Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 292/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 292/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 18983/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 687/2013
Ședința publică de la 14 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. G.
Judecător M. C. V.
Judecător M. D. I.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta . SRL, împotriva sentinței civile nr. 292 din 25.02.2013, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimat I. T. DE MUNCĂ D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns cons.jr.T. A. pentru intimat ITM D., lipsind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul nu este motivate, după care;
Instanța din oficiu invocă excepția nulității recursului.
Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției.
Instanța reține cauza spre soluționare pe excepția nulității.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr.292 din 25.02.2013, judecătoria S. a respins plângerea formulată de petentul . SRL, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._ din 06.07.2012.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că:
Prin sentința civilă nr._/15.10.2012, Judecătoria C. a declinat competența teritorială exclusivă în soluționarea cauzei, în favoarea Judecătoriei S..
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub același număr, la data de 25.10.2012.
Pentru termenul de judecată din data de 10.12.2012, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca fiind neîntemeiată, întrucât procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 și în baza Legi nr. 53/2003, iar starea de fapt descrisă de agentul constatator corespunde realității.
Procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Pentru dovedirea celor susținute în întâmpinare, intimatul a depus la dosar fișele de identificare ., nr._, nr._, nr._, nr._ și nr._, un proces-verbal de control, întocmit în data de 06.07.2012 și anexele 1 și 2 la acesta, un tabel privind activitate angajator Antrepriza de construcții montaj A. G., o invitație adresată societății în vederea prezentării la sediul I.T.M. D. cu actele solicitate, o confirmare de primire și o fișă de informații privind societatea petentă, comunicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Pentru dovedirea plângerii petenta a solicitat instanței încuviințarea probei testimoniale, în cauză fiind audiat martorul I. D., precum și cei trei muncitori indicați de reprezentanții intimatei că au fost identificați că lucrau pentru societatea petentă, fără a semna un contract individual de muncă în formă scrisă, respectiv M. N., C. C. și N. G. F..
Instanța a solicitat intimatului comunicarea tuturor actelor care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție contestat, iar prin adresa nr._/03.12.2.012, intimatul a transmis atât înscrisurile depuse odată cu întâmpinarea formulată, cât și 3 fișe privind activitatea de salariat ale celor 3 persoane depistate în urma controlului efectuat, că nu aveau contract de muncă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ /06.07.2012 încheiat de I. T. de Muncă D., petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 30.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 și cu „Avertisment” pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a din Hot. nr. 500/2011 și de art. 7 lit. b din Legea nr. 252/2003.
S-a reținut în sarcina petentei că, în urma controlului efectuat în data de 03.07.2012, ora 1140-1200, la punctul de lucru situat în . aparținând Societății Antrepriza Construcții Montaj A. G. SRL – unde angajatorul desfășura activitate de reabilitare și modernizare a grădiniței din . -, au fost depistați numiții M. N., C. C. și N. G. F., fără a avea încheiat un contract în formă scrisă și fiind în perioada de probă, încălcându-se prevederile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, republicată.
De asemenea, s-a reținut că cele trei persoane anterior menționate nu apar evidențiate, la data efectuări controlului, în baza centrală de date a Inspecției Muncii în termenul legal, ca poziție cu toate elementele prevăzute de art. 3 alin. 2 lit. a-g și nici în registrul general de evidență a salariaților în format electronic, conform art. 4 alin. 1 lit. a din Hot. nr. 500/2011 și, totodată, angajatorul nu a prezentat, prin persoanele identificate, registrul unic de control, conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 252/2003.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petenta beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici obligația intimatului de a suporta întreaga sarcină a probei.
D. fiind faptul că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator precum și faptul că la dosarul cauzei au fost depuse actele care au stat la baza întocmirii acestuia, care atestă starea de fapt reținută, instanța apreciază că fapta constatată personal de agentul constatator este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Petenta nu a prezentat nicio explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Instanța nu poate reține susținerile petentei în sensul că numiții M. N., C. C. și N. G. F., identificați ca desfășurând activitate fără forme legale nu lucrau efectiv pentru societatea petentă,, având în vedere că din declarațiile date de aceste persoane în fața organelor de control și a instanței de judecată se confirmă situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat, în sensul că martorii respectivi prestau activitate în cadrul societății petente, fără a avea încheiat contract de muncă.
Instanța reține și faptul că, deși petenta, în sprijinul plângeri formulate, a depus – la filele 4-7 – înscrisul denumit "contract de subantrepriză nr. 1 din 10.01.2012, prin care încearcă să dovedească faptul că lucrările de reabilitare la grădinița din . fost efectuate de subantreprenorul . – Caracal, cu sediul în Caracal, .. 17, . de numitul B. A., adresă la care are sediul și petenta și deci vina pentru neîncheierea contractului de muncă în formă scrisă cu cei trei muncitori, respectiv M. G., C. C. și N. G. F. ar aparține subantreprenorului, nu poate fi reținută, dat fiind faptul că, din depozițiile acestor muncitori, cuprinse în declarațiile date în fața instanței reiese faptul că aceștia, deși au fost contactați de consăteanul lor – N. V., șef de echipă -, știau că prestează muncă pentru o societate care era condusă - respectiv reprezentată - de numitul D. G., care este reprezentantul legal al petentei, și nu pentru o altă societate.
Instanța apreciază astfel că acel contract de subantrepriză a fost întocmit pro causa pentru ca petenta să se sustragă de la răspunderea contravențională stabilită de inspectori ITM D., aspect ce este probat și prin faptul că, după ce în data de 03.07.2012 inspectorii din cadrul ITM D. au constatat faptul că cei 3 muncitori sus-amintiți prestau muncă pentru . SRL – Caracal, la punctul de lucru din C., județul D., în aceeași zi reprezntanții legali ai petentei au înregistrat contractele de muncă ale acestora, sub nr. 171/03.07.2012, nr. 1073/03.07.2012 și nr. 172/03.07.2012, menționând drept dată de întrerupere a activității data de 03.07.2012, cu toate că aceștia lucrau la punctul de lucru din . începând din data de 25.06.2012, contracte de muncă care sunt încheiate cu petenta și nu cu . Caracal, cum susține aceasta.
Prin urmare, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde adevărului, în cauză nu s-a dovedit existența unei alte derulări a faptelor, motiv pentru care petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În raport de cele expuse, se constată că sancțiunea amenzii aplicată corespunde gradului concret de pericol social al faptei: neîntocmirea formelor legale de angajare anterior începerii raporturilor de muncă reprezintă forme de fraudare a legislației în vigoare în domeniul muncii, protecției sociale și fiscalității, cu consecințe atât asupra economiei de piață, dar și asupra drepturilor și beneficiilor conferite angajatului.
Astfel, instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată de petentă, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta . SRL, fără a indica însă motivele pe care se sprijină declarația recursului. Având în vedere acest aspect, precum și faptul că instanța de recurs nu a identificat motive de ordine publică care pot fi invocate din oficiu, în temeiul art.306 alin.1 C.p.civ., tribunalul va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul, declarat de recurenta . SRL, împotriva sentinței civile nr.292 din 25.02.2013, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimat I. T. DE MUNCĂ D..
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 14 Iunie 2013.
Președinte, C. M. G. | Judecător, M. C. V. | Judecător, M. D. I. |
Grefier, M. G. |
Red. M I/ 21.06.2013; jud fond.Gh.D
Tehn M.G. 2 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 6213/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 3574/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
