Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1261/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1261/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 24996/211/2012
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1261/2014
Ședința publică de la 11 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător B. G. Z.
Judecător A. N.
Grefier L. C.
S-a luat spre examinare recursul formulat de recurentul D. V., împotriva Sentinței civile nr. 2523/2013 pronunțată de Judecătoria C.-N. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul I. C.-BIROUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei, av. S. I. S. R., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invedreaza ca la data de 21.05.2014 intimatul a depus prin registratura raspuns la adresa instantei, prin registratura.
Reprezentantul recurentei depune in probatiune dovada achitarii onorariu avocatial si arata ca nu are alte cereri de formulat.
Instanta declara inchisă faza dezbaterilor si acorda cuvântul pe fond.
Reprezentantul recurentei solicita admiterea recursului așa cum a fost formulat in scris, cu cheltuieli de judecata.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului declarat în cauză,
Prin sentința civilă nr. 2523 din 08.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. N. în dosar nr._ s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de D. V. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean C..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 25.10.2012 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.-Politia mun. C.-N., petenta a fost sanctionata cu amenda de 630 lei, echivalentul a 9 puncte amenda si retinerea permisului de conducere, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.121/1 din OUG nr.195/2002, retinandu-se ca la data de 25.10.2012, ora 11.55, in Valcele, a condus autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ pe DN1 E60 prin loc. Valcele spre loc. T., fiind inregistrat cu aparatul radar montat pe autovehiculul cu nr. de inmatriculare MAI_, cu viteza de 114 km/h, limita de viteza fiind de 50 km/h.
Procesul-verbal a fost semnat de petenta cu indicarea obiectiunilor, in sensul ca nu recunoaste fapta si nu a savarsit nici o contraventie.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției instanța a apreciat ca în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat si constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa. Petenta a invocat in sedinta din data de 08.02.2013 nelegalitatea procesului-verbal din motiv ca numarul autovehiculului pe care era montat aparatul radar era mentionat diferit in procesul-verbal fata de buletinul de verificare metrologica. Instanta a apreciat ca este vorba de o simpla eroare materiala cu privire la numarul de inmatriculare a autovehiculului. Inregistrarea vitezei s-a facut cu aparatul radar . nr.196 montat pe autovehiculul Dacia cu nr.de inmatriculare_, inregistrarea fiind atasata la dosar. Vizionand inregistrarea petenta a recunoscut ca autovehiculul din imagine ii apartine, aratand ca . interiorul localitatii. Astfel, instanta a apreciat ca viciul din procesul-verbal a fost acoperit prin prezentarea inregistrarii, imprejurarea ca numarul de inmatriculare al masinii pe care era amplasat aparatul radar, difera in procesul-verbal fata de buletinul de verificare metrologica, nu are nici o consecinta cu privire la realitatea inregistrarii.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Sub aspectul temeiniciei instanta retine ca cele consemnate in procesul-verbal sunt reale. Petenta nu a facut dovada unei situatii de fapt contrare, in ciuda faptului ca acesteia ii revenea sarcina probei. In speta nu prezinta nici o relevanta daca in zona exista sau nu circulatie pietonala, si nici vizibilitatea, aceasta intrucat limita maxima stabilita de legiuitor trebuie respectata indiferent de conditiile de trafic. Cu atat mai mult cu cat pentru circulatia in anumite conditii (ex.ceata), maximul legal al vitezei permise in localitate este redus la 30 km/h in cazurile reglementate de legiuitor. In al doilea rand, nu prezinta nici o relevanta ocupatia si locul de munca ale petentei, de vreme ce aceasta nu a facut vreo dovada cu privire la detinerea unei calitati care i-ar fi permis circulatia cu o viteza peste limita legala.
De asemenea, retinerea prezumtiei de legalitate si temeinicie nu anihileaza prezumtia de nevinovatie, atata vreme cat petenta are posibilitatea de a formula cereri in probatiune, de a contesta si dovedi ca agentul constatator nu a retinut in mod corect situatia de fapt. Instanta a apreciat ca agentul constatator nu avea obligatia legala de a mentiona daca la stabilirea vitezei de 114 km/h s-a tinut cont de posibila eroare de + sau – 3 sau 4. Pe de alta parte, la retinerea marjei de eroare nu trebuie pierdut in vedere ca aceasta ar putea opera in favoarea sa, dar si in defavoarea acesteia.
Cat priveste apararile legate de modul de constatare a vitezei si de viciile aparatului radar, instanta a apreciat ca petenta nu a facut nici o dovada a sustinerilor sale, potrivit carora aparatul radar nu functiona normal. Imprejurarea ca agentul constatator nu detinea atestat de operator radar, nu prezinta relevanta de vreme ce prin Ordinul nr.187/2009, s-a abrogat art.4 din Normele de Metrologie Legala 021-05 privind efectuarea numai de catre operatori calificati a masuratorilor si inregistrarilor care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislatiei rutiere in vigoare. La dosar a fost atasata inregistrarea insotita de buletinul de verificare metrologica eliberat in urma verificarii din 13.03.2012 cu valabilitate timp de 1 an (inclusiv la data faptei). De asemenea a mai fost depus si certificatul de aprobare a modelului nr.012/13.03.2009.
In privinta principiului proportionalitatii, instanta a apreciat ca sanctiunea a fost stabilita in limite legale si este proportionala cu gravitatea faptei, cu atitudinea petentei care nu a recunoscut fapta, insa nu si-a probat sustinerile, precum si cu alte circumstante ce tin de persoana petentei, aceasta fiind in mai multe randuri sanctionata pentru contraventii la regimul circulatiei rutiere, asa cum rezulta din intampinare.
In consecinta, instanța a respins plangerea petentului si a menținut procesul-verbal in totalitate.
Împotriva hotărârii pronunțate de către Judecătoria C. N. a declarat recurs D. V., solicitând admiterea acestuia, cu consecința modificării sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale.
In dezvoltarea motivelor de recurs se critică hotărârea primei instanțe, învederând faptul că instanța și-a depășit atributiile tinând să modifice datele menționate în procesul verbal, respectiv datele care duc la imposibilitatea dovedirii ca reale și exacte a celor menționate cu privire la autovehiculul pe care era montat aparatul radar.
Recurentul mai arată că instanța nu poate modifica datele dintr-un proces verbal de contravenție, calificând cele consemnate acolo ca erori materiale, mai ales în privința unor elemente esențiale care stau la baza întocmirii acestuia și unde nu s-a greșit doar o literă, ci unde este vorba de cu totul alt aparat radar și cu totul alt autoturism decât cele pentru care s-au trimis certificatul de omologare și verificarea metrologică.
Se susține, în continuare, că procesul verbal este lovit de nulitate întrucât aparatul radar nu era prevăzut cu funcția de autotestare automată și nu a fost activată automat ori manual la momentul punerii în funcțiune de către agentul de poliție.
Intimata, deși legal citată nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat întâmpinare pentru a-și exprima poziția procesuală.
Analizând recursul formulat pe baza actelor de la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, analizând în mod pertinent toate aspectele invocate de către petent în plângerea introductivă.
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 25.10.2012 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.-Politia mun. C.-N., petenta a fost sanctionata cu amenda de 630 lei, echivalentul a 9 puncte amenda si retinerea permisului de conducere, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.121/1 din OUG nr.195/2002, retinandu-se ca la data de 25.10.2012, ora 11.55, in Valcele, a condus autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ pe DN1 E60 prin loc. Valcele spre loc. T., fiind inregistrat cu aparatul radar montat pe autovehiculul cu nr. de inmatriculare MAI_, cu viteza de 114 km/h, limita de viteza fiind de 50 km/h.
Potrivit dispozițiilor art. 121 din HG 1391/2006, „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic."
Prin urmare, în materia depășirii limitelor de viteză, contravenientul se află în imposibilitate absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal de contravenție, în această situație sarcina probei revenind organului contestator care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, fiind imperativ prevăzut de lege că orice proces-verbal pentru depășirea vitezei legale se încheie numai în urma unei constatări cu mijloace tehnice speciale, iar nu cu propriile simțuri ale agentului constatator.
Analizând înregistrarea video efectuată de intimat, instanța de fond a constatat în mod corect că viteza autoturismului condus de contestatoare a fost 114 km/h.
În ceea ce privește respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind omologarea și verificarea metrologică a mijlocului tehnic folosit la înregistrare, tribunalul reține că aparatul radar funcționa corespunzător, în conformitate cu cerințele metrologice și tehnice prevăzute de Ordinul nr. 301/23.11.2005 emis de Biroul Român de Metrologie, acest fapt fiind certificat de buletinul de verificare metrologică atașat dosarului, astfel că viteza indicată de aparat era cea reală.
Chiar dacă în procesul verbal e menționat numărul de înmatriculare al autospecialei poliției pe care era montat aparatul radar ca fiind MAI_, iar în buletinul de verificare metrologică a aparatului radar atașat dosarului e menționat nr._, tribunalul constată că este vorba de aceeași autospecială, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de intimat, justificarea fiind aceea că inițial numărul era alocat în raport de modalitatea de achiziționare-leasing-iar ulterior înregistrării autovehiculului în sistemul propriu a fost alocat numărul_ .
In ce priveste motivul legat de lipsa dovezii autotestarii, vor fi avute in vedere dispozitiile pct. 3.2.6. din anexa aceluiasi ordin, conform carora “cinemometrul trebuie sa fie prevăzut cu o funcție de autotestare, care sa poată pune în evidenta orice defect sau dereglare funcțională, ce pot avea influenta asupra exactitatii de măsurare.
Aceasta funcție trebuie sa fie activata automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, având și posibilitatea de a fi activata manual de către operator, ori de câte ori se considera necesar. În cazul depistarii unor defecte sau dereglari functionale, acestea vor fi semnalate iar funcționarea cinemometrului va fi blocata.”
Or, asa cum s-a mentionat mai sus, functia de autotestare este activată automat la fiecare punere in functiune a cinemometrului, iar daca se depistează erori sau dereglari functionarea cinemometrului va fi blocata, ceea ce înseamna ca nu este necesar ca inregistrarea sa cuprinda mentiunea privind faptul că a fost efectuată autotestarea din moment ce aparatul nu poate sa treaca in regim de masurare fără a fi efectuata autotestarea, in caz contrar functionarea sa blocandu-se automat.
Apare, deci, ca fiind neintemeiat si acest motiv invocat de recurentă.
Chiar dacă ar fi luată în considerare marja de eroare a aparatelor radar nu s-ar produce vreun efect favorabil recurentei având în vedere că limita de viteză fost depășită cu o viteză superioară acestei marje, încadrarea faptei rămânând neschimbată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, aceasta a fost în mod corect realizată de agentul constatator, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din OG nr. 2/2001, raportat la gravitatea faptei săvârșite, depățirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus prezintă un grad ridicat de pericol social, amenda aplicată încadrându-se în limitele legale.
În aceste condiții, în temeiul art. 312 C.pr.civ. tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta D. V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. - BIROUL RUTIER împotriva sentinței civile nr. 2523/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. N. în dosar nr._ pe care o va menține în întregime
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta D. V. cu domiciliul în loc. T., ., . cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. - BIROUL RUTIER cu sediul în loc. C. N., ., împotriva sentinței civile nr. 2523/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. N. în dosar nr._ pe care o menține în întregime.
Prezenta decizie este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2014
Președinte, V. B. | Judecător, B. G. Z. | Judecător, A. N. |
Grefier, L. C. |
VB/CT 04.07.2014 2 ex.
Jud. fond C. I.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 594/2014.... → |
|---|
