Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 524/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 524/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 13806/271/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 524/R/CA/2013
Ședința publică de la 20 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. M.
Judecător A. R. P.
Judecător J. L. D.
Grefier C. S.
Pe rol judecarea recursului de contencios administrativ formulat de recurentul S. M. C. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, împotriva Sentinței Civile nr. 2945/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, acesta învederând instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, prezentul recurs este la al doilea termen de judecată, recursul este motivat și este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, iar în baza art. 150 C.proc.civ., socotind cauza lămurită și față de solicitarea intimatei privind judecarea cauzei în lipsă, reține recursul spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 2945/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petentul S. M. C., împotriva procesului-verbal . SP nr._/2011 în contradictoriu cu intimata Administrația I. Oradea cu sediul în Oradea, județ Bihor.
S-a dispus reducerea amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal . SP nr._/2011, de la 200 lei la 150 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._/2011, petentul a fost sancționat contravențional cu suma de 200 lei, reprezentând amendă, în baza art.191 al. 1 lit. a din H.C.L. 640/2006, modificat prin HCL 124/2009, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 10.02.2011, a parcat fără tichet sau abonament de parcare pe ..
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat că aceasta a fost depusă în termenul legal de 15 zile.
De asemenea, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001.
Cât privește situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța de fond a reținut că aceasta constituie contravenție în sensul art.191 al 1 lit. a din H.C.L. 640/2006, modificată prin HCL 124/2009, iar amenda aplicată petentului s-a încadrat în limitele legale.
Starea de fapt reținută în procesul verbal a corespuns realității, aspect necontestat de petent, însă susținerea petentului în sensul că s-au aplicat două sancțiuni pentru aceeași faptă a fost neîntemeiată.
Prin nota de constatare și înștiințare de plată din 10.02.2011 (f. 58) s-a stabilit în sarcina petentului obligația de a achita în 48 ore taxa pentru oprire/staționare/parcare neregulamentară, menționându-se că în cazul neachitării taxei, se va încheia procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, caz în care se va aplica o amendă între 150 – 500 lei.
Instanța de fond a constatat că petentul a achitat taxa în valoare de 35 lei la data de 22.06.2011 (f. 6), după expirarea termenului de 48 ore. Întrucât taxa nu a fost achitată în termen, intimata a încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._/2011 și a aplicat amenda în sumă de 200 lei, aceasta fiind singura sancțiune aplicată pentru fapta descrisă în procesul-verbal.
Referitor la individualizarea sancțiunii, conform art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001, prima instanță a reținut atitudinea de recunoaștere a săvârșirii faptei, precum și demersul făcut de petent în vederea achitării taxei de 35 lei. Raportat la aceste împrejurări, instanța a apreciat că în cauză se impune reducerea amenzii contravenționale până la limita minimă prevăzută de H.C.L. 640/2006, modificat prin HCL 124/2009, respectiv 150 lei.
Prin urmare, instanța a admis în parte plângerea contravențională și a redus amenda contravențională aplicată prin procesul-verbal . SP nr._/2011, de la 200 lei la 150 lei.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs petentul S. M. C., solicitând admiterea recursului și, pe cale de consecință, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile indicate mai sus și
admiterea în parte a cererii noastre contravenționale în sensul reaprecierii sancțiunii contravenționale și aplicării unui avertisment.
Recurentul a arătat că prin sentința civilă nr. 2.945/2012 Judecătoria Oradea a admis în parte plângerea contravențională în contradictoriu cu Administrația I. Oradea, reducând amenda contravențională stabilită în sarcina sa de la 200 lei la 150 de lei.
Recurentul a solicitat modificarea sentinței primei instanțe, admițând plângerea, cu consecința reaprecierii sancțiunii contravenționale.
Recurentul consideră că prima instanță nu a apreciat și nu a dat valoare reală atitudinii sale, care a achitat suma de 35 lei stabilită în sarcina sa prin nota de constatare a intimatei. Petentul a precizat că nu el a condus autoturismul, ci fiul său, dar că a achitat suma de 35 lei imediat ce a luat cunoștință de obligația de a plăti suma stabilită prin nota de constatare. Ulterior plății acestei sume, recurentul arată că intimata a mai încheiat pe numele său și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ceea ce denotă din partea intimatei o atitudine excesivă.
Recurentul consideră că judecătorul primei instanțe a stabilit să plătească minimul amenzii prevăzută de actul normativ, în condițiile în care a mai achitat și suma de 35 de Ici stabilită prin nota de constatare despre care și prima instanță a făcut vorbire.
Pentru aceste considerente, recurentul a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În drept recurentul a invocat prevederile art. 299-316 C.proc.civ.
Recurenta nu a formulat cereri de probațiune.
Intimata ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, legal citată, a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 8-11), prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței contestate, ca legală și temeinică.
Se arată în întâmpinare că instanța de fond a făcut o apreciere legală a stării de fapt și a dispozițiilor legale aplicabile, pronunțând o soluție legală și temeinică. De asemenea, intimata a reiterat, în esență, susținerile din fața instanței de fond.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 115 C.proc.civ., O.G. 2/2001, ordinul 1501/2006, H.C.L. 640/2006.
Intimata nu a formulat cereri de probațiune.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 și 306 alin. (2) C.proc.civ., instanța apreciază că recursul este nefondat, și îl va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contravenție . SP nr._/07.07.2011 petentul recurent a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei în temeiul prevederilor art. 191 alin. (1) lit. a din H.C.L. nr. 640/2006, modificată prin H.C.L. nr. 124/2009.
În fapt, s-a reținut în sarcina acestuia că în data de 10.02.2011, ora 1139, autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_, a oprit/staționat neregulamentar pe . fără tichet sau abonament de parcare.
Prin Sentința civilă nr. 2945 din data de 22.02.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul civil nr._ a fost admisă în parte plângerea formulată de recurentul din prezentul recurs și a fost redusă amenda contravențională aplicată prin procesul-verbal de contravenție . SP nr._/2011, de la 200 lei la 150 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că petentul a achitat taxa în valoare de 35 lei la data de 22.06.2011, după expirarea termenului de 48 ore. Totodată, s-a reținut referitor la individualizarea sancțiunii, conform art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001, atitudinea de recunoaștere a săvârșirii faptei, precum și demersul făcut de petent în vederea achitării taxei de 35 lei. Raportat la aceste împrejurări, instanța de fond a apreciat că în cauză se impune reducerea amenzii contravenționale până la limita minimă prevăzută de H.C.L. 640/2006, modificat prin HCL 124/2009, respectiv 150 lei.
Tribunalul reține că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat. Astfel, instanța de recurs apreciază că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea condițiilor legale de formă și fond, iar starea de fapt menționată în acesta corespunde realității.
Pe de altă parte, instanța de recurs constată că, sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale aplicate petentului, în mod legal prima instanță a procedat la reducerea cuantumului amenzii de la suma de 200 lei la suma de 150 lei, în condițiile în care recurentul a făcut dovada achitării sumei de 35 lei (fila 6 dosar fond), după expirarea termenului de 48 de ore stabilit prin Înștiințarea de plată înregistrată sub nr._/07.07.2011 (fila 4 dosar fond).
Aspectul invocat de către recurent în motivele de recurs, privind faptul că autoturismul nu a fost condus de el, ci de către fiul său, apare ca nerelevant, neavând ca și consecință exonerarea sa de răspunderea contravențională, sau o eventuală diminuare a gradului de pericol social al contravenției reținute în sarcina sa. Astfel, Tribunalul constată că, în conformitate cu prevederile H.C.L. nr. 640/2006, în calitate de proprietar al autoturismului, având atribuitele de dispoziție și control asupra acestuia, recurentul este răspunzător de faptele privind parcarea neregulamentară, chiar dacă ar fi încredințat temporar autoturismul altei persoane, împotriva căreia are la rândul său drept de regres.
De asemenea, instanța de recurs constată că gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de recurent este unul care nu justifică aplicarea sancțiunii avertismentului, având în vedere că prin parcarea fără plata tichetului de parcare se cauzează un prejudiciu bugetului local. Astfel, în lipsa unor împrejurări speciale, care nu au fost dovedite în cauză, în cazul contravenției concret săvârșite de recurent, nu se justifică înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Prin urmare, reținând că motivele de recurs sunt neîntemeiate, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ. instanța de control judiciar va respinge ca nefondat recursul.
Tribunalul constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul S. M. C., cu domiciliul ales în Oradea, .. 7, ., jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, cu sediul în Oradea, Piața Unirii nr. 1, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 2945/22.02.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.05.2013.
Președinte, I. C. M. | Judecător, A. R. P. | Judecător, L. D. J. |
Grefier, S. C. |
Tehnoredactat C.S.
Jud. fond. B. T.
Red. jud. P.A.R./13.06.2013
2 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1695/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 5986/2013.... → |
|---|
