Contestaţie la executare. Decizia nr. 2057/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2057/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 32664/212/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 2057
Ședința publică de la 18 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. J. N.
JUDECĂTOR A. L. N.
JUDECĂTOR I. -L. O.-D.
GREFIER C. G.
S-a luat în examinare recursurile în contencios administrativ și fiscal având ca obiect contestație la executare, formulate de recurentul contestator A. C., domiciliat în mun.C., ., jud.C. și recurentul intimat S. P. DE IMPOZITE, TAXE ȘI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI LOCAL- URMĂRIRE ȘI executare SILITĂ, cu sediul în mun.C., ., jud.C., îndreptate împotriva sentinței civile nr._/07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 11.12.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei decizii, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 18.12.2013, când s-au decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._, contestatorul A. C. a formulat în contradictoriu cu intimatul S. P. DE IMPOZITE SI TAXE C. contestație la executare împotriva Somației_ și a Titlului executoriu nr. P126542/27.10.2011 din dosarul de executare nr. A_, emise de intimată și comunicate contestatorului în data de 02.12.2011, solicitând anularea acestor acte de executare precum și a celorlalte acte de executare din dosarul de executare menționat și a executării însăși.
În fapt, contestatorul arată că, la data de 27.10.2010, S. de Impozite și Taxe C. a emis Somația nr._ în dosarul de executare nr. A_, prin care acesta a fost somat să plătească suma de 396 de lei reprezentând impozit auto PF și accesorii de întârziere în cuantum de 8 lei, în total suma de 404 lei. Somația a fost emisă în temeiul Titlului executoriu nr. P126542/27.10.2011, în care sunt stabilite în sarcina acestuia obligații de plată a sumelor menționate, reprezentând impozit auto.
Somația și titlul executoriu sunt nule iar executarea nu poate avea loc, mai susține contestatorul, întrucât acesta nu datorează impozit auto, neavând niciodată în proprietate și înmatriculat pe numele său vreun autoturism. De asemenea, arată că, în anul 1998 a intenționat să achiziționeze un autoturism marca Audi 100. Pentru a putea face demersurile necesare înmatriculării autoturismului pe numele său, avea obligația ca, înainte de înmatriculare, să declare la Administrația Financiară acel autoturism, pentru plata impozitelor. A declarat acest autoturism și a plătit impozitele auto pentru acesta până în anul 2000. Cu dovada înregistrării la Administrația Financiară și restul actelor de proprietate s-a prezentat la RAR pentru efectuarea inspecției tehnice. Față de împrejurarea că, la inspecția tehnică efectuată de RAR autoturismul nu a corespuns condițiilor tehnice de circulație pe drumurile publice, deci autoturismul nu putea fi înmatriculat, proprietarul autoturismului, dl. S. V., a decis radierea acestuia iar la data de 13.12.2001, autoturismul marca Audi 100 a fost radiat din circulație de către Inspectoratul Teritorial de Poliție București. Având în vedere acest aspect, contestatorul s-a adresat Administrației Financiare cu o cerere și o copie a dovezii de radiere, pentru a fi scos din evidențe ca plătitor de impozite auto. În perioada 2001-2006, Administrația Financiară nu a emis și nu i-a comunicat contestatorului nicio înștiințare de plată, fapt care l-a determinat să creadă că problema impozitării a fost rezolvată. De asemenea, prin Adeverința nr._/17.02.2011 emisă de S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C. rezultă că pe numele contestatorului nu a existat niciodată înmatriculat sau radiat vreun vehicul.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare, motivând, în esență, că adeverința emisă de serviciul de înmatriculări atestă numai cu privire la vehiculele înmatriculate sau radiate sub numele contestatorului, deci se referă la înmatriculare, și nu la proprietate; totodată, contestatorul figurează în evidențele fiscale cu mijlocul de transport pentru care a achitat impozitul auto în perioada 1998-2000. Mai arată intimatul că reclamantul nu înțelege să precizeze ce s-a întâmplat cu autoturismul în perioada 1998-2000, ci se rezumă la a menționa faptul că a declarat radierea sa din circulație, ceea ce nu înseamnă că autoturismul nu mai există, întrucât proprietatea și înscrierea în circulație sunt două lucruri distincte.
La termenul din data de 23.05.2012, instanța pus în discuție suspendarea cauzei în temeiul art. 244 C. proc. civ., până la soluționarea irevocabilă a cauzei care face obiectul Dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului C. iar cauza a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a cauzei care a făcut obiectul Dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului C., prin care contestatorul a formulat contestație la executare împotriva aceleiași intimate, tot pentru impozitarea pe acest autoturism.
Prin sentința civilă nr. 1475/01.02.2013 Judecătoria C. a admis contestația la executare și a anulat toate actele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. A_ .
Pentru a pronunța această sentință a reținut următoarele:
La data de 27.10.2010, S. de Impozite și Taxe C. a emis Somația nr._ în dosarul de executare nr. A_, prin care acesta a fost somat să plătească suma de 396 de lei reprezentând impozit auto PF și accesorii de întârziere în cuantum de 8 lei, în total suma de 404 lei. Somația a fost emisă în temeiul Titlului executoriu nr. P126542/27.10.2011, în care sunt stabilite în sarcina acestuia obligații de plată a sumelor menționate, reprezentând impozit auto.
Din cuprinsul titlului executoriu menționat instanța reține că sumele datorate se referă la impozit asupra mijlocului de transport.
Orice impozit/taxă își are cauza în deținerea unor bunuri impozabile, realizarea unor venituri impozabile sau desfășurarea unei activități taxabile.
Astfel, potrivit art. 261 alin. 1 C. fiscal, „orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel”, iar potrivit art. 116 din Normele metodologice de aplicare a acestui articol „(1) Impozitul pe mijloacele de transport, precum și obligațiile de plată accesorii acesteia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a mijlocului de transport, reprezintă sarcină fiscală a părții care înstrăinează. (11) La înstrăinarea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere, în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 230/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 30 august 2000, cu modificările și completările ulterioare, va transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului, precum și certificatul fiscal prin care se atestă că are achitat impozitul aferent, până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate, ca anexă la contractul de vânzare-cumpărare. (2) În situația în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existența unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligațiilor bugetare respective. 3) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează până la data de la care se face scăderea. (4) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situațiile prevăzute de lege, se face după cum urmează: a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situația respectivă; b) proporțional cu perioada cuprinsă între data menționată la lit. a) și sfârșitul anului fiscal respectiv”.
De asemenea, potrivit pct. 122. din aceleași Norme metodologice, „(1) Pentru mijloacele de transport scăderea taxei se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), cât și în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcțiune. (2) Mijlocul de transport scos din funcțiune corespunde mijlocului de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorat sau care are piese lipsă, fiind impropriu îndeplinirii funcțiilor pentru care a fost creat”.
În cauză însă, transferul dreptului de proprietate nu s-a mai produs iar potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, autovehiculul pentru care contestatorul a fost impozitat nu corespunde reglementărilor privind admiterea în circulație pe drumurile publice, fiind scos din funcțiune, astfel impozitul pretins nu era datorat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs intimatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că pentru suma de 2770 lei invocă excepția tardivității formulării cererii față de împrejurarea că suma reprezintă impozite aferente anilor 2009 sem. 2 2010 puse în executare în dosarele_/2007,_/2008,_/2009,_/2009 și_/2010, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 13.12.2011.
A mai arătat că a fost impozitat contestatorul în baza contractului de vânzare cumpărare, iar susținerile instanței de fond sunt simple supoziții.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041 c.pr.civ.
În termen legal, a declarat recurs contestatorul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererile precizatoare, referitor și la sumele datorate cu titlu de impozit pentru anul 2013.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și urm., 3041, 312 și urm. c.pr.civ.
Examinand hotararea recurată prin prisma criticilor formulate, cu luarea în considerare a disp. art. 304 ind. 1 C., Tribunalul constată ca recursurile sunt nefondate:
Judecătoria a făcut o corectă apreciere a probelor administrate și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa.
La data de 27.10.2010, S. de Impozite și Taxe C. a emis Somația nr._ în dosarul de executare nr. A_, prin care acesta a fost somat să plătească suma de 396 de lei reprezentând impozit auto PF și accesorii de întârziere în cuantum de 8 lei, în total suma de 404 lei. Somația a fost emisă în temeiul Titlului executoriu nr. P126542/27.10.2011, în care sunt stabilite în sarcina acestuia obligații de plată a sumelor menționate, reprezentând impozit auto.
Contrar susținerilor recurentului SPITVBL, Tribunalul constată că în speță nu este incident motivul de recurs consacrat de art.304 pct.9 c.pr.civ.
Motivul de recurs consacrat de dispoziția legală menționată, vizează - în principal, încălcarea legii de drept substanțial, ce poate surveni prin aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, prin extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a prevederilor acesteia etc.
Or, în cauză, judecătorul fondului în mod judicios a interpretat și aplicat prevederile legale incidente situației de fapt.
În mod corect instanța de fond a surprins că transferul dreptului de proprietate nu s-a mai produs iar potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, autovehiculul pentru care contestatorul a fost impozitat nu corespunde reglementărilor privind admiterea în circulație pe drumurile publice, fiind scos din funcțiune, astfel impozitul pretins nu era datorat.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării cererii se reține că actele de executare din dosarul 9897/2011 au fost anulate iar somația emisă la data de 27.10.2011 pentru suma de 4037 lei cuprinde sumele din toate dosarele de executare deschise împotriva contestatorului, astfel contestația formulată la data de 13.12.2011 a fost corect formulată pentru toate sumele cuprinse, inclusiv pentru suma de 2770 lei.
Judecătorul fondului a făcut o corectă aplicare a normelor juridice la situația faptică astfel cum a fost stabilită probator, din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ce suplinește cerințele prescrise de art.261 pct.5 c.pr.civ., argumentarea din considerente fiind în deplină concordanță cu soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii.
Față de considerentele – de fapt și drept ce preced, în temeiul art.312 c.pr.civ., va fi respinsă excepția tardivității contestației, iar recursurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul având ca obiect contestație la executare, formulat de recurentul contestator A. C., domiciliat în mun.C., ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Respinge excepția tardivității contestației, invocată de recurentul intimat SPITVBL.
Respinge recursul formulat de recurentul intimat S.P.I.T.V.B.L. cu sediul în mun.C., ., jud.C., îndreptate împotriva sentinței civile nr._/07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ ,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.12.2013.
P., Judecator, Judecator,
A. J. N. A. L. N. I.-L. O.-D.
Grefier,
C. G.
Jud.fond L.F.
Tehnored. dec.jud. A.L.N./03.03.2014
2 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1414/2013.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 4082/2013.... → |
|---|
