Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2327/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2327/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 1531/111/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR.2327/CA/2013
Ședința publică din data de 19 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. B.
GREFIER: F. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta P. N. M., cu domiciliul ales în Oradea, ., ., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea, ..2B, jud.Bihor, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentanta reclamantei – avocat B. Dochiana, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, restul părților fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că procedura este completă, acțiunea nu este timbrată, după care:
Reprezentanta reclamantei depune la dosar chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 43,00 lei, timbre judiciare mobile în sumă de 0,60 lei, dovada achiziționării autovehiculului dintr-un stat membru al Uniunii Europene și chitanța de plată a onorariului de avocat și arată că nu mai are alte probe de propus sau cereri de formulat.
Instanta, văzând că nu mai sunt alte cereri și probe, închide faza probatorie și acordă cuvântul părții prezente pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii conform petitului acesteia, având în vedere motivele descrise pe larg în cererea de chemare în judecată și probatoriul administrat în cauză. Cu cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat.
Instanța, considerând cauza lămurită, închide dezbaterea ei și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul Bihor la data de 16.02.2012, legal timbrată, reclamanta P. N. M., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Oradea, a solicitat obligarea pârâtei la restituirea diferenței de taxă specială pentru autoturisme în cuantum de 3.515 lei achitată nelegal, actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății și plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, arată că în cursul anului 2007 a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism second-hand, marca Volkswagen, nr. de identificare WVWZZZ1JZ2B026671, iar pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească taxa specială în cuantum de 5.728 lei, sumă din care pârâta i-a restituit suma de 2.213 lei, rămânând un rest de 3.515 lei.
Mai învederează că în conformitate cu dispozițiile art. 214 ind.1 Codul fiscal, taxa specială pentru autoturisme era obligatorie cu ocazia primei înmatriculări în România, iar cuantumul acestei taxe datorată bugetului statului s-a calculat după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Cod fiscal, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unor coeficienți de valoare ori de reducere a taxei prevăzută în anexele speciale ale legii, dar această taxă specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România – stat comunitar începând cu 1 ianuarie 2007, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România după aducerea acestora în țară.
Consideră că această diferență a taxei demonstrează introducerea unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul reînmatriculării lor în țară, iar taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, deși derivă din reglementările Codului fiscal, contravine art. 110 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, respectiv ”nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect,produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare” și prin urmare este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne.
Apreciază că prin analiza principiilor dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, conform art.148 alin.2 și 4 din Constituție, prin aplicarea supremației dreptului comunitar, în speță a articolului 110 din Tratat, introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule contravine normelor dreptului comunitar.
Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat la dezbateri și nici nu și-a exprimat poziția în scris față de acțiunea dedusă judecății.
Din coroborarea întregului material aflat la dosarul cauzei, instanța reține în fapt următoarele:
Prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._, la data de 14.03.2007, reclamanta a achitat suma de 5.728 lei. Din această sumă pârâta i-a restituit reclamantului, odată cu . prevederilor OUG 50/2008, suma de 2.213 lei, rămânând de achitat suma de 3.515 lei.
Această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit, iar cuantumul taxei speciale, datorată bugetului statului se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Codul fiscal. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, ceea ce este evident creează un sistem discriminatoriu în raport cu produsele interne similare.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 110 paragraful 1 (fost art.90) din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă, instanța constată că acesta stipulează faptul că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În conformitate cu dispozițiile Legii 157/2005 prin care România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană s-a prevăzut că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Ca urmare a efectului direct al art. 110 din Tratatul Comunității Europene (fost art.90), instanța constată că art. 214/1 – 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare, iar taxa pentru înmatricularea autoturismului achitată de către reclamantă, în cuantum de 5.728 lei, a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea dispoz. art. 110 alin.1 din Tratat, considerente față de care apreciază cererea reclamantului ca fiind întemeiată.
În ceea ce privește refuzul pârâtei de restituire în favoarea reclamantei a întregii sume achitate cu titlu de taxă de primă înmatriculare pe considerentul că prin . OUG 50/2008 s-a instituit în sarcina reclamantei o taxă de poluare în cuantum de 3.515 lei, instanța urmează să constate că reclamanta a achitat taxa de primă înmatriculare la data de 14.03.2007, dată la care nu era în vigoare OUG 50/2008. În consecință, instanța, văzând și principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art.15 din Constituția României și art.1 Cod civil, urmează să constate că dispozițiile OUG 50/2008 nu sunt aplicabile reclamantei privitor la înmatricularea în România a autoturismului marca Volkswagen, ce face obiectul prezentului dosar.
Față de aceste considerente, instanța urmează să constate că refuzul pârâtei de restituire a întregii taxe de primă înmatriculare achitată este contrară dispozițiilor imperative ale normelor internaționale și, pe cale de consecință, urmează să admită acțiunea reclamantei, să dispună obligarea pârâtei AFP Oradea la restituirea în favoarea reclamantei a sumei de 3.515 lei reprezentând diferență taxă specială pentru autoturisme.
Pentru lipsirea reclamantei în mod nelegal de suma de 3.515 lei, în vederea reparării integrale a prejudiciului cauzat reclamantei, în condițiile art.124 Cod pr.fiscală, instanța va obliga pârâta la plata dobânzii fiscale, calculată conform acestui act normativ.
Față de opunerea pârâtei la cererea reclamantei, în baza art. 274 Cod proc. civilă, instanța urmează să oblige pârâta AFP Oradea să plătească reclamantei suma de 539,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. N. M., cu domiciliul ales în Oradea, ., ., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea, ..2B, jud.Bihor, și în consecință:
- obligă pârâta AFP Oradea să restituie reclamantei suma de 3.515 lei, achitată cu chitanța . nr._/14.03.2007, reprezentând diferență taxă de primă înmatriculare, sumă care urmează a fi actualizată cu dobânda fiscală calculată conform Codului de procedură fiscală.
Obligă pârâta AFP Oradea la plata în favoarea reclamantei, a sumei de 539,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. DorelBalaș F.
Red.B. D., jud.
Dact. BF în 03.04.2013.
4 ex.Pt.conf.2 .> - P. N. M.
- AFP Oradea
Azi, .2013.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1550/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 929/2013.... → |
|---|
