Anulare act administrativ. Sentința nr. 2867/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2867/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 3310/111/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința nr. 2867/CA/2013
Ședința publică din data de 4 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. A.
Grefier: B. N.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal introdusă de reclamantul P. C., cu domiciliul în Oradea. .. 82, camera 2,județul Bihor în contradictoriu cu pârâtul I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ ORADEA, cu sediul în Oradea, Calea A., nr. 4, județul Bihor având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea este timbrată, reclamantul a depus prin serviciul Registratură în data de 04.04.2013 Concluzii scrise, după care:
Se constată că la termenul de judecată în data de 28.03.2013 a fost amânată pronunțarea hotărârii pentru acest termen de judecată.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată la data de 03.04.2012, legal timbrată, reclamantul P. C., în contradictoriu cu pârâtul I. T. al Poliției de Frontieră Oradea, a solicitat instanței să dispună anularea actului administrativ înregistrat sub nr._ din data de 28.02.2012 și obligarea pârâtei la decontarea cheltuielilor de transport, dus-întors, la și de la locul de muncă, începând cu luna ianuarie 2012, cu cheltuieli de judecată, în caz de opunere.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul arată că prin actul administrativ contestat s-a respins cererea sa de decontare a cheltuielilor de deplasare între locul de domiciliu și locul de muncă, drepturi prevăzute prin H.G nr. 1292/2003, cu motivarea că distanța dintre cele două destinații depășește limita de 70 Km prevăzută de actul normativ.
În opinia reclamantului, pârâtul a dat o interpretare eronată textului actului normativ, care nu poate fi interpretat decât în sensul că se decontează parțial cheltuielile de transport, în limita maximă de 70 km, iar nu că nu se decontează deloc cheltuielile de transport dacă distanța este mai mare de 70 km.
Reclamantul mai arată că localitatea sa de domiciliu este S., localitate ce face parte din zona metropolitană Oradea și i se pare injust să i se refuze un drept, doar pentru o distanță suplimentară de 2 km.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1 și 8 din L.554/2004, art.275 C.pr.civ.
Pârâtul, prin reprezentantul său legal, pe cale de întâmpinare, a invocat, în principal, excepția lipsei de interes a reclamantului, care, începând cu data de 22.05.2012 și-a stabilit reședința în localitatea Oradea, . distanța între locul de domiciliu și locul de muncă – localitatea Valea lui M.- este de doar 68km, distanță care se circumscrie prevederilor art. 6 al.1 lit.f din HG nr.1292/2003.
Totodată, a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al avocatului care a redactat acțiunea reclamantului, iar pe fond, s-a opus admiterii cererii, solicitând respingerea acesteia, ca neîntemeiată.
În argumentarea poziției procesuale se arată că textul art.1 al.1 din HG nr.1292/2003 stabilește ca o condiție pentru decontarea cheltuielilor de transport ale polițistului, ca acesta să se deplaseze între localitatea de domiciliu și cea a locului de muncă pe o distanță cuprinsă între 5-70 km. În cazul reclamantului această distanță este de 72 km, prin urmare nu se circumscrie limitelor prevăzute de lege.
Mai mult, se arată, acordarea dreptului privind decontarea cheltuielilor de transport începând cu luna ianuarie 2012 este înafara cadrului legal, întrucât acest drept nu poate fi acordat numai în baza aprobării date de către șeful unității, după o prealabilă solicitare și nu retroactiv.
Analizând actele și lucrările dosarului și din perspectiva excepțiilor invocate de pârâtă, instanța reține următoarele:
La data de 01.02.2012, prin raportul înregistrat la pârât cu nr._/01.02.2012, reclamantul, în calitate de agent de poliție în cadrul SPF Valea lui M. a solicitat conducerii inspectoratului aprobarea decontării cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă cu autovehiculul proprietate personală, anexând documente necesare analizării îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea dreptului.
Prin adresa nr._ din 28.02.2012, pârâtul, prin Șeful ITPF Oradea, a respins solicitarea reclamantului, cu mențiunea că în conformitate cu dispozițiile art.6 al.1 lit f din HG 1292/2003 polițiștii au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, cu condiția ca aceștia să se deplaseze între localitatea de domiciliu și cea a locului de muncă pe o distanță cuprinsă între 5-70 km. În cazul reclamantului, între localitatea Valea lui M., unde se află locul de muncă și cea de domiciliu – S., este o distanță de 72 km, care nu se încadrează în limitele prevăzute de lege.
Începând cu data de 22.05.2012 reclamantul a început să beneficieze de acest drept, întrucât și-a stabilit domiciliul în localitatea Oradea, . distanța între locul de domiciliu și locul de muncă este de doar 68km.
Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantului, instanța reține că aceasta nu poate fi admisă, în condițiile în care, la data promovării acțiunii -03.04.2012, dreptul său era născut și actual, acesta contestând un refuz nejustificat al unei autorități publice în a-i acorda un drept, al său.
Referitor la excepția lipsei calității de reprezentant, întrucât prin împuternicirea avocațială depusă la dosarului cauzei s-a făcut dovada mandatului, iar reclamantul personal, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, a arătat că avocatul care a redactat acțiunea și care l-a reprezentat în cauză a fost legal mandatat.
În conformitate cu dispozițiile art. 6 lit f din H.G.1292/2003, „ Polițiștii au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, dus și întors, în contul unităților din care fac parte și în situațiile în care se deplasează: la și de la locul de muncă, pe o distanță de 5-70 km, pentru polițiștii mutați în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, cărora nu li se pot asigura locuințe în localitatea în care au fost mutați”.
Din interpretarea textului actului normativ menționat rezultă că, în situația în care distanța între cele două localități depășește limita maximă, se decontează parțial cheltuielile de transport, în limita maximă de 70 km, iar nu că nu se decontează deloc cheltuielile de transport dacă distanța este mai mare de 70 km.
De asemenea, distanța minimă de 5 km a fost avută drept reper, acesta fiind, cel mai probabil, cea mai mică distanță între două localități (criteriul fiind existența a două localități distincte, între cea a locului de domiciliu și a locului de muncă).
Mai mult, în cazul reclamantului, se reține că diferența de 2km între limita maximă prevăzută de lege și cea a deplasării efective, se încadrează într-o marjă firească, în condițiile în care există străzi cu o lungime de 2 km în interiorul aceleași localități.
Cât privește critica pârâtului referitoare la acordarea retroactivă a unor drepturi, instanța reține că o asemenea cerere este admisibilă, în condițiile în care cererea vizează o perioadă pentru care nu este prescris dreptul la acțiune.
Față de cele reținute, apreciind că acțiunea reclamantului este întemeiată, în temeiul dispozițiilor art.1, 8, 18 L.554/2004 o va admite, astfel că va dispune anularea actului administrativ nr._ din 28.02.2012 emis de pârât și va obliga pârâtul în favoarea reclamantului la decontarea cheltuielilor de transport între domiciliu și locul de muncă pentru perioada 01. ianuarie 2012 -22 mai 2012, în limita maximă prevăzută de lege.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art.274 al.1 C.pr.civ., va fi obligat pârâtul în favoarea reclamantului la plata sumei de 4,3 lei reprezentând cheltuieli de judecat – taxă timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantului și lipsa dovezii calității de reprezentant, invocată de pârât.
Admite cererea formulată de reclamantul P. C., cu domiciliul în Oradea. .. 82, camera 2,județul Bihor în contradictoriu cu pârâtul I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ ORADEA, cu sediul în Oradea, Calea A., nr. 4, județul Bihor și în consecință:
Dispune anularea actului administrativ înregistrat sub numărul_ din data de 28.02.2012 emis de pârât.
Obligă pârâtul în favoarea reclamantului la decontarea cheltuielilor de transport între domiciliu și locul de muncă, pentru perioada 01.01._2 în limita maximă prevăzută de lege.
Obligă pârâtul în favoarea reclamantului la plata sumei de 4,3 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
T. A. B. N.
Având în vedere Decizia nr. 67/12.04.2013 a Președintelui instanței validată prin Hotărîrea nr. 8/15.04.2013, semnează grefier șef de secție P. M.
Red. jud. A.T. 23 Mai 2013
Dact. CS.
4 ex.
Pt. conf. 2 .> P. C.
I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ ORADEA,
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2059/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3040/2013.... → |
|---|
