Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1017/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1017/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 20441/271/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 1017/R/CA/2013
Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. J.
Judecător I. C. M.
Judecător A. C. C.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta I. T. DE munca AL JUDETULUI BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ..1B, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în loc.Oradea, ., jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.8154 din 30.05.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și că recurenta prin motivele de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
TRIBUNALUL
DELIBERÂND;
Asupra recursului de față Tribunalul, constată următoarele:
Prin sentința nr. 8154 din 30.05.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta S.C. G. & G. S.R.L., cu sediul în Oradea, ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, Armatei Romane, nr. 1B și în consecința:
S-a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 27.10.2011, exonerând petenta de plata amenzii de 30.000 lei. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele;
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 27.10.2011, petenta fost sancționata cu amenda in cuantum de 30.000 lei pentru săvârșirea faptei prev. de art. 276 alin.1 lit. e din Lg.53/2003, care prevede că primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă constituie contravenție.
S-a reținut prin procesul-verbal contestat că i-ar fi primit la munca pe numiții Sayti G., Sayti T. și B. A. fără a le întocmi contracte individuale de muncă.
Analizând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravențiilor, instanța de fond a reținut că acesta respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța de fond a constatat din probatoriul administrat că petenta nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.
Astfel, martorii audiați în cauză au declarat că au fost angajați ai petentei doar începând cu data de 24.10.2011, înainte de aceasta data neprestând nici un fel de activitate pentru aceasta.
Pentru aceste motive, reținând că procedura contravențională este asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale, și având în vedere că, în baza elementelor din cuprinsul procesului-verbal și a materialului probator administrat în cauză, există dubii în ceea ce privește existența faptei reținută în sarcina petentului, plângerea va fi admisă, iar procesul-verbal anulat, prin aplicarea principiului in dubio pro reo și ca o garanție a principiului prezumției de nevinovăție care operează în favoarea petentului.
Față de acestea, văzând dispozițiile art. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede că, pentru a fi în prezența unei contravenții trebuie ca fapta să fie prevăzută ca atare și săvârșită cu vinovăție instanța de fond, constatând că intimata a reținut în mod greșit existenta contravenției în sarcina petentului, a admis plângerea contravențională formulată și a dispus anularea procesului-verbal . nr._ din data de 27.10.2011 de reprezentanții intimatei, exonerând petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 30.000 lei aplicate prin acest act.
Instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței menționate, în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, solicitând instanței admiterea cererii de recurs, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată și nelegală și pe cale de consecință, menținerea în totalitate a procesului-verbal atacat, pentru următoarele motive:
În fapt, recurenta arată că, prin Sentința civilă atacată instanța de fond a admis acțiunea petentei fără să țină seama de faptul că la data de 27.10.2011 inspectorii de muncă din cadrul Serviciului control relații de muncă al Inspectoratului T. de Muncă al Județului Bihor au efectuat un control la S.C G. & G. S.R.L. în vederea verificării modului de respectare a prevederilor legislației muncii în vigoare.
Pentru remedierea neregulilor constatate au fost dispuse măsuri cu caracter obligatoriu prin procesul-verbal de control încheiat.
În temeiul prevederilor Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, cu modificările și completările ulterioare, inspectorii de muncă au solicitat declarații privind forma și condițiile de muncă de la persoanele care desfășurau activitate la această societate. Urmare a coroborării celor declarate de persoanele care desfășurau activitate în momentul efectuării controlului, cu documentele puse la dispoziția inspectorilor de muncă, s-a constatat faptul că deși un număr de 3 persoane figurau pe pontajul societății ca desfășurând efectiv activitate în beneficiul societății, reprezentantul legal al societății nu a prezentat inspectorilor de muncă dovada încheierii contractului individual de muncă anterior datei de începere a activității.
Invocă prevederile art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit căruia, „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.”
Prin urmare, în cazul de față, obligația de încheiere a contractului individual de muncă incumba angajatorului anterior datelor menționate în declarații.
Arată că, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin.1, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de_ lei pentru fiecare persoană identificată. Având în vedere gravitatea faptei și circumstanțele în care a fost săvârșită fapta inspectorii de muncă au aplicat amenda minimă în cuantum de_ lei x 3 persoane, adică 30 000 lei.
Față de cele prezentate solicită instanței să admită prezenta cerere de recurs, să modifice sentința civilă atacată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată și nelegală și pe cale de consecință să mențină în totalitate procesul verbal atacat.
Solicităm judecarea prezentei cauze și în eventualitatea lipsei noastre conform prevederilor art. 242 Cod procedură civilă.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă; Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; Ordonanța Guvernului nr._ privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
Procedând la analizarea recursului prin prisma prevederilor art. 304 1 și 306 alin. 2 C. pr. civ. tribunalul reține că acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Referitor la fapta contravențională reținută în sarcina petentei intimate, constând în încălcarea dispozițiilor art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, respectiv primirea la lucru a unor persoane, fără a avea întocmit contract individual de muncă anterior datei începerii activității, tribunalul reține că probele testimoniale administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor Sajti T., Sajti G. și B. A., audiați în cauză la data de 30.05.2012 (fil. 35 - 37 din dosarul instanței de fond), au relevat în esență inexistența acestei fapte, mai precis faptul că numiții au început să presteze efectiv activitate în beneficiul societății petente intimate, începând cu data de 24.10.2011, respectiv martora B. A., începând cu data de 11.10.2011, cu puțin timp anterior datei controlului, fișele de identificare din data de 27.10.2011 (fil. 15, 16 din dosarul instanței de fond) atestând că numiții Sajti T. și B. A. aveau deja încheiate contracte individuale de muncă la acea dată.
Ori, răspunderea contravențională ca formă a răspunderii juridice, presupune încălcarea sau neîndeplinirea unei obligații cu vinovăție a unei obligații stabilite în sarcina sa. În măsura în care însă de lege lata nu este stabilită o atare obligație, atragerea răspunderii contravenționale nu este posibilă. Aceeași concluzie se impune și în ipoteza în care unei anumite persoane i se conferă posibilitatea de a opta între mai multe variante de a acționa.
Așa fiind, tribunalul reține că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probatoriului administrat în cauză, respectiv Contract de practică nr. 1P/01.07.2011 (fila 18 din dosarul instanței de fond), cererea olografă a numitului T. L. P. de aprobare a efectuării stagiului de practică la firma petentă în perioada 04. – 22 iulie 2011 (fila 17 din dosarul primei instanțe), înscrisuri relevante depuse în copie certificată.
Ori, în jurisprudența CEDO s-au cristalizat trei criterii alternative pentru a determina dacă o măsură din dreptul intern intra sau nu în domeniul de aplicare al art. 6 din CEDO, și anume: 1. calificarea din dreptul statului în cauză, 2. natura faptei incriminate și 3. natura și gradul de severitate al sancțiunii.
Ratificată fiind prin Legea nr. 30 din 18.05.1994, convenția europeană a drepturilor omului face parte, potrivit art. 11 al. 2 din Constituție, din dreptul intern, mai mult, în temeiul art. 20 al. 2 din Constituție, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.
Astfel, ori de cate ori norma din dreptul intern a cărei încălcare constituie contravenție, întrunește cel puțin unul din criteriile reținute în jurisprudența CEDO, respectiv se adresează tuturor cetățenilor și nu doar unui grup de persoane în considerarea unui statut anume pe care îl au membrii săi, iar sancțiunea prevăzută are caracter preventiv și represiv, atunci norma respectivă intră în domeniul penal al art. 6 din CEDO, fără a avea importanță gravitatea pedepsei.
Contravenția reținută în sarcina petentei întrunește elementele mai sus expuse, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare al L. 53/2003 actualizată privind Codul muncii privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are un caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, petentei îi sunt recunoscute și garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prevăzută de par. 2 al art. 6.
Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că în cazul plângerilor contravenționale trebuie urmărită asigurarea unui echilibru între prezumția creată de art. 1171 C. civ. și posibilitatea pentru petentă de a face dovada unei situații de fapt diferite, în favoarea petentului operând prezumția de nevinovăție, astfel cum s-a reținut și în cauza A. contra României.
În raport de considerentele anterior enunțate, în cauză nefiind incidente alte motive de modificare sau casare, văzând și dispozițiile art. 312 Cod pr. civ., instanța va respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul I. T. DE MUNCA AL JUDETULUI BIHOR, în contradictoriu cu intimata S.C. G. & G. S.R.L. Oradea, menținând în totul sentința recurată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta I. T. DE MUNCA AL JUDETULUI BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ..1B, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în loc.Oradea, ., jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.8154 din 30.05.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totul.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 09 decembrie 2013
Președinte Judecător Judecător
L. D. J. I. C. M. A. C. C.
c.odihnă c.odihnă
semnează președintele semnează președintele
instanței instanței
C. M. C. M.
Grefier
M. M.
Red.jud.J.L.D./14.04.2014
Red.jud.fond.F.B.
Tehn.red.M.M./2 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 6792/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 248/2013.... → |
|---|
