Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 477/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 477/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 19441/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 477/2013
Ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. V.
Judecător M. E. P.
Judecător C. E. I.
Grefier C. P.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR- I. teritorial nr.6, împotriva sentinței civile nr._ din 21.11.2102, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimat C. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av.P. T. D. pentru- intimat - C. P. lipsind recurent - I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR- I. teritorial nr.6.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra recursului.
Av.P. T. D. solciită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond. Depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr._ din 21.11.2102, Judecătoria C. a admis plângerea formulată de petentul C. P., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR- I. Teritorial nr. 6.
A anulat procesul verbal de contravenție ., nr._/20.07.2012 emisă de ISCTR - I. Teritorial nr. 6.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că: prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de disp. art. 8, alin. 1, pct.36 din OG 37/2007, constând în aceea că a condus autovehiculul utilizat de . drumul public, utilizând un dispozitiv ilegal de manipulare a tahografului.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare
În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 200 de lei) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001).
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal de contravenție și declarațiile martorului I. N., propus de petent, care a relatat că petentul nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, instanța a reținut ca acesta a făcut dovada contrara stării de fapt reținută de agentul constatator, astfel că prezumția de temeinicie a procesului verbal a fost răsturnată sub acest aspect.
Pe cale de consecință, instanța de fond a admis plângerea si a dispus anularea procesului verbal contestat, în condițiile art. 34 din OG 2/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, solicitând modificarea hotărârii pronunțate de Judecătoria C., în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii actului contestat.
În motivarea recursului, s-a învederat faptul că, la data de 20.07.2012 ora 00:15,în urma controlului efectuat în trafic a fost oprit și verificat auto_ cu semiremorca_ condus de C. P..
Din analiza raportului imprimat cu ajutorul imprimantei tahografului digital la ora 21:15 rezultă că deși acesta conducea vehiculul mai sus amintit, în intervalul orar 10:41- 21: 15, tahograful indica odihna efectuată de conducătorul auto fapt posibil numai dacă asupra tahografului se acționează cu un dispozitiv de manipulare. Raportul de activitate a fost imprimat cu cartela tahograf de control introdusă în aparatul tahograf iar acesta a fost semnat de conducătorul auto.
Mai arată că pe . staționa și parca autovehicule mai mari de 3,5 t.
În drept, au fost invocate disp. art. 146 C.pr.civ., OG 2/2001 și HG nr.69/2012
În temeiul art.242 C.pc. solicită judecarea în lipsă.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele motive:
Instanța de fond în mod greșit a avut în vedere pentru adoptarea soluției de admitere a plângerii contravenționale numai declarația martorului audiat la propunerea petentului, fără a indica motivele care au determinat-o să ignore înscrisurile depuse de intimată.
Ori, intimata a depus la dosar înscrisuri care susțin punctul său de vedere, respectiv, raportul imprimat cu ajutorul imprimantei tahografului digital la ora 21:15- ora UTC (ora României – 3) (fila 15-16-dosar fond) și raportul de control cu vehiculele verificate la data de 19-20.07.2012 în intervalul orar 23:00-07:00 (fila 17-dosar fond).
De asemenea prima instanță a acordat în mod greșit relevanță declarației martorului I. N. (fila 20), declarația acestuia fiind necredibilă, dat fiind faptul că martorul după ce declară faptul că autovehiculul era oprit în momentul controlului, iar controlul și procesul verbal au fost încheiate de agenți de poliție, de față nefiind inspectorii intimatei.
Ori, din examinarea procesului verbal contestat se observă faptul că procesul verbal a fost întocmit de inspectorii intimatei, fiind semnat de un inspector ISCTR și aplicată ștampila intimatei.
De asemenea, petentul a semnat procesul verbal, având dreptul de a formula obiecțiuni, dar nu a relevat acest aspect, al încheierii procesului verbal de un agent de poliție.
De altfel nici conducătorul auto sancționat, petentul, nu a susținut acest fapt, al încheierii procesului verbal de un agent de poliție.
Tribunalul mai observă faptul că petentul nu a indicat în procesul verbal faptul că a fost însoțit de un martor, iar martorul nu a indicat motivul pentru care l-ar fi însoțit pe petent la ora 0:05 am.
Toate aceste elemente duc la concluzia că declarația martorului conține fapte nereale și urmează a fi înlăturată.
Din înscrisurile depuse de intimată la dosar, respectiv raportul imprimat cu ajutorul imprimantei tahografului digital la ora 21:15- ora UTC (ora României – 3) (fila 15-16-dosar fond), rezultă cu certitudine faptul că la ora controlului aparatul tahograf indica faptul că autovehiculul nu se afla în mișcare.
De asemenea, din raportul raportul de control cu vehiculele verificate la data de 19-20.07.2012 în intervalul orar 23:00-07:00 (fila 17-dosar fond), rezultă că inspectorii intimatei desfășurau o activitate de control a autovehiculelor aflate în trafic și nu a celor staționate.
Totodată, tribunalul constată din examinarea aceluiași raport de control faptul că ora verificării a fost 00:05, iar între ora 00:05 și ora 06:10 singurul conducător auto sancționat a fost petentul, ceea ce indică faptul că într-adevăr controlul a fost efectuat asupra autovehiculelor aflate în trafic și nu asupra celor staționate.
În privința susținerii petentului conform căreia presupusul dispozitiv ce ar fi afectat funcționarea aparatului tahograf nu a fost găsit, tribunalul constată că și în condițiile în care acest dispozitiv nu a fost găsit de inspectorii intimatei în momentul controlului, faptul că deși autovehiculul condus de petent nu se afla în mișcare aparatul tahograf instalat pe acesta nu înregistra perioada de conducere a fost dovedit de intimată cu înscrisurile anterior indicate.
În aceste condiții, chiar dacă dispozitivul ce influența funcționarea aparatului tahograf nu a fost identificat, afectarea funcționării acestuia prin fapta petentului a fost dovedită prin probele administrate de recurenta intimată.
Dată fiind prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal de contravenție, prezumție ce nu a fost răsturnată de petentul intimat prin probele administrate și având în vedere faptul că probele administrate la propunerea recurentei intimate confirmă situația de fapt reținută de agentul constatator, tribunalul constată că hotărârea primei instanțe este netemeinică.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul, în temeiul art 304 pct 9 Cod pr civilă, va admite recursul și va modifica sentința recurată, în sensul că va respinge plângerea formulată împotriva procesului verbal de contraventie . nr_/20.07.2012 încheiat de I. de S. pentru Controlul in Transportul Rutier- ISCTR.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR- I. teritorial nr.6, împotriva sentinței civile nr._ din 21.11.2102, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimat C. P..
Modifică sentința recurată în sensul că respinge plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr_/20.07.2012 încheiat de I. de S. pentru Controlul in Transportul Rutier- ISCTR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Președinte, A. G. V. | Judecător, M. E. P. | Judecător, C. E. I. |
Grefier, C. P. |
Red.M.P/ 16.05.2013
jud fondCMR
Tehn C.P. 2 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 938/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 1228/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
