Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2598/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2598/2015 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 5188/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 20/2015
Ședința publică de la 13 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - N. D.
Judecător - C. M. G.
Grefier - S. N.
Pe rol judecarea apelului declarat de petentul D. F., împotriva sentinței civile nr.2598/02.10.2014, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat apelantul-petent asistat de avocat I. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.
Avocat I. V., având cuvântul pentru apelantul petent, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, apreciind sentința instanței de fond nelegală și netemeinică, având în vedere următoarele:
În mod greșit instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată de petent considerând că procesul-verbal a fost încheiat legal, atâta timp cât încadrarea în drept a faptei menționată în procesul-verbal a fost greșit indicată. Agentul constatator reține art.49 al.1 din OUG 195/2002, text de lege care nu definește contravenția ci reprezintă o normă de circulație. În OUG 195/2002 contravenția începe de la articolul 95 și următoarele, astfel încât articolul 49 reținut de agentul constatator nu definește contravenția.
Consideră că trebuia să fie încheiat un proces-verbal model anexa 1D și nu 1A așa cum s-a procedat în mod greșit, atâta timp cât contravenția a fost înregistrată cu aparatul radar . Procesul-verbal trebuia să cuprindă și alte aspecte prevăzute de norma legală 021-05 NML, astfel încât trebuia să cuprindă data și ora, faptul că a putut efectua autosetarea, dată aparatul putea să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autosetarea, identitatea operatorului, aceste cerințe minime nefiind prevăzute în procesul-verbal.
Solicită a se observa că procesul-verbal este lovit de nulitate prin neindicarea corectă a încadrării juridice a faptei. Procesul-verbal are două rubrici: una unde definește contravenția și alta unde se sancționează. La definirea contravenției temeiul de drept este greșit indicat.
Arată că a depus la dosar practică judiciară a Tribunalului Călărași (decizia 182/2 martie 2010) prin care, urmare a faptului că instanța de fond nu ținut cont de faptul că în procesul verbal la rubrica „reținerea permisului” agentul constatator nu a bifat această rubrică, s-a reținut de tribunal ca ducând la nulitatea procesului-verbal.
Solicită a se observa că cele două planșe foto depuse la dosarul cauzei nu respectă normele metodologice, respectiv pct.3 și 5 care prevăd că înregistrarea radar - ca să poată constitui probă în instanță, trebuie să respecte cumulativ cerințele: data și ora la care a fost măsurată viteza, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul acestuia. Solicită a se observa că din cele două fotografii, acolo unde apare viteza de 101 la T (țintă) nu apare numărul de înmatriculare al mașinii, iar în cea de-a doua fotografie, când autoturismul era oprit - unde viteza de deplasare este 0 - apare numărul mașinii, astfel că planșele foto nu pot constitui probă câtă vreme nu respectă aceste cerințe imperative prevăzute normele metodologice.
Totodată, în subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment, aspect pe care instanța de fond nu s-a pronunțat.
Pentru acest motiv solicită admiterea apelului și modificarea sentinței, admiterea plângerii și anularea procesului-verbal. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin plângerea introdusă la Judecătoria Oltenița la data de 6.08.2014 și înregistrată sub nr._, contravenientul D. F., CNP_, domiciliat în . a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție ., nr._, dresat de I. Călărași, la data de 4.08.2014, ca fiind nelegal și netemeinic.
În motivarea plângerii sale contravenientul a arătat că prin procesul verbal de contravenție ., nr._, dresat de I. Călărași, la data de 4.08.2014 a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 810 lei, precum și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o durată de 90 de zile, pe motiv că, aflându-se la volanul autoturismului înmatriculat sub nr._, a fost înregistrat de aparatul radar având o viteză de 101 km/h, în timp ce circula pe DN 31, în localitatea D., depășind viteza legală cu 51 km/h.
A mai menționat că cele reținute în sarcina sa nu corespund realității, întrucât viteza cu care se deplasa era mai mică.
A solicitat anularea procesului verbal.
În dovedirea plângerii sale contravenientul a depus la dosarul cauzei copia procesului verbal de contravenție, copia CI, o scrisoare medicală și a solicitat admiterea probei cu acte, urmând ca agentul constatator să depună certificatul de omologare a aparatului radar, autorizația de operator radar, buletinul de verificare metrologică . Cererea a fost legal timbrată. În drept a invocat prev. OG 2/2001 R.
Procedând la verificarea cererii, în condițiile art. 200 C. pr. civ., instanța a constatat că aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194 C.p.c .
Agentului constatator i-au fost comunicate cererea și înscrisurile doveditoare cu adresa emisă la data de 7.08.2014, acesta le-a primit la data de 8.08.2014, conform dovezii de înmânare aflată la fila 15.
Prin întâmpinarea depusă la dosar agentul constatator a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, față de faptul că procesul verbal a fost dresat în mod legal și temeinic.
A depus în susținerea procesului verbal și în combaterea acțiunii graficul de patrulare al agenților SPR din data de 4.08.2014, înregistrarea pe suport CD a contravenției, atestatul de operator radar al agentului constatator D. C. V., cazierul contravențional al petentului și buletinul de verificare metrologică a aparatului radar.
Întâmpinarea i-a fost comunicată contravenientului la data de 22.08.2014, iar la data de 8.09.2014 acesta a depus răspuns la ea, prin care și-a menținut punctul de vedere exprimat prin plângere.
A solicitat totodată a se constata nulitatea procesului-verbal motivat de faptul că fapta contravențională a fost greșit încadrată, nu s-a menționat sancțiunea complementară aplicată și nici locul săvârșirii contravenției, iar în plus, nu se poate evidenția pe înregistrare numărul de înmatriculare al autovehiculului, atunci când înregistrarea arată 101 km/h.
A depus la dosar practică judiciară.
La data de 8.09.2014 în baza art. 201 al.4,5 C.p.c instanța a dispus fixarea primului termen de judecată, pentru data de 2.10.2014, când a fost admisă proba cu acte propusă de părți.
Prin sentința civilă nr.2598/2014 Judecătoria Oltenița a respins excepția nulității procesului verbal, invocată de contravenient.
A respins plângerea formulată de contravenientul D. F., CNP_, domiciliat în . împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._, dresat de I. Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, Cod Unic de Înregistrare_, la data de 2.01.2014, la data de 4.08.2014.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Analizând procesul verbal sub aspectul legalității, instanța a reținut că acesta a fost dresat în mod corect neexistând nici un motiv de nulitate care să poată fi invocat din oficiu.
Contravenientul a susținut faptul că au fost încălcate prevederile art. 16 al. 1 din OG 2/2001, întrucât agentul constatator nu a consemnat locul săvârșirii contravenției, fapta contravențională a fost greșit încadrată și nu s-a menționat sancțiunea complementară aplicată.
Instanța a constatat că la rubrica din procesul-verbal a fost indicat locul săvârșirii contravenției, respectiv DN 31, pe raza . fost menționată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o durată de 90 de zile, începând cu data de 20.08.2014, astfel că susținerile de mai sus ale contravenientului sunt nefondate.
În ceea ce privește încadrarea faptei contravenționale, instanța a reținut că la art. 49 al. 1 din OUG 195/2002 R, indicat în cuprinsul procesului verbal, este înscrisă obligația agentului constatator de a circula în localitate cu o viteză de cel mult 50 km/h, iar la art. 102 al. 3 lit. c din același act normativ, este stipulată sancțiunea pentru nerespectarea obligației legale mai sus menționată, astfel că contravenientul nu poate susține că nu știe pentru ce anume a fost sancționat contravențional și nici nu face dovada că i s-ar fi produs vreo vătămare, prin dresare lui în această modalitate.
Ca atare, urmează a respins excepția nulității procesului-verbal invocată de contravenient, ca fiind neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că contravenientul a formulat plângere, învederând că cele reținute în sarcina sa nu corespund realității, însă probele administrate în cauză denotă contrariul.
Astfel, în momentul înregistrării cu aparatul radar, contravenientul circula în localitate cu o viteză de 101 km/h . Acest aspect, rezultă din înregistrarea pe suport CD, depusă la dosar, efectuată cu aparatul montat . 226, pe autovehiculul MAI-_, aparat omologat și verificat metrologic la data de 21.02.2014, verificare valabilă timp de 1 an. În plus, înregistrarea a fost interpretată de un operator radar, ce deține atestat, sancțiunea fiind aplicată tot de acesta.
A mai invocat de asemenea că agentul constatator a efectuat înregistrarea cu cinemometrul, în timp ce și autovehiculul în care era el se afla în mișcare.
Nici această susținere nu a putut fi reținută, câtă vreme din buletinul de verificare metrologică depus la dosarul cauzei nr._ din 21.02.2014 reiese că cinemometrul . 226, măsoară în regim staționar și în regim de deplasare.
De asemenea contravenientul a mai susținut faptul că nu se poate evidenția pe înregistrare numărul de înmatriculare al autovehiculului, atunci când înregistrarea arată 101 km/h, însă din înregistrarea contravenției, depusă pe suport CD, rezultă fără nici un dubiu că singura mașină aflată în trafic în momentul înregistrării este cea a contravenientului, iar viteza măsurată îi aparține mașinii acestuia.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel petentul D. F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,a vând în vedere următoarele:
În mod greșit instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată, considerând că procesul-verbal a fost încheiat legal, atâta timp cât încadrarea în drept a faptei menționată în procesul-verbal a fost greșit indicată, reținându-se art.49 al.1 din OUG 195/2002, text de lege care nu definește contravenția, ci reprezintă o normă de circulație.
Consideră că trebuia să fie încheiat un proces-verbal model anexa 1D și nu 1A așa cum s-a procedat în mod greșit, atâta timp cât contravenția a fost înregistrată cu aparatul radar, iar procesul-verbal trebuia să cuprindă și alte aspecte prevăzute de norma legală 021-05 NML, respectiv data și ora, faptul că a putut efectua autosetarea, dată aparatul putea să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autosetarea, identitatea operatorului, aceste cerințe minime nefiind prevăzute în procesul-verbal.
Apreciază că procesul-verbal este lovit de nulitate prin neindicarea corectă a încadrării juridice a faptei.
Mai arată că a depus la dosar practică judiciară a Tribunalului Călărași (decizia 182/2 martie 2010) prin care, urmare a faptului că instanța de fond nu ținut cont de faptul că în procesul verbal la rubrica „reținerea permisului” agentul constatator nu a bifat această rubrică și s-a reținut de tribunal ca ducând la nulitatea procesului-verbal.
Mai solicită a se observa că cele două planșe foto depuse la dosarul cauzei nu respectă normele metodologice, respectiv pct.3 și 5 care prevăd că înregistrarea radar - ca să poată constitui probă în instanță, trebuie să respecte cumulativ cerințele: data și ora la care a fost măsurată viteza, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul acestuia. Solicită a se observa că din cele două fotografii, acolo unde apare viteza de 101 la T (țintă) nu apare numărul de înmatriculare al mașinii, iar în cea de-a doua fotografie, când autoturismul era oprit - unde viteza de deplasare este 0 - apare numărul mașinii, astfel că planșele foto nu pot constitui probă câtă vreme nu respectă aceste cerințe imperative prevăzute normele metodologice. Viteza reținută de agentul constatator nu corespunde realității, având în vedere că aparatul radar are o marjă de eroare legal admisă, astfel că viteza reală a fost sub viteza reținută de agentul constatator, deci sub 101 km/h, motiv pentru care în mod greșit a dispus sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce.
În subsidiar solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, aspect pe care instanța de fond nu s-a pronunțat.
Pentru acest motiv solicită admiterea apelului și modificarea sentinței, admiterea plângerii și anularea procesului-verbal.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului și sentința apelată, în raport de criticile formulate constată următoarele:
Apelantul contravenient susține faptul că au fost încălcate prevederile art.16 al.1 din OG 2/2001 respectiv faptul că nu s-a consemnat locul săvârșirii contravenției, fapta contravențională a fost greșit încadrată, nu s-a menționat sancțiunea complementară și nu s-a încheiat procesul-verbal conform anexei 1D.
Aceste susțineri ale apelantului nu pot fi reținute întrucât, din analiza procesului-verbal de contravenție, chiar dacă nu a fost întocmit conform anexei 1D, acesta cuprinde locul săvârșirii contravenției, aparatul radar ce a efectuat înregistrarea și pe ce autoturism a fost montat și sancțiunea complementară a dreptului de a conduce.
În ceea ce privește încadrarea faptei, art.49 al.1 din OUG 195/2002 indicat în procesul-verbal este obligația agentului constatator de a circula în localitate cu o viteză de cel mult 50 km./h, iar la art.102 al.3 lit.c este indicată sancțiunea pentru nerespectarea acestei obligații și, prin urmare, apelantul nu poate susține că nu știe pentru ce a fost sancționat contravențional.
De asemenea, apelantul nu a făcut dovada că i s-ar fi produs vreo vătămare prin dresarea acestui proces-verbal de contravenție în această modalitate, motiv pentru care nu se poate constata nulitatea absolută.
Apelantul învederează că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității însă, din înregistrarea video existentă la dosar rezultă cu certitudine că acesta se face vinovat de săvârșirea contravenției fiind înregistrat de aparatul radar omologat și verificat metrologic că circula în localitate cu viteza de 101 km./h, iar agentul constatator are atestat de operator radar, sancțiunea fiind aplicată tot de acesta.
Chiar dacă, susține apelantul că s-a efectuat înregistrarea în timp ce și autovehiculul agentului constatator se afla în mișcare, acesta nu constituie un motiv de anulare a procesului-verbal întrucât din buletinul de verificare metrologică rezultă că cinemometrul măsoară în regim staționar și regim de deplasare, cuprinzând prevederile din NML 021-05.
Nici susținerea că nu se evidențiază numărul de înmatriculare, atunci când este înregistrată viteza de 101 km./h nu are suport temeinic, întrucât din înregistrarea video rezultă cu certitudine că mașina este cea a apelantului, iar viteza măsurată îi aparține.
În ceea ce privește faptul că nu s-a bifat în procesul-verbal reținerea permisului de conducere, nici acest motiv nu este temeinic întrucât, potrivit OUG 195/2002 art.109 al.1, prevăd că „constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier”, iar art.96 al.1 din același act normativ prevede că „sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii și avertismentului”.
Prin urmare, potrivit acestor dispoziții legale, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce trebuie aplicată de agentul constatator prin procesul-verbal de contravenție, aspect care, în speță, s-a și întâmplat.
Sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce trebuie aplicată prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală, pe de o parte, pentru a-i fi comunicată contravenientului și pentru a exista o bază legală pentru a dispune măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului, iar pe de altă parte pentru ca legalitatea aplicării acestei sancțiuni să poată fi verificată.
Faptul că nu s-a bifat expres reținerea permisului de conducere ca măsură tehnico-administrativă nu a produs petentului o vătămare care să nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal în ceea ce privește aplicarea acesteia.
În ceea ce privește înlocuirea sancțiunii cu avertisment, instanța constată că poate înlocui sancțiunea aplicată prin procesul-verbal cu avertismentul atunci când constată că fapta săvârșită prezintă o gravitate redusă.
Din punct de vedere procedural, atunci când printr-o plângere contravențională petentul susține că fapta sa a fost de o gravitate redusă și solicită înlocuirea cu avertismentul, îi revine sarcina de a proba împrejurările care să justifice o astfel de măsură.
Aplicând la cauza de față, tribunalul constată că apelantul nu a relevat nicio împrejurare de natură a duce la concluzia că fapta săvârșită de el nu a generat nici un pericol pentru siguranța traficului rutier, astfel încât contravenția imputată nu poate fi caracterizată de un pericol social diminuat față de cel vizat de norma de incriminare.
Pentru aceste motive, apreciind soluția instanței de fond legală și temeinică, urmează a respinge apelul declarat de D. F. împotriva sentinței civile nr.2598/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă
Respinge apelul declarat de D. F. împotriva sentinței civile nr.2598/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
N. D. | C. M. G. | S. N. |
Rd.CG/28.01.2015
Jf.D.E.E.
Dct.SN/28.01.2015
Ex.4
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2630/2015.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 115/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
