Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 5/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 10-01-2013 în dosarul nr. 11361/196/2011
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia Nr. 5/Rca/2013
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte - C. R.
Judecător - A.-A. P.
Judecător - R. P.
Grefier - F. D.
Pe rol judecarea recursului formulat în materia contencios administrativ privind pe recurentul R. C. C., cu sediul în ., județul Suceava, împotriva Sentinței nr. 1287/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, ..38, sector 1, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței; cauza se află la primul termen de judecată – după repunerea pe rol a cauzei; recursul este declarat în termen; motivat; cererea este scutită de plata taxei de timbru judiciar, s-au comunicat prin fax la dosar de către intimată relațiile solicitate de instanță, arătându-se că recurentul nu a mai fost sancționat pentru fapte similare de către aceasta, după care;
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie de contencios administrativ:
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.1287/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul R. C. C. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin plângerea înregistrată la data de 29.08.2011, petentul R. C. C. a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției nr._ încheiat in data de 02.08.2011 de intimata C. SA si exonerarea de la plata amenzii, sau in subsidiar înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul.
În motivarea plângerii, petentul a aratat ca in data de 02.08.2011 orele 9.40 a fost oprit in trafic pe raza loc. Albina, jud. Braila de agenți de control din cadrul C., in timp ce conducea auto cu nr. de înmatriculare_ /_ apartinand . Falticeni, cu o incarcatura de 35 mc de cherestea, care după ce s-au identificat i-a solicitat sa-i însoțească in vederea cantaririi autovehiculului, moment in care le-a solicitat respectuos sa-i arate documentele de serviciu si dovada de verificare metrologica a cantarului; aceastia au devenit iritați si i-au comunicat ca poate sa-si continue drumul, urmand sa fie amendat pentru atitudinea sa.
S-a mai arătat ca in data de 22.08.2011 a primit acasă procesul verbal de constatare a contravenției nr._ încheiat in data de 02.08.2011 prin care a fost sancționat contravențional cu suma de 15.000 lei pentru fapta prevăzuta de art.61 alin.1 lit.o din OUG 43/1997.
A apreciat ca agenții au procedat abuziv, încalcand art.16 alin.1 din OG 2/2001 in sensul ca nu au realizat o descriere in concret a faptei, împrejurare care atrage nulitatea absoluta si apreciind ca in mod greșit a fost sancționat pentru încălcarea OG nr.43/1997 si nu a HG nr.373/2008, care reprezintă norma speciala in materie si se aplica cu prioritate. In subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment.
Petentul a depus ca mijloc de probă în dovedirea susținerilor sale procesul - verbal nr._, proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare.
Intimata nu a depus întampinare in cauza.
Sub aspectul probatoriilor instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că prin procesul verbal de contravenție nr._ încheiat de intimată la data de 02.08.2011, în sarcina petentului R. C. C. s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art.61 alin.1 lit.o din OUG nr.43/1997, constând in aceea ca in data de 02.08.2011 conducătorul auto a refuzat verificarea vehiculului prin cântărire. A fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 15.000 lei.
Analizând actul contestat prin prisma motivelor de netemeinicie invocate de petent, precum și a cazurilor de nulitate absolută ce pot fi invocate din oficiu de către instanță, în conformitate cu prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001, s-a constatat că procesul verbal este legal și temeinic, fiind încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond edictate de lege iar faptele constatate au fost corect încadrate in drept si au fost descrise corespunzător pentru a se verifica încadrarea juridica a acestora.
Pe fondul cauzei, astfel cum rezulta din coroborarea plângerii formulate cu conținutul procesului-verbal nr._, s-a reținut realitatea faptei consemnate in procesul verbal constând in aceea ca in data de 02.08.2011 conducătorul auto R. C. C. a refuzat verificarea vehiculului pe care-l conducea prin cântarire.
In ceea ce privește susținerea petentului in sensul ca agenții constatatori au refuzat sa prezinte actele pentru control precum si dovada de verificare metrologica a cantarului, instanța a apreciat ca nu este relevanta, cat timp revine potrivit legii conducătorului auto obligația de a supune vehiculul verificării prin cântărire și/sau măsurare a dimensiunilor, de a însoți vehiculul personalului cu atribuții de control în vederea cântăririi și/sau măsurării dimensiunilor transportului, precum și de a prezenta personalului cu atribuții de control documentele privind transportul.
Instanța a respins ca neîntemeiata si susținerea petentului referitoare la inaplicabilitatea in cazul de fata a OG nr.43/1997, ci a normei speciale reglementata de HG nr.1373/2008, apreciind ca într-adevăr ultimul act normativ reprezintă norma care sancționează un anumit fel de contravenții, neavând însa aplicare in cazul de fata întrucât nu reglementează o astfel de obligație a conducătorului auto.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.34 din OG nr. 2/2001, plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată,instanța reținând ca nu exista motive pentru înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul R. C. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de lipsa totală a administrării probelor la instanța de fond, sens în care a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Au fost reiterate susținerile formulate prin plângere, invocându-se nulitatea procesului verbal contestat pentru nedescrierea faptei contravenționale, și a reținerii eronate ca temei de drept al sancționării a prevederilor OG nr.43/1997, existând norma specială în materie - HG nr.1373/2008.
Recurentul a învederat încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil, respectiv nerespectarea de către instanța de fond a dispozițiilor art.132 alineat 1 și ale art.156 alineat 1 Cod procedură civilă, prin respingerea cererii de lipsă apărare și a solicitării de a depune la dosar cazierul auto.
S-a susținut că în materie contravențională sarcina probei revine agentului constatator iar petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, principii nesocotite de instanța de fond, în condițiile în care intimata nu a dovedit fapta constatată prin procesul-verbal de contravenție.
S-a precizat totodată că instanța trebuia să se pronunțe cu prioritate asupra legalității actului contestat, sau să dispună administrarea de probe pentru aflarea adevărului, potrivit art.129 alineat 1 Cod procedură civilă.
Se reține că intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România nu a depus întâmpinare in cauză iar părțile nu au administrat probe în recurs.
La solicitarea tribunalului, față de motivele de recurs invocate, intimata a comunicat prin adresa nr.495/08.01.2013 că recurentul R. C. C. nu a mai fost sancționat pentru fapte similare de către C.N.A.D.N.R. SA - D.R.D.P. C., fila 40.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este fondat în privința reindividualizării sancțiunii aplicate, pentru următoarele considerente:
Cauza a fost soluționată la primul termen de judecată - 16.02.2012 pe baza înscrisurilor de la dosar, petentul fiind legal citat din data de 19.09.2011, iar cererea pentru lipsa de apărare formulată a fost respinsă motivat, situație în care nu se impune casarea hotărârii atacate.
Se reține că prima instanță a făcut o interpretare corectă a probelor administrate în cauză - înscrisuri, constatând că petentul R. C. C. a săvârșit contravenția prevăzută de art.61 alin.1 lit.o din OUG 43/1997, pentru care a fost legal sancționat cu amendă contravențională în suma de 15.000 lei.
În acest sens, au fost analizate apărările formulate prin plângere, instanța de fond constatând că la momentul controlului - 2.11.2011, ora 9.02, R. C. C. a refuzat verificarea vehiculului prin cântărire.
Petentul nu a făcut dovada contrară situației de fapt și de drept reținute de agentul constatator, potrivit art.1169 cod civil, iar procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 alineat 1 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, fapta reținută fiind descrisă în mod clar, iar încadrarea juridică este corectă.
Prezumția de nevinovăție invocată de recurent, în aplicarea criteriilor stabilite de jurisprudența CEDO, nu poate opera în mod absolut în concurs cu prezumția de veridicitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, agentul din cadrul C.N.A.D.N.R. SA - D.R.D.P. C. constatând contravenția prin propriile simțuri, în exercitarea atribuțiilor legale.
Având în vedere însă înscrisul comunicat de intimata la solicitarea instanței, față de apărările formulate prin plângere și în motivele de recurs vizând necesitatea depunerii cazierului auto, tribunalul apreciază că se impune în cauză reindividualizarea sancțiunii.
Se constată astfel că amenda în cuantum de 15.000 lei este prea aspră, deși se încadrează în limitele legale (minime), față de gradul de pericol social concret al faptei și împrejurările săvârșirii contravenției, reținând că recurentul nu a mai fost sancționat pentru fapte prevăzute de O.G. nr. nr.43/1997 iar sancțiunea aplicată are un evident caracter punitiv, cu implicații grave asupra stării sale financiare.
Ca urmare, reținând și solicitarea recurentului în acest sens, în temeiul art.5 alin.5 și art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, instanța va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, în conformitate cu dispozițiile art.7 din actul normativ menționat, fiind suficientă atenționarea contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea respectării pe viitor a prevederilor legale încălcate.
Față de considerentele expuse, tribunalul constată că motivele de recurs menționate sunt întemeiate, urmând ca potrivit dispozițiilor art.312 alin.2 și 3 Cod procedură civilă, să admită ca fondat recursul declarat, să modifice sentința atacată iar în rejudecare să admită plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 15.000 lei cu avertismentul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de către recurentul - petent R. C. C., domiciliat în ., jud. Suceava, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, ..38, sector 1, prin reprezentanții săi legali; împotriva sentinței civile nr.1287/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul de fond nr._ .
Modifică sentința atacată și în rejudecare,
Admite plângerea contravențională formulată de petentul R. C. C..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 15.000 lei cu avertisment.
I r e v o c a b i l ă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 ianuarie 2012.
PreședinteJudecătorJudecător
C. RomanAlina-A. PavelRelu P.
Grefier
F. D.
Tehnored. P.A.A.
Judecător fond:A. V.
3ex./12.02.2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 2377/2013. Tribunalul BRĂILA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 380/2013.... → |
|---|
