Anulare act administrativ. Sentința nr. 4256/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4256/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 310/35/2011*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI C. ADMINISTRATIV
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 4256/CA/2013.
Ședința publică din 03.06.2013.
PREȘEDINTE: D. R.
GREFIER: L. S.
Pe rol fiind pentru azi, pronunțarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta I. S. C., cu domiciliul în Oradea, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâții A. NAȚIONALĂ P. RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL P. APLICAREA LEGII 290/2003, cu sediul în București, sect. 1, Calea Floreasca nr. 202, C. JUDEȚEANĂ P. APLICAREA LEGII 290/2003 din cadrul PREFECTURII BIHOR, cu sediul în Oradea, Parcul T. nr. 5, jud.Bihor, N. (fostă B.) I. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei B. B. L., cu domiciliul în Lugoj, ., jud.T., S. E., cu domiciliul în Constanta, ., . și R. L., cu domiciliul în C. ., jud. D., având ca obiect: anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederând instanței că acțiunea este legal timbrată, se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din data de 27 mai 2013, unde părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care:
Instanța, constată lămurită cauza și rămâne în pronunțare pe fond.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Constată că prin Decizia nr. 4230/CA/2012, a Curții de Apel Oradea, a fost casata sentința nr. 2697/CA/2012din 14 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor și trimisă cauza spre o nouă judecare la Tribunalul Bihor.
În considerentele deciziei, s-a apreciat că în mod greșit a reținut prima instanță excepția autorității de lucru judecat și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta I. S. C..
Prin acțiunea in contencios administrativ formulată, reclamanta I. S. C., a solicitat anularea deciziei nr. 1190 din 08.07.2010 emisă de vicepreședintele autorității naționale pentru restituirea proprietăților și emiterea unei hotărâri care sa tina loc de hotărâre a comisiei județene de aplicare a legii 290/2003 prin care: 1). să se stabilească ca persoanele îndreptățite la despăgubiri in temeiul legii 290 / 2003 după autorul lor Sîsac I. sunt I. S. C., B. Ș., N. (fosta boicu) I., B. B. L.; 2). sa se stabilească ca S. E. si R. L. nu au fost niciodată moștenitori legali ai defunctului S. I. ca urmare a neacceptării succesiunii în termenul legal si prin urmare nu sunt îndreptățite la despăgubiri; 3). să se stabilească cuantumul despăgubirilor pentru terenuri agricole, recolte neculese si pentru imobilele cu destinația de locuința, inclusiv pentru anexele gospodărești aferente si teren aferent locuințelor.
Curtea reține că este adevărat că, raportat la sentința civilă nr.783 din 15.09.2009 pronunțată de tribunalul C., rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.136/ca din 24.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel C., prin care instanța a dispus anularea deciziei nr. 2500/05.12.2008 și a obligat ANRP, serviciul pentru aplicarea legii 290/2003 să emită o decizie pentru validarea hotărârii nr. 73/22.08.2008 emisă de comisia județeană Bihor pentru aplicarea legii 290/2003, există autoritate de lucru judecat, însă numai în ceea ce privește calitatea de moștenitoare a recurentei. În ce privește cel de-al treilea capăt de cerere prin care se solicită stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru terenuri agricole, recolte neculese si pentru imobilele cu destinația de locuința, inclusiv pentru anexele gospodărești aferente si teren aferent locuințelor, se apreciază că instanța trebuia să facă analiza fondului acestuia, pronunțând o soluție pertinentă în funcție de probatoriul aflat la dosarul cauzei, fapt care nu s-a realizat în speță.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor în rejudecare.
Prin acțiunea formulată, reclamanta I. S. C., a solicitat:
I. anularea deciziei nr. 1190 din 08.07.2010 emisă de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;
- emiterea unei hotărâri care sa tina loc de hotărâre a comisiei
județene de aplicare a legii 290/2003, prin care:
1). să se stabilească ca persoanele îndreptățite la despăgubiri in temeiul legii 290/2003 după autorul lor Sîsac I. sunt I. S. C., B. Ș., N. (fosta boicu) I., B. B. L.;
2). sa se stabilească ca S. E. si R. L. nu au fost niciodată moștenitori legali ai defunctului S. I. ca urmare a neacceptării succesiunii în termenul legal si prin urmare nu sunt îndreptățite la despăgubiri;
3). să se stabilească cuantumul despăgubirilor pentru terenuri agricole, recolte neculese si pentru imobilele cu destinația de locuința, inclusiv pentru anexele gospodărești aferente si teren aferent locuințelor; cu cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamanta arată că decizia nr.1190 este data cu încălcarea legii si atribuțiilor vicepreședintelui ANRP. Decizia nu este motivată, ci conține doar dispozitivul, dispozitiv prin care se dispune validarea unei hotărâri anulate in prealabil, validare care nu intră in atribuțiile vicepreședintele ANPR in cazul dosarelor constituite in temeiul L. nr. 290/2003.
Referitor la emiterea unei hotărâri judecătorești care sa tina loc de Hotărâre a Comisiei Județene de Aplicare a Legii 290/2003, arată că această posibilitate este prevăzuta de Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 cu modificările si completările ulterioare, aprobate HG 1.120/2006 modificata de HG 57/ 2008 la art. 18.
Învederează instanței că prima cerere de acordare de despăgubiri in temeiul Legii nr. 290/2003, a fost făcuta de mama sa B. Alia la 03.12.2003 si înregistrata la C. județeană sub nr. 1321/8, iar după decesul acesteia, a fost reiterata de reclamantă in nume propriu la 27.04.2007 sub nr.340/8. Susține că cele doua Hotărâri anterioare ale comisiei, nr.73/22.08.2007 si nr.102/ 03. 07. 2008 au încălcat prevederile legale prin stabilirea greșita a persoanelor îndreptățite fără a se tine cont de Certificatele de moștenitor depuse la dosar, stabilirea greșita a valorii acestor despăgubiri la data emiterii hotărârii, necomunicarea in termenul stabilit de lege tuturor solicitanților.
Susține că persoanele îndreptățite la despăgubiri in temeiul Legii nr.
290/2003, dupa autorul lor S. I. sunt reclamanta, B. Ș., N. (fosta B.) I., B. B. L. întrucât, in urma defunctului S. I. decedat la 16.10.1985 conform certificatului de moștenitor nr. 2677/ 16.12.1987, emis de notariatul de Stat Județean D., unic moștenitor este B. Alla fiica, iar S. A. fiu si R. L. fiica, sunt străini de succesiune prin neacceptare conf. art. 700 cod civil.
In urma defunctei B. Alla, decedata la 27.10.2005, conform certificatul de moștenitor nr.46/04.04.2006, emis de către B.N.P. O. D. L. au rămas ca moștenitori B. Ș. – sot, I. S. C. - fiica si B. D. G. - fiu.
La 21.06.2007, B. D. G. decedează, iar in urma lui rămân ca moștenitori N. I. (fosta căsătorita B.) - soție, B. B. L. - fiica, iar B. A. N. Ș. - fiu renunțând la moștenirea tatălui sau, conform declarației autentificate sub nr. 1242/3.07.2007 de către B.N.P. S. Gheorqhe.
Susține în esență că singurul succesibil acceptant este B. Alla conform certificatului de moștenitor.
În dovedire, reclamanta depune Decizia Nr.1190 din 08.07.2010 emisa de ANRP; Hotărârea nr.102 din 3.07.2008 a Comisiei Județene de aplicare a L.290/2003; Hotărârea nr. 73/22.08.2007 a Comisie Județene de aplicare a L 290/2003; Decizia nr.2049 din 29.10.2008 emisa de Vicepreședintele ANRP; Certificat de moștenitor nr. 2677 din 16.12.1987 emis de Notariatul de Stat județean D.; Certificat de moștenitor nr.46 din 04.04.2006; Certificat naștere si căsătorie B. Alia; Certificat deces B. Alia; Certificat de naștere I. S. C. (fosta B.); Certficat de căsătorie I. S. C.; Carte Identitate I. S. C..
In dreptinvocă: L.554/2004; art.700 si următoarele Cod Civil; L 290/2003; L.171/2006; HG.1.120/2006; H.G.57/2008; Decretul nr. 167/1958.
Pârâta Sîsac E. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ introdusă de reclamanta, având în vedere că pretențiile acesteia ignoră puterea de lucru judecat conferită prin Sentința civilă nr.783 din 15.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul nr._/118/2008, rămasă irevocabilă prin Decizia civila nr. 136/CA/24 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanta în dosarul nr._/118/2008.
Arată că prin Decizia nr. 1190 din 08.07.2010 emisă de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, acesta nu face altceva decât să se conformeze hotărârilor judecătorești menționate.
Prin hotărârile judecătorești amintite s-a hotărât cu autoritate de lucru judecat că Sîsac E. și R. L. sunt persoanele îndreptățite la beneficiul despăgubirilor reglementate prin Legea nr.290/2003.
A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii, arătând în esență că prin Sentința civilă nr. 783 din 15.09.2009 pronunțată de Tribunalul C., rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 136 din 24.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel C., instanța a dispus anularea Deciziei nr. 2500/05.12.2008 și a obligat ANRP Serviciul pentru aplicarea Legii 290/2003 să emită o decizie pentru validarea Hotărârii nr. 73/22.08.2008 emisă de C. Județeană Bihor pentru aplicarea Legii 290/2003.
Ca urmare a sentinței menționate, ANRP Serviciul pentru aplicarea Legii 290/2003 a emis Decizia nr. 1190/08.07.2010, prin care a fost admisă contestația formulată de R. L. și Sîsac E. împotriva Hotărârii nr. 102/03.07.2008, s-a anulat Decizia nr. 2500/05.12.2008 și a fost validată Hotărârea nr. 73/22.08.2007.
P. motivele arătate în încheierea de ședință din data de 01.04.2013, instanța a admis excepția puterii de lucru judecat, invocată din oficiu, pentru capătul II, pct. 1 și 2 din acțiune.
A admis și excepția lipsei interesului cu privire la promovarea capătului II, pct. 3 din acțiune. Instanța apreciază necesar a sublinia că neavând posibilitatea de a culege moștenirea după Sâsac I., după cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat, reclamanta nu are nici un interes în a se stabili cuantumul despăgubirilor pentru terenurile agricole, recoltele neculese si pentru imobilele cu destinația de locuința, inclusiv pentru anexele gospodărești aferente si teren aferent locuințelor, ce au aparținut defunctului Sâsac I., întrucât oricum nu le poate culege.
Cât privește cererea de anulare a deciziei nr. 1190 din 08.07.2010 emisă de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, instanța constată că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin Sentința civilă nr. 783 din 15.09.2009 pronunțată de Tribunalul C., rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 136/CA din 24.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus anularea Deciziei nr. 2500/05.12.2008 și a fost obligat ANRP, Serviciul pentru aplicarea Legii 290/2003 să emită o decizie pentru validarea Hotărârii nr. 73/22.08.2008 emisă de C. Județeană Bihor pentru aplicarea Legii 290/2003.
S-a stabilit că în mod nelegal pârâta ANPR, în cadrul deciziei nr. 2.500/2008 a reținut că reclamantele Sîsac E. și R. L. au renunțat la moștenirea lăsată de defunctul Sîsac I., în condițiile in care acestea sunt străine de moștenirea lăsată de defunct, prin neacceptarea în termen, făcân-
du-se astfel confuzie intre efectele celor două instituții juridice.
S-a stabilit că cele două pârâte la momentul formulării cererii de despăgubire aveau calitatea de moștenitori legali, cum s-a reținut de altfel și prin hotărârea nr. 73/2007.
S-a statuat cu putere de lucru judecat că Sîsac E. și R. L. sunt îndreptățite la despăgubiri în calitate de moștenitoare legale ale defunctului Sîsac I. și că reclamanta din prezenta cauză nu este îndreptățită a culege moștenirea rămasă după acesta, neavând calitatea de moștenitor al său.
Prin decizia nr. 1190 din 08.07.2010 emisa de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, s-au pus in executare dispozițiile hotărârilor judecătorești menționate, validându-se hotărârea nr. 73/22.08.2007.
Decizia a fost motivată, în preambul arătându-se că a fost emisă în temeiul sentinței civile nr. 783/15.09.2009, pronunțată de Tibunalul C. în dosarul nr._/118/2008, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 136/24.02.2010, pronunțată de Curtea de Apel C..
Prin urmare, instanța constată că nu există vreun motiv de nelegalitate în ce privește decizia atacată.
P. toate considerentele arătate, instanța în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va respinge acțiunea formulată de reclamantă.
Nu va acorda pârâților cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta I. S. C., cu domiciliul în Oradea, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâții A. NAȚIONALĂ P. RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL P. APLICAREA LEGII 290/2003, cu sediul în București, sect. 1, Calea Floreasca nr. 202, C. JUDEȚEANĂ P. APLICAREA LEGII 290/2003 din cadrul PREFECTURII BIHOR, cu sediul în Oradea, Parcul T. nr. 5, jud. Bihor, N. (fostă B.) I. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei B. B. L., cu domiciliul în Lugoj, ., jud. T., S. E., cu domiciliul în Constanta, ., ., jud. C. și R. L., cu domiciliul în C. ., jud. D..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 03.06.2013.
PREȘEDINTE: pentru grefier L. S.
D. R.
Red. D.R.
03.07.2013pt. conf. 2 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 745/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2035/2013.... → |
|---|
