Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 18/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 22296/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1096/2013
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător A. M. S.
Judecător A. M. M.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul D. A. C. împotriva sentinței civile nr. 1800 din 01.02.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul I. P. J. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat V. A. pentru recurent lipsind intimatul .
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimata a depus întâmpinare, după care:
I se comunică apărătorului recurentului copie de pe întâmpinare, de către instanță.
Avocat V. A. pentru recurent solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în susținerea recursului, respectiv hărți de pe satelit și planșe foto cu ., solicită efectuarea unei adrese către Primăria C. pentru a comunica înscrisuri privind sistematizarea străzilor la data săvârșirii faptei pentru semaforul dintre ..T. care semnalizează culoarea verde intermitent pentru intersecția cu .> Instanța încuviințează proba cu înscrisuri depuse la acest termen, respinge efectuarea unei adrese către Primăria C. nefiind utilă cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat V. A. pentru recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate iar pe fond admiterea plângerii și exonerarea petentului de plata amenzii conform actelor de la dosar, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra recursului de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr. 1800 din 01.02.2013, Judecătoria C. a respins plângerea contravențională formulată depetentul D. A. C., în contradictoriu cu intimatul IPJ D., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr. 2631/54/30.08.2012 încheiat de Poliția Municipiului C. – Biroul Rutier, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptelor prevăzute și sancționate de art. 52 alin. 1 raportat la art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 - republicată, reținându-se că în data de 30.08.2012 nu a respectat culoarea semaforului electric din intersecția străzilor N. T. cu . virat pe . arăta culoarea roșu.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului care l-a semnat și a declarat că are obiecțiuni, fără a le preciza.
Conform art. 34 OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenții și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de contravenție beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Acest aspect a fost constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mai multe spețe în care s-a concluzionat că prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora chiar și în materie penală (cum este calificată și materia constituțională prin raportare la CEDO) pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificand aspectele privind legalitatea procesului verbal instanta constata ca procesul verbal a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistând cauze care sa atraga nulitatea procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat, instanța apreciază că petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare celei reținute de agentul constatator, martorul audiat în cauză la propunerea sa precizând că în mașina în care se aflau agenții de circulație era cu spatele către locul din care venea petentul și astfel, nu ar fi putut să vadă pe ce culoare a executat manevra.
De asemenea, martorul a arătat că, într-adevăr, semaforul indica roșu când petentul s-a angajat pe . personal că ar fi fost obligatorie respectarea semnificației culorii doar pentru cei care mergeau "înainte" și nu pentru cei care virau la dreapta.
Această declarație nu este acceptată în condițiile în care regulile privind indicația culorii semaforului electric sunt obligatorii pentru conducătorii auto, așa cum prevede expres OUG nr. 195/2002 – republicată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, instanța a apreciat că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și pe care a respins-o ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul D. A. C. criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, anularea procesului verbal și exonerarea de plata amenzii, restituirea permisului de conducere, într- o teză solicită aplicarea unui avertisment.
În motivare arată că în prin procesul verbal de contravenție . nr,_ din 30.08.2012 încheiat de P.M. C. - Biroul Rutier, a fost sancționat contravențional pentru săvîrșirea faptelor prevăzute și sancționate de art. 52 alin. 1 rap. la art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 republicată, reținîndu-se că în data de 30.08.2012 nu aș fi respectat culoarea semaforului electric din intersecția . . virat pe . arăta culoarea roșu.
Instanța de fond a respins plângerea formulată de mine, reținând în esență că nu a răsturnat prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, înlăturând declarația martorului propus, cu motivarea că „regulile privind indicația culorii semaforului electric sunt obligatorii pentru conducătorii auto".
Ori, martorul audiat, a arătat că se deplasau pe lângă Liceul de Chimie, iar la intersecția cu . indica într-adevăr culoarea roșie, însă pentru virajul la dreapta, pe . este ÎNTOTDEAUNA, verde intermitent.
Deci, a reușit să răstoarne prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii plângerii, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 30.08.2012, anularea punctelor amendă și exonerarea mea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei.
La data de 11 octombrie 2013 intimat IPJ D. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Tribunalul apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/30.08.2012 încheiat de intimat, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptelor prevăzute și sancționate de art. 52 alin. 1 raportat la art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 - republicată, reținându-se că în data de 30.08.2012 a condus autoturismul marca HYUNDAI cu numărul de înmatriculare_ pe . a efectuat viraj la dreapta pe . roșie a semaforului electric.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
În ceea ce privește declarația martorului audiat, instanța o va înlătura întrucât există contradicții între ceea ce a declarat martorul în fața instanței și susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale. Astfel, martorul a declarat că a plecat cu autoturismul taxi condus de petent din zona Amaradia, pe când petentul a menționat în plângerea contravențională că a plecat de pe ., chiar martorul a arătat că nu a fost de față când petentul a fost sancționat, întrucât agentul de poliție i-a solicitat petentului să lase actele și să revină după efectuarea cursei, însă a declarat că petentul i-a povestit discuția pe care a avut-o cu agentul de poliție căruia i-a relatat că a efectuat virajul pe culoarea verde a semaforului, fiind astfel evident că martorul a declarat ceea ce i-a povestit petentul.
Mai mult, martorul nu a putut indica inițial perioada în care s-a constatat săvârșirea contravenției de către petent, declarând că faptele s-au petrecut înainte de sărbătorile de iarnă, nu în luna august.
Astfel, instanța reține că petentul nu a putut să răstoarne prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției și nu a putut dovedi netemeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, respectiv că a efectuat virajul la dreapta de pe . .> În ceea ce privește susținerile recurentului că pentru efectuarea virajului la dreapta de pe .. Toporași semaforul electric arată culoarea verde intermitent, instanța reține că nu au relevanță în cauză, prin procesul-verbal fiind sancționat pentru efectuarea virajului la dreapta de pe . . roșie a semaforului electric.
Cu privire la cererea petentului de înlocuire a sancțiunii contravenționale cu avertisment, potrivit disp. art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, "sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite", iar conform art. 21 alin 3 din același text normativ "Sancțiunea …trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal".
Instanța consideră că agentul constatator a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 la individualizarea sancțiunii. Astfel, ținând seama de gradul de pericol social relativ ridicat al faptei săvârșite – nerespectarea culorii semaforului - instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, aceasta din urmă nefiind suficientă pentru atingerea scopului pedepsei, acela de a determina recurentul-petent să nu mai săvârșească astfel de fapte în viitor.
Pentru aceste considerente, instanța va proceda în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 C.pr.civ. și va respinge recursul declarat ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de petentul D. A. C. împotriva sentinței civile nr. 1800 din 01.02.2013, în contradictoriu cu intimatul I. P. J. D..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2013.
Președinte, E. S. | Judecător, A. M. S. | Judecător, A. M. M. |
Grefier, C. A. |
Red. AMM/2ex/07.11.2013
Tehn. CA
Jud. fond DS
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1058/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 1695/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
