului arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în cauză, împrejurare față de care Tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului - petent solicită admiterea recursului formulat, anularea sentinței recurate și pe fond admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție, arătând să instanța de fond în sentința pronunțată nu motivează de ce nu a avut în vedere depoziția martorului audiat care a relatat că mașina se afla pe partea dreaptă, fără a exista intenția conducătorului auto de a intra pe contrasens.
În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea măsurii reținerii permisului de conducere.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul acestei instanțe petentul M. F. E., în contradictoriu cu intimata I. de P. al Județului Argeș - Politia Orașului Mioveni, a solicitat in principal, admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 12.02.2012 considerându-l nelegal si netemeinic, pe cale de consecința anularea măsurii reținerii permisului si exonerarea de la plata amenzii, iar in subsidiar, înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment si înlăturarea măsurii reținerii permisului.
În motivarea plângerii contravenționale petentul a arătat că în fapt, la data de 12.02.2012, a fost oprit de către organele de politie rutiera pentru că a circulat cu autoturismul personal pe sens opus, motiv pentru care a fost sancționat contravențional cu amenda in cuantum de 402 ron si reținerea permisului de conducere.
Petentul a mai arătat că deși a învederat agentului constatator faptul ca nu am condus autoturismul pe contrasens, ci doar a virat stânga pe o . cu . si parcat autovehiculul, in zona respectiva nefiind niciun indicator care sa îi interzică acest lucru, agentul constatator nu a ținut cont de acest aspect si a considerat ca a încălcat regulile de circulație.
Pentru clarificarea situației de fapt, a mai arătat ca în timp ce se deplasa cu autoturismul pe . Mioveni, în fața sa se afla un alt autoturism care era oprit pe partea dreapta, ocupând astfel mai mult de jumătate din banda de mers, iar în momentul in care a fost sesizat de agentul de circulație, acesta a trecut pe lângă acest autoturism si a virat imediat la stânga, pe o . la o distanță de maxim 5 - 10 m de locul unde oprise acel autoturism.
Având în vedere împrejurarea descrisa anterior, agentul de politie a considerat ca petentul a circulat pe sensul opus de mers, insa acesta a făcut altceva decât sa trecă pe lângă acel autoturism si imediat sa vireze la stânga, în condițiile în care nu era interzis acest viraj.
Petentul a subliniat faptul ca în zona în care a fost oprit de către agentul constatator, nu se aflau indicatoare care să îi interzică pătrunderea în intersecție, pătrunderea autoturismelor pe . fiind permisă, iar în ceea ce privește sancțiunea aplicată, consideră că
nu se face vinovat de săvârșirea vreunei contravenții, situație ce poate fi dovedita cu martorii M. V. și Țuica I. care se aflau cu el in autoturism.
Petenul apreciază că la încheierea procesului-verbal de constatare a contravenției au fost încălcate disp. art. 16 alin 1 din OG 2/2001 în sensul că agentul nu a consemnat împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si nu a evidențiat elementele de fapt de natura a o individualiza, nu a reținut in procesul verbal faptul ca nici un indicator nu îi interzicea circulația pe . făcut doar o descriere formala a contravenției, reținând greșit anumite fapte în sarcina sa, încălcând astfel in mod flagrant dreptul sau la apărare.
Mai apreciază că cerința legii este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale si verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o si a justei sancțiuni aplicate. Cum dispozițiile sunt imperative, iar agentul constatator nu le-a respectat, motiv pentru care solicită să se constate că procesul-verbal de constatare a contravenție este lovit de nulitate.
De asemenea, petentul a solicitat instanței reindividualizarea sancțiunii. In ceea ce privește masurile complementare dispuse de către agentul constatator, solicită să se aibă in vedere ca acestea sunt mult prea drastice fata de pericolul social redus al faptei săvârșite si de împrejurările in care fapta a fost săvârșita. Conform art. 21 alin 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
Petentul se consideră nevinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa și in temeiul art. 6 paragraf 1 din CEDO raportat la dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție solicită ca agentul constatator să facă dovada săvârșirii faptei.
În ceea ce privește puterea doveditoare a procesului-verbal petentul arată că in dreptul intern se consideră că acesta face credința deplină despre actele și faptele la care se referă, nefiind necesara administrarea altor mijloace de proba. In prezent, aceste considerente trebuie revizuite având în vedere practica CEDO (A. c. României, Engel c. Olandei, Lutz Germaniei, Eanaldy c. Slovaciei, Lauko c. Slovaciei, Kaubec c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Blum c. Austriei) precum si prevederile art. Art 6 paragraf 1 din CEDO care fac parte din dreptul intern in baza art. 11 din Constituitia României si are prioritate în temeiul art. 20 alin 2 din legea fundamentala. Desi in dreptul nostru contravenția are caracter civil, in lumina jurisprudenței CEDO acest gen de contravenții intra in sfera acuzațiilor in materie penala, la care se refera primul paragraf al articolului 6 CEDO. Pentru a stabili daca respectiva sau nu natura penala trebuie avute in vedere trei crierii alternative, nu cumulative - calificarea faptei in dreptul intern, natura faptei incriminate, natura si gravitatea sancțiunii aplicate. Raportat la aceste criterii, CEDO a considerat că procedura contravenționala reglementata de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor poate fi asimilata celei penale.
Potrivit CEDO, primul criteriu are doar valoare relativa, astfel ca pentru lămurirea caracterului sancțiunilor contravenționale prin prisma art. 6 par. 1 din Convenție urmează a fi analizate celelalte doua crierii.
Prin urmare, în speța de fata, in lumina jurisprudenței CEDO si a art. 6 din Convenție, apreciază ca instanța nu poate priva contravenția de caracterul sau inerent penal întrucât norma juridica ce sancționează contravenția are caracter general si sancțiunea urmărește un scop preventiv si represiv. Pe cale de consecința, trebuie sa fie recunoscute si garanțiile specifice in materie penala printre care si prezumția de nevinovăție.
Reiterează că textul Convenției (la fel si jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României, iar in raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, are prioritate față de reglementările interne.
În acest sens apreciază ca procesul-verbal nu face prin el însusi dovada existentei faptei, a autorului si a vinovăției acestuia, fiind doar actul prin care o persoana e acuzata de săvârșirea unei contravenții. In aceasta situație, beneficiind de prezumția de nevinovăție, sarcina administrării probelor revine agentului constatator, orice îndoiala profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției potrivit principiului in dubio pro reo.
La data de 12.03.2012 intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că petentul a fost sanctionat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 41 din OUG 195/2002 Rep., în baza căruia a fost sancționat conform prev. art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 Rep. cu 6 puncte amendă, reprezentând suma de 420 lei fiindu-i aplicată și măsura complementară de reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumul public pentru o perioadă de 60 zile.
În fapt, la data de 12.02.2012 la ora 13, ofițerul de poliție de poliție rutieră aflat în timpul serviciului, pe . Mioveni, a observat că autoturismul cu nr._ a circulat pe sensul opus de mers, creând pericol pentru siguranța circulației întrucât la momentul constatării contravenției ningea abundent, iar carosabilul era alunecos.
Mai arată faptul că . Mioveni are două benzi pe fiecare sens de mers, iar numitul M. F. E. a circulat pe sensul opus de mers al său atât pe banda nr. 2 cât și pe banda nr. 1 unde a oprit, iar la plecare a revenit și circulat pe banda nr. 2 a sensului opus de mers al său, moment în care ofițerul de poliție a procedat la oprirea din trafic a autoturismului mai sus menționat.
Cu ocazia opririi autoturismului cu nr._, a fost identificat conducătorul auto în persoana numitului M. F. E., persoană care, în conformitate cu prevederile art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 Rep. raportat la art. 41 al 1 din OUG 195/2002 Rep. a fost sancționată contravențional prin procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/12.02.2012.
De asemenea, a fost luată și măsura complementară de reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumul public, pentru o perioadă de 60 zile.
Contravenientul a semnat și primit o copie a procesului verbal de constatare a contravenției, iar la rubrica alte mențiuni din cuprinsul procesului verbal acesta și-a consemnat personal mențiunile.
Intimata a mai arătat că petentul a avut o atitudine sfidătoare la adresa ofițerului de poliție spunându-i acestuia că oricum va depune contestație și va avea câștig de cauză întrucât știe ce are de făcut.
A mai precizat că din cazierul auto al numitului M. F. E. se poate observa că din anul 2007 și până în prezent acesta a săvârșit mai multe abateri rutiere, cu mențiunea că acesta nu este complet întrucât în cazierul auto sunt incluse doar sancțiunile contravenționale pentru care se aplică puncte de penalizare sau reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare, iar celelalte contravenții nu sunt implementate, iar ca și comportament necorespunzător în calitate de conducător auto se poate observa faptul că după restituirea permisului de conducere de către SR Argeș la data de 24.02.2012 în baza contestației depuse. Petentul în data de 25.02.2012 a săvârșit o altă contravenție.
De asemenea, intimata apreciază că procesul verbal de contravenție îndeplinește condițiile de formă și fond prevăzutei de lege se bucură de prezumția de legalitate, adică de autenticitate și veridicitate. Prezumția de legalitate, deși neconsacrată legislativ este unanim acceptată și se poate afirma că este o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestui concept. Una din limitele până la care acționează prezumția de temeinicie a procesului verbal este dată de constatarea personală a faptei de către agent, chestiune în acord cu jurisprudența CEDO în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor. Așadar, în acord cu art. 6 din Convenție, în cazul faptelor constatate personal de agenții constatatori și în care procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale neexistând incidente a căror încălcare să atragă nulitatea acestuia, procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie mai sus menționară, considerându-se că este legal întocmit.
Din punct de vedere formal, intimata consideră că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și urm. din OG 2/2001, fapt pentru care solicită menținerea acestuia și respingerea contestației.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 - 118 C. pr. civilă, Legea nr. 180/2002 și OUG 195/2002 Rep.
Anexat au fost atașate: raportul agentului constatator, cazierul auto al numitului M. F. E., copie a procesului-verbal contestat și plângerea formulată de petent.
În cauză au fost administrate următoarele probe: cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor Ț. I. C..
În urma probatoriului administrat în cauză Judecătoria P. prin sentinta civilă nr. 8480/17.10.2012 a respins plângerea petentului retinând în considerente că în baza procesului verbal contestat petentul M. F. E. a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 41 din OUG 195/2002 Rep., în baza căruia a fost sancționat conform prev. art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 Rep. cu 6 puncte amendă, reprezentând suma de 420 lei fiindu-i aplicată și măsura complementară de reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumul public pentru o perioadă de 60 zile, pentru aceea că în data de 12.02.2012 la ora 13, petentul aflat la bordul autoturismului cu nr._ a circulat pe sensul opus de mers, pe . Mioveni, creând pericol pentru siguranța circulației întrucât la momentul constatării contravenției ningea abundent, iar carosabilul era alunecos.
Petentul a semnat procesul verbal făcând mențiunea „Am parcat. Refuz amenda”.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare contravenție contestat se constată că procesul verbal a cărui anulare se solicită în cauza de față a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității atât în ce privește cazurile de nulitate ce pot fi invocate de petent, cât și cele care pot fi invocate din oficiu de către instanță.
Petentul invocă drept motiv de nulitate faptul că agentul constatator nu a consemnat împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și nu a evidențiat elementele de fapt de natură a o individualiza. Agentul constatator nu a reținut în procesul-vebal faptul că niciun indicator nu îi interzicea faptul de a circula pe . descriere formală a contravenției, încălcând disp. art. 16 alin. 1 din OG 2/2001.
Verificând susținerea petentului instanța a constată că este neîntemeiată având în vedere că în procesul verbal de constatare a contraventiei agentul constatator a descris suficient fapta contraventională săvârsită de petent.
Referitor la susținerea petentului că procesul-verbal de constatare a contravenției nu face prin el însuși dovada existenței faptei, a autorului și a vinovăției acestuia, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârsirea contraventiei.
Instanța de fond a constatat că procesul verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție, în cazul proceselor verbale de constatare a contravenției, spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută, ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului verbal a contravenției sunt neadevărate.
În ceea ce privește răsturnarea prezumției relative în privința veridicității celor reținute în conținutul procesului verbal să poată avea un efect care să permită instanței admiterea plângerii și anularea procesului verbal se constată următoarele:
Art. 41 al 1 din OUG 195/2002 Rep. prevede că „Vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării rutiere și a regulilor de circulație”, în caz de nerespectare fiind sancționate potrivit art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 Rep.: „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: ......... d) circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire”.
Din analiza textelor legale mai sus citate și indicate de agentul constatator în cuprinsul actului sancționator rezultă că petentul nu a reușit să facă dovada existenței unei alte situații de fapt contrarii celei reținute în procesul verbal, astfel încât nu a reușit să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului verbal.
Referitor la solicitarea petentului de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment și înlăturarea măsurii complementare a reținerii permisului, reține că, în raport de dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, văzând împrejurările în care s-a săvârșit contravenția (a circulat pe sensul opus în condițiile în care ningea abundent iar carosabilul era alunecos), s-a apreciat că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, organul constatator realizând o corectă individualizare a sancțiunii, faptele petentului prezentând gravitate față de circumstanțele săvârșirii acestora. Pentru aceste motive, considerând că sancțiunea aplicată a fost proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, instanța a înlăturat solicitarea petentului ca nefondată, pe cale de consecință a respins și solicitarea de a înlătura măsura complementară a reținerii permisului.
Împotriva sentintei civile sus mentionate a declarat recurs petentul M. F. E. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie în sensul motivului prev. de art. 304 pct.9 C. pr. civ.
A arătat recurentul după reluarea situatiei de fapt că în zona în care a fost oprit de agentul constatator nu se aflau indicatoare care să îi interzică pătrunderea în intersectie, pătrunderea autoturismelor pe . permisă astfel că nu a fost de acord cu sanctiunea aplicată apreciind că nu se face vinovat de săvârsirea acesteia. Martorul audiat la prima instantă, Tuica I. care se afla în autoturism cu petentul a arătat că petentul nu se face vinovat de fapta retinută în sarcina acestuia de organul constatator. Agentul constatator nu a retinut în procesul verbal că nici un indicator nu interzicea circulatia pe . o descriere formală a faptei fără a evidentia elemente de fapt de natură a o individualiza.
S-a solicitat instantei reindividualizarea sanctiunii având în vedere că măsurile dispuse de organul constatator sunt drastice în raport cu pericolul social concret al faptei.
S-a solicitat în principal admiterea recursului, modificarea sentintei si pe fond admiterea plângerii contraventionale si anularea procesului verbal de constatare a contraventiei iar în subsidiar, înlocuirea snactiunii aplicate cu sanctiunea avertismentului si înlăturarea măsurii retinerii permisului.
Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă recurată prin prisma criticilor invocate de recurent tribunalul constată că recursul acestuia este fondat.
Astfel, din cuprinsul înscrisului depus la fila 6 a dosarului de fond reprezentând procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._/12.02.2012 rezultă că petentul M. F. E. a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 41 din OUG 195/2002 Rep., în baza căruia a fost sancționat conform prev. art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 Rep. cu 6 puncte amendă, reprezentând suma de 420 lei fiindu-i aplicată și măsura complementară de reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumul public pentru o perioadă de 60 zile, pentru aceea că în data de 12.02.2012 la ora 13, petentul aflat la bordul autoturismului cu nr._ a circulat pe sensul opus de mers, pe . Mioveni, creând pericol pentru siguranța circulației întrucât la momentul constatării contravenției ningea abundent, iar carosabilul era alunecos.
De principiu, procesul-verbal de contravenție constituie un înscris autentic care face dovada deplină până la proba contrară, cu privire la mențiunile agentului constatator, existând posibilitatea de a înlătura prezumția de adevăr și legalitate prin administrarea unor probe pertinente și concludente soluționării cauzei, astfel ca dreptul contravenientului la aparare si la un proces echitabil nu este in nici un fel incalcat, intrucat prezumtia de veridicitate si legalitate poate fi rasturnata.
Dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut din moment ce prezumtiile bazate pe fapte si legi opereaza in sistemul nostru de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului in masura in care statul respecta limite rezonabile fara sa impuna conditii imposibil de indeplinit si respectand dreptul la aparare al contravenientului.
Persoana sanctionata contraventional are dreptul la un proces echitabil conform art.31-36 din OG nr.2/2001 in care sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt retinuta in procesul verbal contestat nu corespunde modului in care s-au desfasurat evenimentele iar sarcina instantei este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionata o conduita antisociala si respectarea dreptului la aparare al petentului.
Astfel, avand in vedere ca judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale, exercitandu-si rolul activ instanta a procedat la verificarea temeiniciei si legalitatii procesului verbal contestat de catre petent, in raport de prevederile OG nr.2/2001-reglementarea cadru in materie contraventionala.
Se observa ca art.17 din ordonanță, sancționează, cu nulitatea absolută, omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator - analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, se constată că respectă toate aceste cerinte sanctionate cu nulitatea absoluta.
Orice alte lipsuri din procesul-verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului verbal si din această perspectivă, se retine ca i-ar reveni petentului obligația de a propune probe și aduce probe care să dovedescă contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoiala rezonabilă, stiut fiind ca in materie contraventionala se angajeaza raspunderea chiar si pentru culpa cea mai simpla.
În acest context se retine ca procesul verbal de constatare a contraventiei contestat a fost intocmit si cu respectarea art. 16 din OG nr.2/2001, agentul constatator a descris starea de fapt - faptele contraventionale retinute in sarcina petentului si a incadrat in drept starea de fapt expusa, instanta putand sa aprecieze corectitudinea incadrarii juridice, precum si temeinicia celor retinute.
Pe situatia de fapt însă tribunalul, reține că petentul a făcut dovada contrară celor inserate în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat, astfel că a fost răsturnată prezumția de legalitate și autenticitate de care se bucură respectivul proces verbal. Astfel, din declaratia martorului Tuică I. C. audiat în fata instantei de fond a rezultat că era în autoturism cu petentul când acesta a fost sanctionat contraventional. A arătat martorul că se afalu în Mioveni, . a călcat linia continuă si petentul a depăsit un autoturism parcat si la cca 10 m a virat stânga pe o stradă. – fila 31 dosar fond -.
Asa fiind, tribunalul, în raport de considerentele retinute si văzând declaratia martorului audiat care vine să infirme retine organului constatator, apreciind că prezumtia relativă de adevăr a procesului verbal a fost răsturnată, în temeiul prevederilor legale invocate tribunalul, retinând si prevederile art. 304 pct.9 si 312 C. pr. civ. va admite recursul, va modifica sentinta si va admite plângerea contraventională cu consecinta anulării procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._/12.02.2012 .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de petentul M. F. E. împotriva Sentinței civile nr. 8480/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul civil nr._ , intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - POLITIA ORASULUI MIOVENI.
Modifică sentinta în sensul că admite plângerea si anulează procesul verbal de contraventie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 19 Martie 2015 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, M. D. B. | Judecător, R. V. |
Grefier, I. B. |
Red. AD/2 ex/26.03.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2241/2015.... | Conflict de interese/incompatibilitate – constatate de ANI.... → |
|---|
