Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 74/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 74/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 12649/196/2011
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B R Ă I L A
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr.74/2013/R.CA
Ședința publică din 14 februarie 2013
Președinte: M. S. – judecător
Judecător: R. P.
Judecător: D. V.
Grefier: L. M.
-----------
La ordine fiind soluționarea recursului de contencios administrativ declarat de recurentul-intimat Inspectoratul Teritorial de Muncă B., cu sediul în B., ..7, județul B., prin reprezentanții săi legali; în contradictoriu cu intimata-petentă Societatea Comercială „F.” SRL B., cu sediul în B., ., ., prin reprezentanții săi legali; împotriva sentinței civile nr.3310 din data de 02 mai 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ ; având ca obiect – anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-intimat Inspectoratul Teritorial de Muncă B. prin consilier juridic Z. L., în baza delegației de la dosar și intimata-petentă S.C. „F.” SRL B. prin avocat S. D., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că procedura de citare este legal îndeplinită; recursul este declarat în termen legal; motivat; exceptat de la plata taxelor judiciare de timbru; cauza se află la al 2-lea termen de judecată, după care;
Reprezentanta recurentului-intimat Inspectoratul Teritorial de Muncă B., având cuvântul, susține oral motivele de recurs arătând că societatea intimată a primit la muncă o persoană fără a avea încheiat contract individual de muncă. În baza probelor administrate în cauză solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, iar pe fond solicită respingerea acțiunii și menținerea procesului-verbal.
Apărătorul intimatei-petente S.C. „F.” SRL B., având cuvântul, consideră că instanța de fond a avut în vedere și a analizat toate probele administrate în cauză pronunțând o sentință legală și temeinică. Consideră că instanța de fond, în mod corect a avut în vedere faptul că nu există nici un prejudiciu și nici un pericol.
Față de acestea solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
În urma deliberării instanța a pronunțat următoarea decizie de contencios administrativ;
TRIBUNALUL
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr.3310 din data de 02 mai 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ a fost admisă plângerea formulată de petenta S.C. „F.” SRL B., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/2011 și a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fonf a reținut în fapt următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/2011 petenta a fost sancționată cu amenda în cuantum de_ lei pentru fapta de a nu întocmi contract de muncă în formă scrisă pentru o angajată. Fapta a fost încadrată în prevederile art. 260 lit. e din Codul muncii.
Instanța fiind obligată, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, să verifice dacă procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului a constata că toate aceste mențiuni se găsesc în cuprinsul actului contestat.
În ceea ce privește temeinicia sancțiunii aplicate instanța a avut în vedere, art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (similar, art. 21 alin. 3 arată că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal). De asemenea, art. 7 alin. 2 și 3 din aceeași ordonanță arată că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, putându-se aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În speță s-a observat că petenta a încheiat ulterior controlului contract de muncă pentru B. D., cu aplicare din momentul începerii activității acesteia. De asemenea trebuie reținut că fapta este tipică numai pentru o singură persoană angajată fără îndeplinirea condițiilor de formă cerute de lege.
Față de aceste considerente a admis plângerea și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs intimata criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, recurenta susține că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, potrivit dispozițiilor art.16 din Codul muncii, angajatorului îi revine obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității de către salariat.
Nu poate fi primită justificarea intimatei că nu a încheiat contractul individual de muncă în formă scrisă din vina salariatei care nu a prezentat la timp avizul de medicina muncii.
De altfel, este greu de crezut că, în condițiile cunoscute a lipsei locurilor de muncă, o persoană care își găsește un loc de muncă tergiversează finalizarea fișei de aptitudini la angajare de la data de 09.08.2011 mai bine de trei săptămâni – nefiind încă obținut avizul medicului de medicină a muncii la data controlului.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele conform dispozițiilor art.304/1 cod de procedură civilă, constată că recursul este nefondat.
Instanța de fond, printr-o temeinică analiză a materialului probator administrat în cauză, a apreciat în mod corect asupra temeiniciei sancțiunii aplicate de agentul constatator în raport cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite.
Reținând că scopul dreptului contravențional constă și în prevenirea săvârșirii unor fapte antisociale ce se poate atinge chiar și prin aplicarea unor sancțiuni de ordin moral, Tribunalul constată că instanța de fond, argumentând motivele pentru care a procedat la reindividualizarea sancțiunii contravenționale, a pronunțat o sentință legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 cod de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul de contencios administrativ declarat de recurentul-intimat Inspectoratul Teritorial de Muncă B., cu sediul în B., ..7, județul B.; în contradictoriu cu intimata-petentă Societatea Comercială „F.” SRL B., cu sediul în B., ., .; împotriva sentinței civile nr.3310 din data de 02 mai 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ ; având ca obiect – anulare proces-verbal de contravenție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi data de 14 februarie 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
M. SurduRelu PerianuDaniela V.
Grefier,
L. M.
Red. M. S./ 25.03.2013
Tehno-dact. M. S.
3 ex./ 28.03.2013
Jud. fond: A. C. C.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1572/2013. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 558/2013.... → |
|---|
