Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3457/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3457/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 656/117/2014
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3457/2014
Ședința publică de la 23 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Grefier O. S.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant S. B. P., I. C., T. D. A., B. V., M. C. M., B. A. V., S. M., T. P., F. I., C. A., P. M. I., U. I. G., R. Z., I. M., ȘAȘCA T., B. A., B. O., U. D. V., D. L. A., M. A., S. A., U. T. A., D. V. A., E. L., P. M. A., P. V., R. G., P. A. M., P. A. D., U. E., P. L., C. V. G., C. R., T. I., R. I. R., B. I., M. M. M., D. I. E. T., S. L. M., P. D. F. C., N. S., intervenient în nume propriu B. L., B. M., B. D.-L., B. T.-D., O. L., R. F., R. M.-V., A. I., M. G., P. M.-A., P. M., P. L. ANIȘOARA și pe pârât P. M. CLUJ N., C. L. AL MUN.CLUJ N., C. A., C. E., ., pârât B. D.-H. și B. A., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.04.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus pe rolul Tribunalului Cluj reclamanții S. B. P., I. C., T. D. A., B. V., M. C. M., B. A. V., S. M., T. P., F. I., C. A., P. M. I., U. I. G., R. Z., I. M., ȘAȘCA T., B. A., B. O., U. D. V., D. L. A., M. A., S. A., U. T. A., D. V. A., E. L., P. M. A., P. V., R. G., P. A. M., P. A. D., U. E., P. L., C. V. G., C. R., T. I., R. I. R., B. I., M. M. M., D. I. E. T., S. L. M., P. D. F. C., N. S. în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ-N., C. L. AL M. CLUJ-N., C. A., C. E., ., B. D.-H. și B. A., au solicitat suspendarea executării următoarelor acte administrative: H.C.L. nr. 458 din 4 nov. 2008, precum și Planul Urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu - ansamblu mixt de locuințe și dotări, D+P+3E la (S)D+P+10E . prin hotărârea de consiliu local amintită; Autorizația de construire nr. 1334 din 17 oct. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._; Autorizația de construire nr. 1396 din 24 oct. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. top./cad._, Autorizația de construire nr. 1481 din 14 nov. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._; Autorizația de construire nr. 1482 din 14 nov. 2013, emisă pentru terenul înscris
în CF_, nr. cad._;Autorizația de construire nr. 1483 din 14 nov. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._ și, în consecință, stoparea lucrărilor de construire care au loc în temeiul acestor acte administrative la adresa administrativă situată în Cluj-N., .-15, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că prin H.C.L. nr. 458 din 04.11.2008 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu - ansamblu mixt de locuințe și dotări având regim de înălțime D+P+3E la (S)D+P+10E, . C. A..
Prin P.U.Z. în discuție s-au stabilit funcțiunile U.T.R. = L6c, zonă de locuințe și dotări, servicii, cu regim de înălțime variabil, de la D+P+3E la 10E, cu acces dinspre ..T. max. = 30%, C.U.T. max = 2. Se menține încadrarea pe o porțiune la limita nord în U.T.R. = V4. Zona verde rămasă se susține a fi de 7544 mp.
P.U.D. propune amplasarea clădirilor cu regim de înălțime S+P+4E și 5E înspre . D+P+3E perimetral - sud, iar cele cu 7-10E în partea centrală și spre nord, spre pârâu. Partea centrală a complexului este rezervată unor obiective de interes public: grădiniță (cu suprafață alocată de 400 mp, ca investiție proprie a beneficiarului cedată domeniului public), comerț, servicii și o „mare zonă amenajată și plantată pentru parc-agrement-sporf. întregul complex va cuprinde „cea. 290 apartamente".
Alături de alte prevederi mai menționează aici că prin aceeași H.C.L., respectiv același P.U.Z. și P.U.D., se stabilește „rezolvarea" circulației (expresie folosită ca atare în actul administrativ) pe două benzi carosabile plus trotuare (total 8 m), acces la fiecare clădire, parcarea aferentă în subsol și parțial pe teren. Amplasarea clădirilor se face cu respectarea normelor de distanță, decalate pentru a se evita umbrirea reciprocă, iar față de limitele laterale se va asigura min H cornișă / 2.
Se fac referiri extrem de succinte, fără reglementare concretă pentru aspecte esențiale legate de dezvoltarea infrastructurii, sistematizarea verticală și situația juridică a terenului destinat lucrărilor de interes comun, precum și problema acordului proprietarilor vecini. Perioada de valabilitate a documentației este stabilită până la aprobarea noului P.U.G., urmând a fi prezentată documentația de parcelare și înscrierea ca „drum" a terenului necesar amenajării drumurilor.
În data de 17 oct. 2013 s-a emis Autorizația de construire nr. 1334 pe numele C. A. și soția C. E., pentru terenul situat în Cluj-N., .-15, CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._. Lucrarea autorizată este extindere conducte de alimentare cu apă și canalizare apă menajeră, 11 branșamente apă și 11 racorduri canalul menajer. Este obligatorie obținerea autorizației de spargere, readucerea ulterioară a terenului la starea inițială, obținerea acordului Poliției Rutiere Cluj și semnalizarea corespunzătoare a restricțiilor pe drumul public.
În data de 24 oct. 2013, pentru aceiași beneficiari s-a emis Autorizația de
construire nr. 1396, pentru terenul cu aceeași locație administrativă, CF_, nr. cad._, lucrarea autorizată fiind drum de acces pentru ansamblu de locuințe și dotări.
Pentru aceeași adresă administrativă, dar CF_, nr. cad._, s-au mai emis ia 14 nov. 2013 încă trei Autorizații de construire având nr. 1481, 1482 și respectiv 1483. La data înaintării plângerii prealabile aceste trei autorizații nu figurau în mod public pe site-ul Primăriei și doar două dintre ele erau menționate pe panoul
Cele trei autorizații sunt emise pentru următoarele obiective: . apartamente D+P+4E - D+P+5E, . apartamente D+P+4E - D+P+5E, respectiv . apartamente D+P+4E - D+P+5E.
Arată reclamanții că nu au fost informați în mod direct în vreun fel despre existența acestor acte, au luat cunoștință de ele doar cu ocazia demarării lucrărilor și a montării panoului aferent, după ce la locația indicată au început lucrările de construire. Pe acest panou, așa cum se observă și din fotografia atașată prezentei acțiuni, sunt menționate doar 4 dintre autorizațiile atacate. împotriva acestora am făcut plângerea prealabilă la data de 12 dec. 2013.
Mai mult, pentru unul dintre aceste acte, respectiv pentru Autorizația de construire nr. 1483 din 14 nov. 2013 nu exista niciun fel de mențiune pe acest panou. Am aflat de acest act administrativ abia în momentul în care în cursul acestei luni autorizația a apărut menționată pe site-ul Primăriei mun. Cluj-N.. împotriva acestui act am formulat plângerea prealabilă la 3 febr. 2014.
Pentru actele menționate în plângerea prealabilă nu au primit niciun răspuns de admitere sau respingere a cererii în termenul legai de 30 de zile, astfel că am demarat concomitent prezentei acțiuni și procedura anulării actelor administrative prin instanță.
În vederea suspendării executării actului administrativ trebuie avute în vedere prevederile articolului 14 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrativ.
Din analiza textului legal al articolului 14 din Legea 554/2004, mai sus citat, rezultă că, anterior formulării cererii de suspendare a executării actului administrativ în fața instanței de judecată, este necesar ca autoritatea emitentă să fi fost sesizată cu soluționarea contestației prevăzute de art. 7 din Legea 554/2004.
Această condiție a fost îndeplinită în speță prin înregistrarea atât la C. local al municipiului Cluj-N., cât și la P. municipiului Cluj-N. la data de 12.12.2013, a contestației administrative ce se regăsește anexată la prezenta cerere. La data de 3 febr. 2014 am formulat o nouă plângere prealabilă împotriva ultimului act administrativ identificat, respectiv Autorizația de construire nr. 1483 din 14 nov. 2013.
De altfel, s-a demarat și procedura în fața instanței de judecată, având în vedere lipsa unei reacții din partea autorităților emitente.
În aceste condiții este evident că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 7 din Legea 554/2004.
2. Existenta unui caz bine justificat.
Textul articolului 2 (1) litera t) din Legea 554/2004 ne oferă însemnate repere privitoare la semnificația sintagmei „caz bine justificat din cuprinsul articolului 14 al aceluiași act normativ:
Din întreaga expunere de motive de mai jos, ca și din probele pe care înțelegem să le anexăm prezentei cereri, se desprinde imaginea nelegalității emiterii actului administrativ a cărui suspendare o solicităm. Cu toate că, dat fiind cadrul procesual, instanța nu are posibilitatea să judece fondul litigiului, instanța este totuși îndreptățită -chiar datoare - de a „pipăi" fondul, adică de a se edifica dacă există o aparență de nelegalitate a actelor administrative deduse judecății, care să se constituie într-un caz bine justificat pentru suspendarea acestora.
În prezentul dosar există mai multe motive de nelegalitate pe care le-a susținut atât în plângerea prealabilă cât și în acțiunea de anulare a actelor administrative formulată.
Cel mai important și mai evident motiv de nelegalitate este nulitatea absolută pentru H.C.L. nr. 458 din 4 nov. 2008, respectiv P.U.Z. și P.U.D. adoptate conform acestei hotărâri de consiliu local.
Conform prevederilor art. 3 din Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localităților Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: (...) d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă; e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică; f) păduri de agrement; g) pepiniere și sere.
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului stabilește în mod expres următoarele în cadrul art. 71 (1): Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. {2} Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
Planul de încadrare în P.U.G. indică pentru zona pentru care s-au adoptat P.U.Z. și P.U.D. atacate existența încadrărilor din punct de vedere al funcțiunii ca L3c, V4 și V5. Conform Regulamentului local de urbanism L3 reprezintă subzona locuințelor individuale și colective mici, P+1, P+2. Dintre acestea l_3c reprezintă subzona de locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate noile extinderi, cu posibilitatea terasării lor, în situația în care studiile geotehnice, măsurile de stabilizare a terenului și condițiile de realizare o permit, înălțimea maximă admisibilă a clădirilor este de 10m (P+2), fără a fi admisă depășirea. Sunt stabilite conform art. 13 spațiile libere și spațiile plantate (ultimele, obligatorii), împrejmuirile care trebuie să aibă minim 1,8m - maxim 2,2m. Posibilitatea maximă de ocupare a terenului este stabilită la P.O.T. maxim 35%, iar cea de utilizare la C.U.T. maxim 0,9mp.ADC/mp.teren. Subliniem aceste valori, deoarece prin raportare la ele și la condițiile prevăzute în Regulamentul de urbanism au fost realizate toate locuințele din zonă, toate construcțiile îndeplinind aceste condiții legale.
Regulamentul identifică de asemenea ca fiind V - zona spațiilor plantate. Dintre acestea se remarcă și ne interesează în situația de față 2 categorii: V4 - spații verzi pentru protecția cursurilor de apă și a zonelor umede și V5 - culoare de protecție.
Practic asupra acestor două zone nu se poate interveni, fiind chiar interzisă tăierea vegetației, iar pentru zona V5, chiar accesul locuitorilor.
Față de acești parametri mai sus menționați prin H.C.L. și cele două planuri de urbanism atacate s-a stabilit menținerea zonei V4 și modificarea subzonei L3c la L6c, aceasta din urmă fiind subzona locuințelor colective înalte cu P+8,10 niveluri formând ansambluri preponderent rezidențiale.
Un prim aspect esențial, sancționat așa cum s-a arătat mai sus cu nulitatea absolută a actelor prin care se realizează o astfel de modificare, este dispariția cu desăvârșire a zonei V5.
În ceea ce privește zona V4, aceasta nu mai este clar delimitată, nu rezultă din niciun act existent la dosarul de autorizare care este suprafața existentă anterior și cea rămasă acum, rezultă însă cu claritate că valorile acestei zonei au scăzut drastic, zona verde rămasă fiind în suprafață de 7544 mp conform hotărârii de consiliu local atacată, dar faptic se regăsește o suprafață mult sub această valoare.
Pentru Unitatea Teritorială de Referință se solicită se indică un P.O.T. max de 30% și C.U.T. max 2.
Aceste valori nu sunt valorile reale admise pentru zona respectivă, deoarece C.U.T. admis pentru alte construcții din zonă nu depășește valoarea 1, uneori este chiar sub această valoare. De asemenea, în ceea ce privește valoarea P.O.T. de 30% nu este comparabilă cu celelalte valori din zonă, care este de 20%.
Din valorile expres indicate în Regulamentul de urbanism rezultă clar că pentru subzona L6c valorile admise sunt P.O.T. maxim 20%, iar C.U.T. maxim 1.
În aceste condiții apreciază că aceste valori stabilite prin cele trei acte administrative atacate, nu sunt corecte și nici legale, nerespectând practic valorile normate prin Regulamentul de urbanism aprobat pentru subzona în discuție.
Consideră de asemenea că edificarea unor construcții care se raportează ia aceste valori stabilite prin hotărârea de consiliu local atacată este nelegală, nerespectând normativele în vigoare, conform prevederilor Anexei nr. 1 din Legea 350/2001.
În mod artificial, față de funcțiunea și de destinația actuală a zonei, prin P.U.Z. s-a aprobat transformarea acesteia în zonă predominant rezidențială, locuințe cu dotări, pentru a se permite un P.O.T. de maxim 40% (P.U.Z. a permis 30 %).
În plus, în mod greșit s-a admis un P.O.T. pe ansamblul suprafeței de 30 %, atâta timp cât o parte a terenului se menține în zona de spații verzi V4.
Prin P.U.Z. se pot reglementa, potrivit art. 47 alin. 5 din Legea 350/2001, regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, C.U.T., P.O.T., retrageri față de aliniament, distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materiale admise, dar această reglementare se poate realiza doar cu respectarea H.G. 525 din 1996. Trebuie subliniat că un P.U.Z. aprobat printr-o hotărâre a consiliului local nu poate încălca prevederile regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G. 525/1996, pentru că nu este admisibil ca printr-o hotărâre a consiliului local să se aducă modificări unei hotărâri de guvern care este o normă juridică superioară.
Totodată, potrivit art. 47 alin. 6 din Legea 350/2001. în vigoare în momentul adoptării H.C.L. atacate, promovarea unui P.U.Z. în scopul realizării unui anumit proiect de dezvoltare imobiliară este interzisă. A. în vedere că prin aceeași H.C.L. s-au adoptat și P.U.Z. și P.U.D. se poate interpreta în mod neechivoc că P.U.Z. a fost adoptat în mod direct în scopul dezvoltării proiectului aprobat prin P.U.D. din aceeași hotărâre.
Pentru toate aceste lucrări care se efectuează pe terenul mai sus menționat
lipsește cu desăvârșire acordul vecinilor, care nu au fost consultați și nici nu au
comunicat acceptul lor pentru demararea unor astfel de lucrări, accept necesar în temeiul prevederilor Legii nr. 50/1991.
Prin aceeași dispoziție de modificare a încadrării locației la subzona L6c sunt încălcate de asemenea dispozițiile art. 14 din H.G. 525/1996, referitoare la asigurarea compatibilității funcțiunilor, respectiv autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcției și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de urbanism, sau dacă zona are o funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut urban și conformare spațială proprie.
Aprobarea prin P.U.Z. a posibilității executării unor blocuri de 5 niveluri sau 10 niveluri respectiv locuințe colective mari, contravine funcțiunii dominante a zonei de locuințe unifamiliale sau colective mici, astfel cum aceasta s-a dezvoltat în timp. Pe întreaga stradă și în împrejurimi sunt case familiale / cu preponderență / și câteva locuințe colective mici, cu maxim P+2E+M sau 3E retras, în total, numărul de familii nedepășind 100.
Au fost încălcate și dispozițiile art. 31 din H.G. 525/1996 referitor ia înălțimea construcțiilor.
Potrivit textului menționat, autorizarea executării construcțiilor se face cu respectarea înălțimii medii a clădirilor învecinate și a caracterului zonei, fără ca diferența de înălțime să depășească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate, iar clădirile imediat învecinate sunt construcții cu 1, maxim 2 niveluri.
Aceasta nu se întâmplă cu siguranță în situația de față, unde este vorba despre imobile care vor avea până la 5, 7, respectiv 10 nivele, ceea ce depășește cu mult restul zonei.
La adoptarea P.U.Z., P.U.D. și a autorizațiilor atacate au fost încălcate prevederile art. 2 din Ordinul 536/1997. amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuind să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum o oră și jumătate zilnic, calculată la solstițiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit iar distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.
Niciuna din aceste două reguli nu sunt respectate prin hotărârea de aprobare a P.U.Z. și P.U.D., este evident că prin aprobarea unor blocuri de locuințe în imediata apropiere a unor case familiale sau locuințe colective mici este afectat gradul de însorire iar distanța la care face referire art. 2 nu poate fi respectată.
Trebuie avut în vedere faptul că certificatul de urbanism și autorizațiile de
construire emise în baza acestuia vizează edificarea unui complex uriaș de locuințe, care include conform planurilor 6 blocuri de 4-5 etaje, 6 blocuri de 7-8 etaje și unul de 9-10 etaje, plus încă un . etaje. Aceste construcții presupun evident un număr de peste 500 de persoane care vor ajunge să locuiască în această zonă (peste 290 de apartamente, presupun poate un număr cel puțin dublu de persoane mutate în zonă).
Nu rezultă din niciun act depus că ar fi respectate normele privitoare la posibilitățile de parcare necesare asigurării unor condiții decente și legale de locuire în zonă. Mai mult, se pune problema în ce măsură un asemenea număr de persoane care vor locui în apropiere vor avea la dispoziție un acces adecvat din punct de vedere rutier. Unica cale de acces prevăzută prin hotărârea de consiliu local de aprobare a P.U.Z.-ului și P.U.D.-ului este stabilită a fi de 8 m lățime, inclusiv trotuarele.
Se apreciază de către instituția emitentă că această cale de acces „rezolvă" problema circulației. Se uită însă faptul că pe aceste străzi vor fi cu siguranță parcate în permanență autoturisme, deoarece din nou, nu rezultă din niciun act cunoscut nouă numărul de parcări asigurate prin complexul ce urmează a fi edificat. Este evident că locuri de parcare nu au cum să fie suficiente, deci străduța prevăzută în P.U.Z. și P.U.D. va avea parcate diverse autoturisme care nu au altundeva unde să fie parcate.
Consideră că în mod evident este aberantă această soluție tehnică acceptată. O cale de acces de 8 m plus trotuare reprezintă o stradă de maxim 4 m lățime, o alee practic, pe care nu are cum să treacă nici măcar 2 autoturisme în mod civilizat.
Mai mult, mutarea unui număr atât de mare de persoane în zonă presupune și un trafic intens, care ar distruge cu siguranță rețeaua de drumuri care nu este adecvată zonei, fiind vorba aici despre o zonă cu caracter rezidențial, liniștea cartierului care s-a edificat încet-încet în zonă, precum și fluiditatea traficului în întregul areal.
Practic se încalcă aici regulile stabilite prin ari 18 din R.G.U. coroborate cu prevederile O.G. 43/1997 privind regimul drumurilor și Ordinul nr. 47/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații si a pomilor în localitățile urbane și rurale.
De asemenea au fost încălcate prevederile art. 23 din R.G.U. în sensul că
indiferent dacă este vorba despre autorizații emise pentru zone construite compact sau cu retrageri față de aliniament, autorizația se emite numai dacă înălțimea clădim nu depășește distanța măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii față de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
Or, distanțele în zonă sunt mai mult decât problematice, cel mai sigur este că nici nu s-au făcut astfel de verificări în contextul în care, după cum se poate observa și pe planșele fotografice anexate, aceste blocuri care se construiesc sunt practic în stradă deja.
Va fi cu siguranță afectată întreaga rețea de aducțiune și canalizare care
nu este adecvată unui număr atât de mare de persoane, fiind încălcat art. 16 din Legea 107/1996, prin care se stabilește că „se interzic: a) punerea în funcțiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcțiune de noi ansambluri de locuințe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producție modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizația de gospodărire a apelor; b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare și concomitentă a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare necesare; c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălților, în Marea N. și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel.
Au fost încălcate dispozițiile art. 57 si urm, din Legea 35Q/200i referitoare la participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, care prevede că publicul se poate implica în toate etapele procesului decizional referitoare la aceste activități.
Terenul menționat în P.U.Z. nu a fost localizat prin adresă administrativă, date topografice sau cadastrale, astfel încât să poată fi cunoscut la data respectivă amplasamentul acestuia prin simpla consultare a paginii oficiale a administrației publice locale și pentru a putea fi în măsură a aprecia că acesta ne interesează sau ne prejudiciază.
Adoptarea H.C.L. de aprobare a P.U.Z. a fost efectuată fără a asigura dreptul la informare al populației, astfel încât subsemnații am aflat de executarea ansamblului rezidențial doar în momentul în care au început efectiv construcțiile.
Transparența în acest proces decizional lipsește chiar și în acest moment, deoarece deși conform prevederilor art. 7 al. 21 din Legea 50/1991 procedura de autorizare a lucrărilor de construcții și autorizația de construire și anexele acesteia au un caracter public se refuză de către autoritatea emitentă furnizarea acestor informații fiind invocate așa-zise drepturi de autor, deși nu se pune problema în privința normelor de drept public.
Au fost încălcate de asemenea norme referitoare la mediul înconjurător.
În vederea edificării acestor construcții a fost deviat cursul unui pârâu, ceea ce a eliberat suprafața mediană a terenului. Practic autorizațiile și hotărârea de consiliu local nu ar fi putut fi emise având în vedere situația inițială a terenului. Orice fel de modificare a acesteia s-a făcut nelegal. în prezent primul dintre blocurile care se edifică pe terenul în discuție este realizat exact pe fosta albie a pârâului care brăzda pământul.
Modalitatea în care se construiește și se aplică normele legale privitoare la construcții este una profund nelegală și deficitară.
Prin acest mod de a se construi sunt încălcate și prevederile art. 58 din O.U.G. 195/2005, conform cărora persoanele fizice și juridice au următoarele obligații: (...) g) să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede și de coastă deșeuri de orice fel și să nu introducă în ape substanțe explozive, tensiune electrică, narcotice, substanțe prioritare/pnoritar periculoase. Am făcut deja sesizările necesare, fără să se fi luat nicio măsură, însă constructorii deversează în râul din zonă toate produsele rezultate ca urmare a desfășurării activității de construire, respectiv resturile de materiale de construcție.
Aceasta este o problemă care ține nu doar de disciplina în construcții, ci și de modalitatea de edificare a clădirilor autorizate. Aceasta deoarece aceste activități de construire se desfășoară pe un teren care are anumite probleme, ceea ce rezultă chiar din studiul geotehnic realizat anterior demarării proiectului pentru P.U.Z. și P.U.G. Există restricții legate de construire pe anumite suprafețe/porțiuni fiind necesare anumite lucrări de consolidare. Aceasta nu se poate face în nici un caz prin construirea pe teren cu depozitare de deșeuri, care devin astfel substrucție pentru noile clădiri sau acoperă ceea ce trebuia să mai rămână din spațiul verde existent pe acest teren.
Concluzia prezentei secțiuni- existenta în speță a unui caz bine justificat
Din întreaga expunere de motive a prezentei secțiuni se poate concluziona fără teama de a greși că ne aflăm într-o situație de nelegalitate vădită, evidentă a actelor administrative ce fac obiectul prezentei cereri. Sunt mai multe puncte asupra cărora am atras atenția, unele dintre ele esențiale, altele care poate par mai puțin importante, dar toate de natură a confirma modalitatea caracterul nelegal al actelor administrative a căror suspendare se solicită.
Pentru admiterea cererii de suspendare a actului administrativ formulată de reclamanți apreciază că este îndeplinită și condiția de admisibilitate prevăzută de art. 14 al. 1 din Legea 554/2004, respectiv această suspendare se impune „pentru prevenirea unei pagube iminente".
Aceasta este o chestiune de fapt lăsată de către legiuitor la latitudinea instanței de judecată, care va aprecia în funcție de probele de la dosarul cauzei existența unei astfel de situații. Prin prisma acestei viziuni judecătorul poate constata în mod direct și în baza actelor de la dosarul cauzei dacă se produce o pagubă celui căruia i se adresează actul, fiind în drept să îl suspende, în condițiile în care punerea în executare ar produce consecințe dificil sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul ar fi anulat ulterior prin hotărârea judecătorească care urmează a se pronunța asupra fondului.
Raportat la definiția prevăzută în actul normativ mai sus invocat, paguba iminentă care se poate produce este evidentă.
Reclamanții sunt cu toții proprietari din imediata vecinătate a întregului complex care urmează a fi edificat în baza actelor administrative în discuție.
Consecințele pe care acești proprietari sunt nevoiți să le tolereze sunt atât de natură economică cât sunt legate și de aspecte de altă natură.
Astfel, valoarea economică a tuturor imobilelor deținute cu titlu de proprietate va fi semnificativ redusă de noul traiect urbanistic al zonei. Este vorba despre o zonă predominant rezidențială, cu imobile case și eventual mici imobile cu un număr redus de apartamente. Păstrarea acestui specific este esențială pentru a păstra și valoarea imobilelor deja edificate în acest spațiu.
Consideră în primul rând că este distrusă în mod evident intenția întregului plan de urbanism al zonei, planificată a fi o zonă cu locuințe familiale, rezidențială, liniștită, unde nu este adecvat planul de construire aprobat și autorizațiile de construire care au fost emise pentru blocurile de 3, 7, respectiv 10 etaje.
Mai mult, modalitatea în care se construiește duce din start la încălcarea actelor administrative atacate, practic deja aceste valori menționate sunt depășite. Construcțiile așa cum sunt acum în curs de edificare au practic un demisol foarte înalt, care este de fapt este de fapt parter, astfel că la finalizarea întregului proiect, practic totul va fi înălțat cu un etaj față de autorizațiile emise.
De asemenea, cantitatea de lumină pe care o vor primi aceste construcții - case de locuit pentru familii întregi va fi cu siguranță în mod iremediabil afectată de existența unor blocuri uriașe ridicate în imediata apropiere. în răspunsul comunicat de către Direcția de Urbanism se menționează în mod ironic această referire la blocurile „uriașe". Nu trebuie însă să uităm că aceste construcții sunt edificii care au 10 etaje, ridicate într-o zonă în care celelalte clădiri au maxim 2 etaje, conform P.U.Z. și P.U.D., așa cum erau anterior modificărilor aduse prin H.C.L. atacată.
Toți reclamanții sunt proprietari care au dobândit dreptul de proprietate pentru terenuri sau imobile din zonă căutând tocmai un anumit gen de locuire, pentru care au și plătit ca atare. Toate aceste construcții care se ridică sau se vor ridica modifică aceste caracteristici și din zona liniștită, cu multă verdeață, aer curat și condiții pentru creșterea copiilor locul devine un cartier aglomerat, cu locuințe înghesuite, cu trafic intens și total diferit de ceea ce se dorește ca dezvoltare pentru această zonă.
Permisiunea de a construi crește toate aceste riscuri mai sus prezentate. Este evident că va exista reticență din partea tuturor celor implicați în procesul decizional atunci când va fi nevoie sau se va pune problema desființării construcțiilor în cazul în care instanța va anula actele administrative atacate.
La data de 14 februarie 2014 la dosarul cauzei ( f.62-69) a fost inregistrată cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenientii B. L., B. M., B. D.-L., B. T.-D., O. L., R. F., R. M.-V., A. I., M. G., P. M.-A., P. M., P. L. ANIȘOARA in contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ-N., C. L. AL M. CLUJ-N., C. A., C. E., . prin care se reiterează petitele cererii introductive, intervenienții achiesând integral argumentelor reclamanților . Intervenienții au invocat, suplimentar,încălcarea principiului securității raporturilor juridice, nemotivarea HCL nr. 458/ 2008, schimbarea destinației terenurilor, din zonă de locuințe colective mici și zonă verde in zonă de locuințe colective mari.
In drept s-au invocat prevederile art.1,2,7,14,15 din Legea nr 554/2004, art. 71 din Legea nr 195/2005, art.10, art.11, art.15, art.31, art.32 din HG nr.525/1996, art.47 alin.5 si 6, art 57-59 din Legea nr.350/2001.
La data de 18 martie 2014 la dosarul cauzei a fost depusă intâmpinarea formulată de pârâții C. A. și C. E. prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepția lisei de interes in formularea cererii de suspendare, excepția inadmisibilității cererii de suspendare iar pe fond respingerea cererii ca neântemeiată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a raportat la autorizațiile de construire emise pentru terenul situat pe .-15 din Cluj-N. au invedereat instanței următoarele aspecte:
Toate actele administrative contestate au fost emise în favoarea proprietarilor tabulari C. A. și C. E., iar prin actul de dezmembrare și contractul de vânzare autentificat de BNP M. L. sub nr. 2922 din 20.12.2013, am înstrăinat către d-nul B. DORI N-H. mai multe parcele din terenul situat în Cluj-N., .-15, împreună cu „toate drepturile si si obligațiile ce decurg din Autorizația de construire nr. 1482 din 14.11.2013 eliberată de Primăria M. Cluj-N. sub nr._ din 24.10.2013 în baza HCL 458/ 04.11.2008, precum si toate avizele si autorizațiile obținute pentru edificarea construcției menționată în autorizația de construire" (pag. 4 paragraful 2 din actul notarial).
Prin același act notarial autentificat de BNP M. L., subsemnații am înstrăinat către ..R.L. mai multe parcele din terenul inițial împreună cu „toate drepturile și obligațiile ce decurg din HCL nr. 458/ 2008, AC. nr. 1481/ 14.11.2013, A.C. nr. 1483/ 14.11.2013, A.C. nr. 1334/ 17.10.2013 $i A.C. nr. 1396/24.10.2013, precum si din toate avizele si autorizațiile obținute pentru edificarea construcțiilor menționate în autorizațiile de construire de mai sus.
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă de beneficiar al autorizațiilor a căror suspendare este solicitată, a fost transmisă către ..R.L. și către d-nul B. D.-H.. Conform actului notarial încheiat, prin cumpărarea parcelelor de teren situate în Cluj-N., .-15, aceste persoane au preluat toate drepturile și obligațiile ce decurg din autorizațiile de construire aferente acestui imobil.
Având în vedere aceste aspecte, în speță, pârâții nu mai dețin calitatea de beneficiari ai autorizațiilor de construire eliberate și, implicit, nu mai dețin calitatea procesuală pasivă în condițiile art. 36 din NCPC în privința acestor acte individuale.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților și intervenienților în formularea cererii de suspendare a executării actelor administrative contestate pârâții arată că in justificarea demersului lor procesual, reclamanții au susținut că "sunt cu toții proprietari din imediata vecinătate a întregului complex care urmează a fi edificat în baza actelor administrative în discuție", invocând prejudicii legate de "scăderea valorii economice a tuturor imobilelor deținute cu titlu de proprietate" și de "scăderea nivelului de locuire în zonă". Niciuna dintre aceste afirmații nu a fost însă dovedită, deși sarcina probei revine reclamanților în conformitate cu prevederile art. 249 NCPC.
Învederează instanței că mai puțin de jumătate dintre reclamanți au domiciliul pe . în imediata vecinătate a imobilului pentru care au fost autorizate lucrările - .-15, ci la distante de peste 350 m; de asemenea, doar 2 din cei 12 intervenienți au domiciliul pe . foarte mare de imobilul pârâților.
În condițiile în care nici reclamanții și nici intervenienții nu au administrat dovezi în sensul că proprietățile lor se află în imediata vecinătate a imobilului pentru care s-au eliberat actele administrative contestate, nu se poate reține că aceștia justifică un "interes legitim și personal" în promovarea prezentei acțiuni, conform prevederilor art. 33 NCPC.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de suspendare a executării HCL nr. 458/ 2008 privind aprobarea PUZ și PUD - ansamblu mixt de locuințe și dotări D+P+3E la (S)D+P+10E pe . onoratei instanțe următoarele:
În dreptul administrativ se operează cu clasificarea tradițională a actelor administrative în normative și individuale2, criteriul principal de distincție fiind gradul de întindere al efectelor juridice, întrucât actul normativ organizează aplicarea legii, vizând toată societatea sau numai o categorie determinată de persoane, în vreme ce actul individual aplică în concret legea la persoane determinate. Prin urmare, dacă actul administrativ normativ cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecte de drept sau situații, actul administrativ individual se adresează unui anumit destinatar sau unei pluralități de destinatari, determinați expres în cuprinsul său.
În cazul actelor administrative individuale plângerea prealabilă trebuie introdusa în termenul de prescripție de 6 luni care, pentru terți, curge de la „data luării la cunoștință" iar aceasta se determină pe bază „de elemente extrinseci, de acte sau fapte survenite ulterior, cărora judecătorul are a le da semnificația cuvenită în raport cu circumstanțele cauzei și păstrând un just echilibru între interesele periilor în litigiu"6.
În speță, HCL nr. 458/ 2008 a fost adus la cunoștință publică prin afișarea pe site-ul oficial al Primăriei Mun. Cluj-N., „operațiune care este echivalentă sub aspect juridic cu publicarea în presă și afișarea la sediu"7și care dă naștere cel puțin unei „prezumții în sensul ca un subiect de drept diligent putea lua cunoștință, cu minime demersuri de existenta actului".
Aspectele invocate de către reclamanți și intervenienți în susținerea nelegalității actelor administrative contestate nu sunt susceptibile prin simpla invocare să determine suspendarea acestora întrucât implică o prejudecare a fondului cauzei, neputând fi cenzurate decât prin raportare la materialul probator specific si de specialitate ce urmează a fi administrat cu ocazia soluționării cererii de anulare a acestora.
Motivul privind lipsa acordului vecinilor nu poate prezenta relevanță în speță în primul rând pentru că, așa cum s-a arătat în motivarea excepției lipsei de interes, nici reclamanții și nici intervenienții nu și-au dovedit calitatea de vecini limitrofi imobilului pentru care au fost emise acte contestate.
De altfel, proprietarii construcțiilor învecinate de pe .-au exprimat acordul notarial față de conținutul tuturor actelor administrative contestate, „apreciind că emiterea acestor acte nu aduce niciun fel de vătămare drepturilor și intereselor lor legitime".
Mai mult, în imediata apropriere a zonei studiate și evidențiat corespunzător pe planul de încadrare în PUG s-a aprobat prin HCL nr. 55/ 26.02.2008 PUZ și PUD pentru ansamblu mixt de locuințe, spații comerciale și birouri în zona Becaș est -Bună Ziua sud, cu regim de înălțime variabil, de la S+P+6E la 10E, respectiv până la 30 E.
In aceste condiții, susținerile potrivit cărora zona este "predominant rezidențială, cu imobile case și eventual mici imobile cu un număr redus de aparta¬mente" nu corespund cu reglementarea urbanistică existentă încă din anul 1999 (data adoptării actualului PUG).
În ceea ce privește motivele invocate privind „prevenirea unei pagube iminente", învederează că din moment ce nici reclamanții și nici intervenienții nu au administrat dovezi în sensul că proprietățile lor se află în imediata vecinătate a imobilului pentru care s-au eliberat actele administrative contestate, nu se poate reține că aceștia justifică un interes legitim și personal în promovarea prezentei acțiuni și cu atât mai puțin un "prejudiciu material viitor și previzibil" în sensul aii. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/ 2004.
Prejudiciul economic constând în reducerea semnificativă a valorii imobilelor deja edificate este exclus în condițiile reglementărilor urbanistice ale zonei, respectiv în condițiile în care încă din 1999 parcelele sunt încadrate în zonele L5c și L6c.
Pârâții P. M. CLUJ-N., C. L. AL MUNICIPIULUICLUJ-N., C. A., C. E., prin întâmpinare, au solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție în interes propriu ca fiind neîntemeiată invederând că deși suntem în procedura cererii de suspendare a actului administrativ, reclamanții poartă o adevărată discuție de fond asupra legalității actelor administrative atacate.
Susțin reclamanții faptul că cel mai important și evident motiv de nelegalitate al actului administrativ HCL nr. 458/2008 este nulitatea acestuia raportat la dispozițiile OUG nr. 195/2005 și ale Legii nr. 24/2007.
În concret, arată reclamanții faptul că potrivit art. 3 din Legea nr. 24/2004, spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: (...) d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă; e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică; f) păduri de agrement; g) pepiniere și sere.
Mai arată reclamanții faptul că potrivit art. 71 alin. 1 din OUG nr. 195/2005, este interzisă schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentații de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor. Se mai arată faptul că prin HCL atacată s-a stabilit menținerea zonei V4 și modificarea zonei L3c la L6c cu dispariția zonei V5.
Raportând aceste dispoziții legale, care reglementau ceea ce se înțelegea prin spațiu verde în acel moment, cu dispozițiile art. 71 alin. 1 din OUG nr. 195/2005 invocat de reclamanți, este evident faptul că acest text de lege, cel puțin la data adoptării HCL nr. 458/2008, nu era aplicabil terenului pârâților, noua încadrare conform PUD și PUZ aprobate în ceea ce privește spațiul verde fiind în perfectă concordanță cu dispozițiile legale.
Astfel, nulitatea absolută invocată de reclamanți cu privire la o presupusă deturnare a unui spațiu verde apare ca fiind total neîntemeiată, neavând practic niciun suport legislativ în normele legale în vigoare la acea dată.
Afirmă reclamanții faptul că pentru UTR L6c pentru care a fost emisă HCL se indică un POT max de 30% și CUT max 2, în timp ce prevederile RLU stabilesc alte valori maximale pentru acest UTR, fapt ce ar constitui un alt motiv de nelegalitate al HCL nr. 458/2008.
Pârâții arată că această afirmație a reclamanților este cu totul neântemeiată. Astfel, nu Regulamentul L. de Urbanism instituie regula pentru Planul Urbanistic Zonal ci Planul Urbanistic Zonal instituie regula ce ulterior poate fi detaliată în Regulamentul L. de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal.
In aceste condiții, în situația în care un Plan Urbanistic Zonal instituie un nou set de reguli la nivelul unei părți din unitatea administrativ teritorială, acestea devin Regulament L. de Urbanism aferent acelui PUZ.
Afirmă reclamanții faptul că reglementările aduse prin PUZ trebuie să respecte prevederile HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, însă nu arată în concret care sunt acele prevederi din PUZ aprobat cu HCL nr. 458/2008 care încalcă prevederile HG nr. 525/1996.
Potrivit art. 1 alin. 1 din HG nr. 525/1996, Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul unitar de norme tehnice și juridice care stă la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum și a regulamentelor locale de urbanism. Acesta reprezintă norma cadru în baza căruia se elaborează reglementările locale în materie de urbanism și nu regăsim în cuprinsul actului normativ chestiuni de contradicție față de reglementările aduse prin PUD aprobat cu HCL nr. 458/2008. In acest sens nu se poate susține cu succes de către reclamanți faptul că HCL nr. 458/2008 vine să modifice o normă cu o forță juridică superioară, respectiv HG nr. 525/1996.
In ceea ce privește interdicția de a promova un PUZ în scopul realizării unui anumit proiect de dezvoltare imobiliară (art. 47 alin. 6 din legea nr. 350/2001), arătăm faptul că documentația PUZ nu a fost întocmită exclusiv în acest scop, ci au fost propuse și dotări și servicii necesare și specifice de cartier - grădiniță, spații comerciale, spații servicii.
Afirmă reclamanții faptul că pentru lucrările ce se efectuează pe terenul în cauză lipsește acordul vecinilor potrivit dispozițiilor Legii nr. 50/1991.
Această afirmație a reclamanților este "aruncată" în motivarea cererii de suspendare complet aleator și fără nicio motivare din partea acestora. Practic, în cadrul motivării unor presupuse motive de nelegalitate ale HCL nr. 458/2008, care se analizează prin prisma dispozițiilor legale ale Legii nr. 350/2001, reclamanții aduc subit în discuție chestiuni ce țin de dispozițiile Legii nr. 50/1991, ce reprezintă un cu totul alt act normativ care reglementează alte chestiuni.
Raportat strict la dispozițiile Legii nr. 350/2001, arătăm Onoratei Instanțe faptul că nu există prevederi în cuprinsul acestui act normativ care să instituie obligativitatea obținerii acordului vecinilor în procedura de elaborare și adoptare a documentațiilor de urbanism. Fiind o procedură care are ca finalitate emiterea unei hotărâri de aprobare din partea consiliului local, acest demers se supune procedurii de informare și consultare a populației, ceea ce de altfel s-a și realizat la data respectivă.
Afirmă reclamanții faptul că sunt încălcate dispozițiile art. 14 din HG nr. 525/1996 referitoare la asigurarea compatibilității funcțiunilor, în concret arătând că acordarea posibilității executării unor blocuri de 5 sau 10 niveluri contravine funcțiunii dominante a zonei de locuințe unifamiliale sau colective mici.
Față de afirmații neîntemeiate ale reclamanților arată faptul că imobilele cu maxim două niveluri amplasate pe . cuprinse în zona studiată de PUZ. Mai mult, pe . prevăzute prin PUG-ul adoptat în anul 1999 aflat încă în vigoare la mai puțin de 200 m spre Vest și Sud de amplasamentul studiat zone cu clădiri înalte sau cu densitate mare - L5c, L6c și CC.
În ceea ce privește problematica asigurării însoririi raportat la dispozițiile Ordinului MS nr. 536/1997, în mod nedovedit afirmă reclamanții că nu sunt respectate aceste prevederi. Dovada unei eventuale nerespectări a cerințelor minimale privind durata de însorire se face cu un studiu de însorire întocmit de o persoană specializată în acest sens și nicidecum doar prin simpla afirmație a reclamanților.
Afirmă reclamanții faptul că edificarea complexului de locuințe va presupune aglomerarea zonei cu un număr de peste 500 de persoane care vor locui în zonă, fapt ce ar conduce la probleme legate de insuficiența locurilor de parcare și implicit aglomerarea străzii cu mașini parcate.
Față de această susținere a reclamanților arată faptul că documentația aprobată prin HCL nr. 458/2008 rezolvă asigurarea numărului necesar de locuri de parcare/garare la sol și la subsol, fiind prezentat planul subsol.
Fără asigurarea acestor locuri de parcare nici nu ar fi fost posibilă eliberarea autorizațiilor de construire. . benzi de circulație auto și trotuare ce poate asigura desfășurarea traficului auto și pietonal în condiții normale. Numărul de apartamente proiectate și nr. de locuri de parcare (și garaje) propuse sunt înscrise în Planșa "Reglementări".
Afirmă reclamanții că au fost încălcate prevederile art. 23 alin. 2 din Regulamentul General de Urbanism care prevăd faptul că autorizația se emite numai dacă înălțimea clădirii nu depășește distanța măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii față de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
Reclamanții afirmă cele de mai sus dar omit să citeze și prevederile alin. 3 al aceluiași articol.Or, atâta vreme cât există un Plan Urbanistic Zonal aprobat pentru acel teren, este evident nu era necesar a se efectua genul de verificări reglementat de prevederile art. 23 alin. 2, câtă vreme tocmai acesta este rolul și scopul unui Plan Urbanistic Zonal - instrument de reglementare urbanistică.
Referitor la presupusa afectare a întregii rețele de aducțiune și canalizare raportat la prevederile art. 16 din Legea nr. 107/1996 invocată de reclamanți, arată că documentațiile tehnice aprobate și autorizate conțin soluții tehnice de preluare a capacităților proiectate, inclusiv pentru alimentarea cu apă și canalizare și sunt însoțite de avizele furnizorilor de utilități. Tocmai acesta este rolul solicitării avizelor de la furnizorii de utilități, aceștia fiind competenți să se pronunțe asupra capacității rețelelor de a face față noilor imobile ce urmează a fi construite.
Afirmă reclamanții că au fost încălcate dispozițiile art. 57 și urm. din Legea nr. 350/2001 referitoare la participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.
Aceste susțineri ale reclamanților sunt absolut neîntemeiate câtă vreme publicitatea inițierii PUZ și PUD a fost făcută prin intermediul presei, așa cum rezultă din extrasul din Monitorul de Cluj din data de 17.09.2008, unde se menționează posibilitatea consultării propunerii la Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei M. Cluj-N..
Astfel, orice persoană interesată putea studia documentația propusă și putea formula observații față de aceasta.
Mai mult, ședințele Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism sunt publice și sunt anunțate împreună cu ordinea de zi pe pagina de internet a instituției noastre.
În ceea ce privește încălcarea normelor privind mediul înconjurător, respectiv edificarea unuia dintre blocuri pe fosta albie a pârâului care își avea cursul pe acel teren, arătăm faptul că reprezintă obligația investitorului ca la finalizarea lucrărilor să execute regularizarea cursului pârâului conform documentației de urbanism aprobate. Aceste aspecte rezultă din Referatul geotehnic privind amplasamentul situat în .. Cluj-N., Capitolul Concluzii și recomandări.
Referitor la argumentele aduse în sprijinul îndeplinirii condiției cazului bine justificat de către intervenienți prin cererea de intervenție principală, arată faptul că acestea sunt în general identice cu argumentele reclamanților din acțiunea principală, dorind doar să punctăm mici aspecte suplimentare referitoare la unele afirmații ale intervenienților.
Apreciază intervenienții că procedura de emitere a actelor administrative are un caracter ocult raportat la împrejurările legate de starea de fapt1. Față de această afirmație arătăm faptul că procedurile îndeplinite cu ocazia adoptării actului administrativ sunt cele reglementate de legislația în vigoare, astfel că nu se poate atribui chiar normelor legale un caracter ocult, câtă vreme acestea sunt publice și disponibile spre studiu oricăror persoane interesate (în principal prin intermediul Monitorului Oficial al României).
Ca o privire de ansamblu asupra tuturor criticilor aduse de reclamanți și intervenienți în sprijinul dovedirii existenței cazului bine justificat,rezultă, pe de o parte, că cererea de suspendare formulată este în fapt motivată ca o veritabilă acțiune de fond în anularea actului administrativ, ori în această procedură reclamanții erau ținuți să releve acea puternică aparență de nelegalitate a actului administrativ. Se pare că, în lipsa acestor argumente puternice, reclamanții și intervenienții au ales să supună atenției instanței de fond problema legalității actelor administrative în amănunt, în speranța pronunțării unei soluții favorabile acestora de suspendare a actului administrativ.
Pe de altă parte, deși acțiunea vizează suspendarea HC1 nr. 458/2008 și a AC nr. 1334/17.10.2013, AC nr. 1396/24.10.2013, AC nr. 1481/14.11.2013, AC nr. 1482/14.11.2013, AC nr. 1483/14.11.2013, argumentele aduse de reclamanți și intervenienți se centrează aproape în exclusivitate pe problema legalității HCL nr. 458/2008, față de presupusa nelegalitate a autorizațiilor de construire vizate aceștia neaducând practic nicio critică substanțială.
Or, dispozițiile Legii nr. 554/2004 nu prevăd posibilitatea suspendării actelor administrative "la pachet", cu atât mai mult cu cât documentațiile de urbanism se întocmesc, analizează și aprobă în considerarea unor acte normative diferite de cele care reglementează autorizarea lucrărilor de construire. Se poate observa cu ușurință faptul că nu sunt aduse niciun fel de critici față de autorizațiile de construire raportat la dispozițiile Legii nr. 50/1991 și a celorlalte acte normative care guvernează problematica autorizării lucrărilor de construire. Reclamanții și intervenienții doar amintesc de existența acestora, însă nu furnizează instanței acele argumente solide, consistente, care ar putea fi analizate în cadrul procedurii de suspendare a actelor administrative.
Apreciază că nici această a doua condiție obligatorie nu este îndeplinită pentru a putea fi admisă cererea de suspendare a actelor administrative.
Reclamanții nu au produs absolut nici o probă și nu au adus nici un argument pertinent care să facă dovada pagubei iminente în sensul celor dispuse de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. Simpla afirmație a acestora că edificarea imobilelor de către beneficiar le-ar aduce prejudicii acestora nu conduce la concluzia ca aceștia vor suferi un prejudiciu material viitor și previzibil, cu atât mai mult cu cât iminența producerii unei pagube nu este prezumată de lege ci ea trebuie dovedită în concret.
Reclamanții nu au administrat dovezi care să conducă la certitudinea producerii prejudiciului material viitor, cu atât mai mult cu cât sarcina probei este o obligație procesuală ce revine participanților în proces de a dovedi împrejurări sau fapte ce constituie obiectul probațiunii.
Intervenienții supralicitează încercând să avanseze ipoteza că vor fi nevoiți să se mute în eventualitatea finalizării imobilelor în cauză sau să accepte o situație puternic impregnată de legalitate, variante combinate cu o presupusă scădere a valorii imobilelor pe care le dețin în proprietate, însă aceste aspecte sunt pure afirmații complet neprobate, de natură să formeze o falsă convingere asupra caracterului prejudiciabil al actelor administrative emise.
In ceea ce privește existența HCL nr. 458/2008, acest act administrativ, chiar în situația în care ar fi fost emis în mod nelegal de autoritatea locală, nu ar mai putea avea presupuse efecte păgubitoare, câtă vreme aceast și-a produs efectele juridice pentru care a fost emis, reglementând urbanistic zona și fiind emise autorizațiile de construire în temeiul și în concordanță cu aceste reglementări.
Pârâta ., prin întâmpinare, a solicitat admiterea excepției inadmisibilitătii cererii de constatare a suspendării de drept a executării actelor administrative contestate și, în consecință, respingerea cererii de chemare în judecată precizate și a cererii de intervenție în interes propriu precizate ca inadmisibile, obligarea reclamanților și a pârâților la suportarea în solidar a cheltuielilor de judecată.
In susținerea poziției sale procesuale pârâta . a reiterat argumentele formulate pe cale de intâmpinare de către pârâtii C. A. și C. E..
Prin cererea adițională înregistrată în data de 26.03.2014, reclamanții au modificat cererea introductivă sub aspectul obiectului și cauzei juridice, în sensul că au solicitat instanței să constate că a intervenit suspendarea de drept a executării actelor administrative contestate și, în consecință, să dispună stoparea lucrărilor de construire care au loc în temeiul acestor acte administrative, ca urmare a înregistrării de către Instituția Prefectului jud. Cluj a acțiunii în anularea acelorași acte administrative. în drept, reclamanții au invocat prevederile art. 123 Constituție și art. 3 din Legea nr. 554/ 2004, arătând că au înțeles să își precizeze petitul "în sensul unei acțiuni în constatare".
De asemenea, reclamanții au solicitat lărgirea cadrului procesual prin introducerea in cauză a pârâților ., B. D. H. și B. A..
Prin cererea înregistrată în data de 03.04.2014, intervenienții în interes propriu și-au modificat cererea inițială în sensul de a solicita instanței să constate că a intervenit suspendarea de drept a executării actelor administrative contestate, invocând art. 123 alin. 5 Constituție și art. 3 alin. 3 din Legea nr. 554/ 2004.
Raportat la cererile modificatoare formulate de reclamanți și intervenienții in interes propriu pârâții ., B. D. H. și B. A. au invocat excepția inadmisibilității cererii de constatare a suspendării de drept.
Au arătat pârâții că după cum s-a reținut în doctrină, "în funcție de autoritatea care poate dispune suspendarea unui act administrativ, aceasta poate fi administrativă, judiciară și legala (de drept)", specificul suspendării ope legis constând în faptul că se produce fără intervenția vreunui organ de jurisdicție, "chiar din primul moment în care legalitatea actului este contestată (de prefect sau de Agenția Națională a Funcționarilor Publici): acela al înregistrării acțiunii în contencios administrativ”.
De altfel, prevederile art. 14-15 din Legea nr. 554/ 2004 sunt de stricta interpretare în sensul că instanța de contencios poate "sa dispună suspendarea executării actului administrativ", nicidecum să "constate că a intervenit suspendarea de drept" în aceste condiții, solicitarea formulată de către reclamanți și intervenienți este lipsită de temei legal și contrară însăși rațiunii suspendării legale, impunându-se respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.
Raportat la modul de formulare a precizării cererilor introductive {"să se constate), dar și la indicarea expresă de către reclamanți a precizării "în sensul unei acțiuni în constatare", calificarea juridică a cererii de chemare în judecată/ de intervenție în interes propriu precizate este aceea de acțiune în constatare.
Din analiza dispozițiilor art. 35 NCPC, rezultă că principala condiție de admisibilitate a unei acțiuni în constatare vizează obiectul acesteia, respectiv „constatarea existenței sau inexistentei unui drept". în speță, suspendarea de drept în temeiul art. 3 alin. 3 din Legea nr. 554/ 2004 reprezintă o stare de fapt, nicidecum un drept; în acest sens, în doctrină s-a arătat că "manifestarea de voință este act juridic, privită prin prisma efectelor juridice urmărite, și fapt juridic, din perspectiva efectelor juridice produse automat.
În ceea ce privește efectele acțiunii introduse de Prefect cu privire la suspendarea executării autorizațiilor de construire contestate. învederăm onoratei instanțe următoarele:
Potrivit art. 12 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 50/ 1991, „anularea autorizațiilor de construire sau de desființare poate fi cerută, în condițiile legii, și de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții", iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege „odată cu introducerea acțiunii se pot solicita instanței judecătorești suspendarea autorizației de construire sau desființare și oprirea executării lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei".
Aceste prevederi cu caracter special și derogator reglementează doua particularități ale suspendării autorizației de construire: pe de o parte, suspendarea de drept este înlocuită cu suspendarea judecătorească chiar și în cazul în care acțiunea în contencios este formulată de prefect, iar, pe de alta parte, durata pentru care instanța poate dispune suspendarea este limitată până la soluționarea pe fond a cauzei.
De altfel, la o simplă lecturare a acțiunii prefectului rezultă că acesta este întemeiată pe dispozițiile art. 12 din Legea nr. 50/ 1991, considerent pentru care ultimul petit vizează solicitarea adresată instanței de a dispune „suspendarea autorizațiilor de construire nr. (....) până la soluționarea pe fond a cauzei".
Prin urmare, nu se poate susține că acțiunea introdusă de către prefect a avut ca efect suspendarea de drept a autorizațiilor de construire contestate.
Instanța a adus in discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C., constatând incidența in cauza a dispozițiilor art 39 din Codul de procedură civilă.
Argumentele părților și rezultatul deliberării instanței sunt consemnate in inheierea din sedinta publică din data de 11 aprilie 2014.
Analizand excepția inadmisibilității cererii modificate, avand ca obiect constatarea suspendării de drept a actelor administrative: H.C.L. nr. 458 din 4 nov. 2008, precum și Planul Urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu - ansamblu mixt de locuințe și dotări, D+P+3E la (S)D+P+10E . prin hotărârea de consiliu local amintită; Autorizația de construire nr. 1334 din 17 oct. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._; Autorizația de construire nr. 1396 din 24 oct. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. top./cad._, Autorizația de construire nr. 1481 din 14 nov. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._; Autorizația de construire nr. 1482 din 14 nov. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._; Autorizația de construire nr. 1483 din 14 nov. 2013, emisă pentru terenul înscris în CF_, nr. cad._, instanta urmază a o admite,reținând următoarele:
La data de 17 oct. 2013 s-a emis Autorizația de construire nr. 1334 pe numele C. A. și soția C. E., pentru terenul situat în Cluj-N., .-15, CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._, CF_, nr. cad._. Lucrarea autorizată constă in extindere conducte de alimentare cu apă și canalizare apă menajeră, 11 branșamente apă și 11 racorduri canalul menajer.
La data de 24 oct. 2013, pentru aceiași beneficiari s-a emis Autorizația de
construire nr. 1396, pentru terenul cu aceeași locație administrativă, CF_, nr. cad._, lucrarea autorizată fiind drum de acces pentru ansamblu de locuințe și dotări D+P+3E la (S)D+P+10E pe imobilul teren si cosntructii situat in Cluj-N., .-15, inscris in CF nr_, nr.topo/cad._.
Pentru aceeași adresă administrativă, dar CF_, nr. cad._, s-au mai emis la 14 nov. 2013 încă trei Autorizații de construire având nr. 1481, 1482 și respectiv 1483 vizând construire ansamblu de locuinte .
Cele trei autorizații sunt emise pentru următoarele obiective: . apartamente D+P+4E - D+P+5E, . apartamente D+P+4E - D+P+5E, respectiv . apartamente D+P+4E - D+P+5E.
La data de 12 decembrie 2014 reclamantii au formulat plangere prealabilă ( f23-28) solicitand revocarea HCL nr 458/4.11.2008 si a Autorizatiilor de construire nr.1334/17.10.2013, nr.1396/24.11.2013, nr.1481/14.11.2013, nr.1482/14.11.2013.
La data de 4 februarie 2014 reclamantii au formulat plangere prealabilă impotriva Autorizatiei de construire nr.1483 emisă la data de 14.11.2013 (f.29-31 dosar).
Prin acțiunea inregistrată sub nr_ pe rolul Tribunalului Cluj Prefectul Județului Cluj a solicitat instanței anularea actelor administrative a căror suspendare se solicită prin acțiunea de față.
In conformitate cu prevederile art 14 alin 1 teza intâia din Legea nr 554/2004 republicată
“1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.”
Rațiunea legiferării de maniera mai sus menționată este, așadar, aceea a evitării producerii unor efecte grave și dificil de reparat, de natură patrimonială, prin executarea unui act administrativ asupra căruia planează suspiciuni serioase de nelegalitate.
Aceeași a fost și rațiunea avută in vedere de reclamanți și intervenienți la promovarea cererilor ( astfel cum au fost modificate) deduse judecății acestei instanțe.
In conformitate cu dispozițiile art 123 alin 5 din Constituția României și art 3 alin 3 din Legea nr 554/2004, distinct de voința părților din cauza de față, a operat suspendarea actelor administrative in litigiu, prin promovarea acțiunii in anulare de către Prefectul Județului Cluj.
Cu alte cuvinte, suspendarea executării actelor administrative in litigiu a intervenit in puterea legii, scopul avut in vedere de reclamanți și intervenienții in interes propriu pentru promovarea cererilor de față fiind, așadar, atins la această dată.
Instanța subliniază că obiectul excepției de inadmisibilitate îl reprezintă contestarea dreptului reclamantului de a sesiza instanța.Efectele produse de inadmisibilitate au un alt temei decât al apărărilor pe fond și ele duc la respingerea acțiunii nu pentru că dreptul invocat nu există sau nu mai există ci pentru că respectivul drept ipotetic nu poate fi protejat în justiție pe calea aleasă de reclamant
.Prin urmare, admiterea excepției inadmisibilității nu are ca fundament faptul că „legea nu prevede” ci faptul că legea si-a spus deja cuvântul, in mod obligatoriu pentru toate părțile, nemaifiind necesar concursul unei instanțe pentru „ a spune dreptul „ in acest sens.
Contrar celor susținute de reclamanti si intervenienti formularea unei cereri in constatarea suspendării de drept a actelor administrative nu deschide calea unei analize din partea instanței sub aspectul intrunirii condițiilor suspendării de drept.
Pe de altă parte lipsa unei hotărâri judecătorești care să ateste că suspendarea de drept a operat ( in virtutea legii) nu lipsește părțile interesate de instrumente de coerciție in situația in care debitorul obligației de neexecutare a actului administrativ isi incalcă obligația ( in cazul in spetă continuând lucrările de construire) intrucât nemo censetur ignorare legem .
Contrar argumentelor pârâților instanta va reține că in cauză nu sunt incidente prevederile art.12 alin 2 din Legea nr 50/1991.
Astfel, după cum s-a menționat mai sus, executarea actelor administrative in litigiu a fost suspendată de drept, in virtutea legii.In niciun caz nu se poate reține caracterul de normă specială, derogatorie in privința art.12 alin 2 din Legea nr 50/1991 in raport de prevederile art. 3 alin 3 din Legea nr 554/2004 .
In conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: “ Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la...", urmată de menționarea reglementării de la care se derogă. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază.”
Or, Legea nr.50/1991 republicată are caracter de lege organică exclusiv in ce privește reglementarea infracțiunilor, pedepselor și regimul executării acestora, avand caracter de lege ordinară in privința celorlalte reglementări, spre deosebire de Legea nr 554/2004 a contenciosului administrativ care are in totalitate regim de lege organică, in temeiul art 73 alin. 3 lit. k din Constituția României.
Stabilind, așadar, că suspendarea executării actelor administrative HCL nr 458/4.11.2008, Autorizatiilor de construire nr.1334/17.10.2013, nr.1396/24.11.2013, nr.1481/14.11.2013, nr.1482/14.11.2013, nr.1483 emisă la data de 14.11.2013, a operat de drept, urmare a promovării acțiunii in anulare de către Prefectul Județului Cluj, efectele suspendării de drept fiind opozabile părților din cauza de față, care sunt ținute la respectarea legii, instanta va respinge ca inadmisibilă cererea de constatare a suspendării de drept formulată și modificată de reclamanții S. B. P., I. C., T. D. A., B. V., M. C.-M., B. A. V., S. M., Ta,as P., F. ioan, C. A., P. M.-I., U. I. G., R. Z., I. M., Șașca T., B. A.-P., B. O., U. D.-V., D. L. A., M. A., S. A., U. T. A., D. V. A., E. L., P. M.-A., P. V., R. G., P. A.-M., P. A.-D., U. E., P. L., C. V. G., C. R., T. I., R. ioana-R., B. I., M. M.-M., D. I.-E.-T., S. L. M., P. D. F. C., N. S. in contradictoriu cu pârâții P. M. Cluj-N., C. L. al M. Cluj-N., ., B. D. H., B. A. precum și cererea de intervenție in interes propriu formulată și modificată de intervenienții B. L.,B. M., D. dan-L., B. T.-D., O. L.,R. F., R. M.-V., A. I., M. G., P. M. A., P. M., P. L. Anișoara.
In cauză nu poate fi identificată culpa procesuală a reclamanților și intervenienților in condițiile in care cercetarea pe fond a cauzei a fost impiedicată de promovarea, de către Prefectul Județului Cluj, la data de 14.03.2014, a actiunii in anulare, ulterior inregistrării cererii de suspendare a executării actelor administrative. Prin urmare, in cauză nu devin aplicabile prevederile art.453 Cod procedură civilă astfel că instanța va respinge cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității cererii de constatare a suspendării de drept formulată și modificată de reclamanții S. B. P., I. C., T. D. A., B. V., M. C.-M., B. A. V., S. M., T. P., F. I., C. A., P. M.-I., U. I. G., R. Z., I. M., Șașca T., B. A.-P., B. O., U. D.-V., D. L. A., M. A., S. A., U. T. A., D. V. A., E. L., P. M.-A., P. V., R. G., P. A.-M., P. A.-D., U. E., P. L., C. V. G., C. R., T. I., R. I.-R., B. I., M. M.-M., D. I.-E.-T., S. L. M., P. D. F. C., N. S., ca domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C.-Ș. J. în Cluj-N., .. 1, . in contradictoriu cu pârâții P. M. Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., .-3, jud.Cluj, C. L. al M. Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., .-3, jud.Cluj, ., cu sediul în Cluj-N., . A, jud. Cluj, înmatriculată sub nr. J12/1360/23.08.2010, CUI RO_, cont bancar RO96BTRLRONCRT_ deschis la Banca Transilvania, cu domiciliul procesual ales la S.C.A. „I. & ASOCIAȚII", cu sediul în Cluj-N., ., județul Cluj, prin avocat colaborator A. M., B. D. H., CNP_, dom. în Cluj-N., .. 9, jud.Cluj și B. A., CNP_, dom. în Cluj-N., .. 9, jud.Cluj
Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție in interes propriu formulată și modificată de intervenienții B. L., domiciliat în Cluj-N., .. 47B, jud. Cluj, CNP_, fără cont bancar, B. M., domiciliată în Cluj-N., .. 47B, jud. Cluj,
CNP_, fără cont bancar, B. D.-L., domiciliat în Cluj-N., .. 47B, jud. Cluj,
CNP_, fără cont bancar, B. T.-D., domiciliată în domiciliată în Cluj-N., .>nr. 20, ., jud. Cluj, CNP_, fără cont
bancar, O. L., domiciliat în Cluj-N., ., ., CNP_, fără cont bancar, R. F., domiciliat în Cluj-N., .. 61, jud. Cluj,
CNP_, fără cont bancar, R. M.-V., domiciliată în Cluj-N., .. 61, jud.
Cluj, CNP_, fără cont bancar, A. I., domiciliată în Cluj-N., ., .,
CNP_, fără cont bancar, M. G., domiciliat în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj,
CNP_, fără cont bancar, P. M.-A., domiciliată în Cluj-N., Calea Dorobanților, nr. 109,
., CNP_, fără cont bancar, P. M., domiciliat în Cluj-N., .. 4, ., CNP
_, fără cont bancar, P. L. Anișoara, domiciliată în Cluj-N., .. 4, .>Cluj, CNP_, fără cont bancar.
Respinge cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2014.
Președinte, M.-F. B. | ||
Grefier, O. S. |
Red.M.F.B.
Tehnored.V.A.M.
19.05.2014
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 502/2014.... → |
|---|
