Anulare act administrativ. Sentința nr. 7579/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7579/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 6944/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA nr.7579/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Grefier L. D. B.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința de la 17.09.2013 privind pe reclamant C. G. și pe pârât C.A.S D., chemat în garanție A. J. A FINANTELOR PUBLICE D., având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de sedintă din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta sentintă.
La apelul nominal nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
La data de 24.04.2012 reclamantul C. G., a chemat în judecată Casa de Asigurări de Sănătate D. solicitand instantei să dispuna anularea deciziei de impunere nr._ din 12.12.201 1 și a deciziei nr.074 din 23.03. 2012 și pe cale de consecință exonerarea de plata sumelor menționate în cuprinsul celor două înscrisuri si suspendarea executării deciziilor până la soluționarea irevocabilă a prezentei plângeri.
In motivare, reclamantul a arătat că prin decizia de impunere nr._ din 12 decembrie 2012 intimata a stabilit în sarcina sa obligația de a plăti suma de 18.610 lei cu titlu de contribuție C., suma de 6.973,22 lei cu titlu de majorări de întârziere și suma de 2.812 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Împotriva deciziei de impunere nr._ din 12.12.2011 a formulat contestație care a fost respinsă prin decizia nr.074 din 23.03.2012.
Solicita instantei să aprecieze că actele emise de intimată sunt netemeinice și nelegale în condițiile în care, deși este adevărat că realizeaza venituri, în calitate de avocat, și în această calitate are rol fiscal la Administrația Finanțelor Publice C., totuși nu datoreaza contribuția la C. deoarece conform Legii 51/95 care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de avocat (art. 32) „avocații au propriul sistem de asigurări sociale".
Argumentul principal că nu poate fi obligat la plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate care intră sub incidența Legii 95/2006 este acela că este asigurat prin efectul unei legi speciale, care este Legea 51/95, și pentru sănătate plătind lunar la Casa de Asigurări a Avocaților o sumă care este calculată corespunzător veniturilor realizate atât pentru pensie cât și pentru sănătate. Ca atare, arată că nu are contract încheiat cu C. D. și nici nu poate fi considerat ca fiind asigurat prin efectul Legii nr.95/2006.
În condițiile în care Legea 452/2001 pentru aprobarea OUG 221/2000 reglementează în art. 6 secțiunea a Il-a (după enumerarea categoriilor de pensii) „alte drepturi de asigurări sociale", iar în art. 11 din secțiunea a Il-a se arată că: „asigurații sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocați au dreptul în afară de pensie la:
a)indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;
b)indemnizații pentru maternitate;
c)alte indemnizații prevăzute de statutul Casei de Asigurări a Avocaților;
d)ajutor de deces";
Arata ca nu se poate susține că poate fi obligat în a acoperi același risc de mai multe ori prin plata la fonduri diferite a unor contribuții ce au în vedere aceeași bază de impozitare.
Precizează ca, Legea nr.95/2006 nu poate fi interpretată decât ca având un caracter general, iar normelor cu caracter general în această lege li se opun norme cu caracter special, respectiv Legea nr.51/95 și Legea 452/2001. In plus, dacă am admite ideea că pe aceeași bază de impozitare, pentru același risc social să plătesc două contribuții prin efectul a două legi distincte s-ar aduce atingere principiului constituțional și comunitar al nediscriminării.
In concret, dacă un avocat cu drept de exercitare a profesiei aflat pe tabloul avocaților baroului de care aparține nu-și plătește 6 luni contribuția la Casa de Asigurări la care este arondat pierde dreptul de exercitare a profesiei, cel puțin temporar până la momentul în care acoperă retroactiv sumele restante. Dacă se îmbolnăvește, un avocat face cerere de acordare a unei indemnizații dacă are nevoie de un repaus determinat de motive medicale și în baza adeverinței medicale i se plătește o indemnizație diferită valoric de la avocat la avocat funcție de contribuția sa la fond care este determinată de veniturile realizate. Ca atare, este riscul avocatului care contribuie la acest sistem autonom dacă indemnizația care i se dă de la Casa de Asigurări a Avocaților îi ajunge sau nu pentru acoperirea cheltuielilor necesare refacerii sănătății, după cum și în sistemul Legii 95/2006 suma plătită celor care intră în concediu de boală este diferită de la caz la caz.
Invocă Legii nr.95/2006 în condițiile în care nici în acest act normativ caracterul obligatoriu al asigurărilor de sănătate nu este absolut (coroborarea art. 208 alin.3 cu alin.6 din același articol).
Invoca, de asemenea, dispozițiile art.l 1, 15, 45 și 46 din Constituție, și art. 14 din CEDO și art.l din Protocolul nr.12 Adițional la CEDO.
Pe de alta parte, având in vedere dispozițiile art.20 din Constituție ce privesc prioritatea in aplicabilitate a reglementarilor internaționale ce conțin dispozițiilor mai favorabile, Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, la art. 14(interzicerea discriminării) prevede ca exercitarea drepturilor si libertăților recunoscute de Convenție trebuie sa fie asigurate fara nicio deosebire bazata pe sex, rasa, avere etc.
Primul Protocol Adițional la Convenție la art. 1 (protecția proprietății) prevede ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Efectele art. 14 din Convenție se extind si asupra art.l din Primul Protocol Adițional, astfel ca in legătura cu proprietatea(averea) sa nu existe discriminări. Orice diferențiere a impozitului după mărimea venitului ori a proprietății, constituie o discriminare dupa avere.
Consideră că plăteste o contribuție la asigurările sociale prin prisma art.32 din Legea 51/1995.
Totodată învederează ca nu exista încheiat vreun contract de asigurare cu C. D. in sensul prevăzut de art .211 din Legea 95/2006.
La data de 8.06.2012 parata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE D. a formulat întâmpinare la contestația formulata de C. G. impotriva Deciziei de impunere nr._/2011 si a Deciziei nr. 74/2012 privind soluționarea contestației, solicitând respingerea ca netemeinica si menținerea cele doua acte administrative emise de instituția noastră ca temeinice si legale .
Conform dispozițiilor art. 35 alin. 1, ultima teza din Ordinul nr. 617 din 13
august 2007 cu modificările si completările ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al
României, "Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al C. și pe
baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF."
Prin decizia contestata, potrivit art. 35 alin. 1 din Ordinul 617/2007, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu art. 215 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 și art. 81 din Codul de procedură fiscală, Casa de Asigurări de Sănătate D. a stabilit contribuția la FNUASS datorata de reclamant, in baza veniturilor impozabile cu care acesta figurează in evidenta ANAF, conform datelor comunicate in baza Protocolului nr. P/5282/2007/_/2007.
2. In ceea ce privește obligativitatea contribuirii la FNUASS, dispozițiile legii nr. 95/2006, precum si art. 7 si 8 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 sunt imperative si prevăd: "Persoanele care desfășoară activități independente au obligația de a vira trimestrial contribuția ; Pentru veniturile realizate din activități independente, contribuția se plătește de persoana care le realizează" - sunt aplicabile tuturor persoanelor din aceasta categorie si nu numai acelor persoane care sunt deja asigurate si au incheiat un contract de asigurare.
Arată că, susținerile contestatorului privind nedatorarea contribuției la FNUASS pe motiv ca nu exista un contract incheiat cu instituția sunt netemeinice si nu pot fi avute in vedere intrucat potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 95/2006 incheierea contactului de asigurare cu casa de sănătate nu constituie izvorul obligației de a contribui la FNUASS, aceasta obligație isi are izvorul in art. 208 pct.(3)din Legea nr. 95/2006 "Asigurări/e sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele menționate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii (....)
e) participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; "
In alta ordine e idei, incheirea contractului cu casa de asigurări de sănătate este prevăzuta de art. 211 ca o urmare a achitării contribuției la FNUASS .
3. Referitor la motivul invocat cu privire la sistemul propriu de asigurări sociale al avocaților
Conform alin. 4, alin. 5 si alin. 6 ale aceluiași articol, pot funcționa și alte forme de asigurare a sănătății în diferite situații speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii și pot fi oferite voluntar de organismele de asigurare autorizate conform legii. Asigurarea voluntară complementară sau suplimentară de sănătate poate acoperi riscurile individuale în situații speciale și/sau pe lângă serviciile acoperite de asigurările sociale de sănătate. Asigurarea voluntară de sănătate nu exclude obligația de a plăti contribuția pentru asigurare socială de sănătate.
Referitor la dispozițiile Legii nr. 452/2001, respectiv ale Statutului Casei de Asigurări a Avocaților, acestea fac referire la un sistem de asigurări sociale a cărui sfera de acoperire nu include si asigurările sociale de sănătate astfel cum sunt definite de Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare. Astfel, in mod expres, dispozițiile art. 80 lit. f din statutul menționat fac referire la „alte ajutoare bănești ... in condițiile in care legislația de asigurări de sănătate nu le acorda", aceste prevederi fiind reluate si de dispozițiile art. 94 din Statut, pentru procurarea de materiale sanitare si proteze.
4. In ceea ce privește majorările si penalitățile de întârziere contestatorul nu a respectat dispozițiile art. 8 alin (1), (4) si (5) din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 ce prevăd: "Contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Diferențele rămase de achitat, calculate în raport cu decizia de impunere anuală (ANAF), se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere ;
La expirarea termenului prevăzut la alin. (4), pentru sumele datorate și rămase neachitate se vor percepe majorări de întârziere conform procedurii instituite prin Codul de procedură fiscală.";
Nu au fost respectate prevederile normative in vigoare, menționate la punctele anterioare, care stipulează obligația persoanelor care exercită profesii libere.
In concluzie, arată ca normele juridice incidente in materia asigurărilor sociale de sănătate si in materie fiscala sunt suficient de clare si oferă transparenta tuturor contribuabililor care vor sa inteleaga portofoliul obligațiilor pe care le au fata de societate, . asigurări cu caracter social. In acest context, reclamantul se afla printre putinii care contesta obligația de a contribui la FNUASS, probabil datorita cuantumului contribuțiilor neachitate in cadrul perioadei de prescripție a creanțelor fiscale si in pofida faptului ca nu se afla printre persoanele si situațiile limitative prevăzute de Legea asigurărilor sociale de sănătate care sunt scutite de plata contribuției la fond.
În concluzie solicită respingerea ca netemeinica a contestației formulate împotriva actelor administrative emise de instituție, cu consecința menținerii acestora ca temeinice si legale .
A mai arătat că, având in vederea ca decizia de impunere nu este un act de executare propriu-zis iar contestatorul nu face dovada existentei unui caz bine justificat care sa impună suspendarea actului administrativ emis de instituție, solicita si respingerea cererii de suspendare a executării deciziei contestate.
La termenul din data de 02.04.2013 reclamantul a renuntat la capatul de cerere privind suspendarea actului administrativ
Analizând actele si lucrarile cauzei instanta constata urmatoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 ultima teza din Ordinul nr. 617 din 13 august 2007 cu modificările si completările ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al României, "Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al C. și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF."
Prin decizia_, potrivit art. 35 alin. 1 din Ordinul 617/2007, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu art. 215 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 și art. 81 din Codul de procedură fiscală, parata a stabilit contribuția la FNUASS datorata de reclamant, in baza veniturilor impozabile cu care acesta figurează in evidenta ANAF, conform datelor comunicate in baza Protocolului nr. P/5282/2007/_/2007.
Dispozițiile legii nr. 95/2006, precum si art. 7 si 8 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 prevăd: "Persoanele care desfășoară activități independente au obligația de a vira trimestrial contribuția ;
Pentru veniturile realizate din activități independente, contribuția se plătește de persoana care le realizează"
Potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 95/2006 incheierea contactului de asigurare cu casa de sănătate nu constituie izvorul obligației de a contribui la FNUASS, aceasta obligație isi are izvorul in art. 208 pct.(3)din Legea nr. 95/2006 "Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele menționate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii (....)
e) participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; "
Faptul că nu a avut contract de asigurare nu –l poate exonera de plata contribuției, pe reclamant deoarece art.215 din legea 95/2006 prevede: "(1) Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, persoanelor juridice ori fizice asimilate angajatorului, precum și persoanelor fizice, după caz.
(3) Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, venituri din agricultură și silvicultură, venituri din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond".
În același sens, dispozițiile Ordinului 617/2007: "Art. 6. - (1) Veniturile realizate de persoanele care desfășoară activități independente asupra cărora se calculează contribuția sunt veniturile comerciale și veniturile din profesii libere realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar public, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii".
De asemenea, potrivit codului fiscal, art. 46, activitățile din profesii libere sunt considerate activități independente.
Așa cum reiese din actele depuse, reclamantul figurează ca persoană ce desfășoară activități independente, activitatea de avocat încadrându-se în această categorie;
Caracterul obligatoriu al contribuției face ca aceasta să fie datorată, în temeiul legii.
Dispozițiile art. 8 alin (1), (4) si (5) din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 prevăd: "Contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Diferențele rămase de achitat, calculate în raport cu decizia de impunere anuală (ANAF), se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere ;
La expirarea termenului prevăzut la alin. (4), pentru sumele datorate și rămase neachitate se vor percepe majorări de întârziere conform procedurii instituite prin Codul de procedură fiscală.";
Avand in vedere toate aceste aspecte instanta urmeaza a inlatura si sustinerile expertului din raportul de expertiza contabila efectuat in cauza, acesta facand o interpretare eronata a dispozitiilor legale
F. de aceste aspecte instanta urmeaza sa respinga ca neintemeiata cererea de chemare in judecata motiv pentru care cererea de chemare in garantie a Agentiei Natinale de Administratre Fiscala -AJFP D., formulata de parata C. D., va ramane fara obiect
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamantul C. G., cu domiciliul în C., S. B., nr. 17, . pe pârât C.A.S D., cu sediul in C., 1 DECEMBRIE 1918, nr. 8, J. D. și chemat în garanție A. J. A FINANTELOR PUBLICE D., cu sediul în C., ..2,jud. D. ca neintemeiata
Cu recurs in 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2013.
Președinte, G. P. | ||
Grefier, L. D. B. |
Red GP/
tehL.B. 14 Octombrie 2013
5 ex.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 7026/2013. Tribunalul DOLJ | Obligaţia de a face. Sentința nr. 740/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
