Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 05/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 05/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 7410/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 80/2013
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. I.
Judecător A. G. V.
Judecător M. C. V.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent I.T.M. D. împotriva sentinței civile nr._ din 05.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimat S.C. I. C. S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consil.jr.T. A. pentru recurent I.T.M. D. lipsind intimat - S.C. I. C. S.R.L.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra recursului.
Consil.jr.T. A. pentru recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței de fond în sensul respingerii plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând
Prin sentința civilă nr._ din 05.09.2012 Judecătoria C. a admis plângerea formulată de petenta S.C. I. C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I.T.M. D. și a anulat procesul-verbal de contravenție ., nr._/14.03.2012 emis de I. – D..
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că analizând temeinicia procesului-verbal contestat, în raport de susținerile petentului din plângerea formulată și proba testimonială administrată în cauză, instanța de fond a reținut și constatat că prin procesul verbal contestat petenta a fost sancționată pentru săvârșirea faptei prev de art. 260, alin. 1, lit e din Legea nr. 253/2003 R., respectiv pentru că la data de 18.05.2012 a fost depistată că a primit la muncă fără forme legale, două persoane.
Din depozițiile judiciare ale martorilor B. A., B. N. I. și C. S. a rezultat că aceștia din urmă nu au prestat niciodată activități pentru societatea petentă, ci au încheiat o convenție de achiziție material lemnos în data în care s-a efectuat controlul.
Mai declară martorii B. N. I. și C. S. că declarațiile date în fața organelor constatatoare nu corespund realității, fiind date sub imperiul unei temeri puternice, astfel că instanța nu a avut în vedere acele declarații extrajudiciare, cele judiciare având forță probantă în speță.
Pentru considerentele expuse, instanța de fond a constat că petenta nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, motiv pentru care a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție contestat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ D. criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând modificarea sentinței de fond în sensul respingerii plângerii și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de contravenție.
În motivare arată că petenta S.C. I. C. S.R.L a fost sancționată contravențional cu petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003, deoarece în urma controlului efectuat la data de 18.05.2012 a fost depistată că a primit la muncă fără forme legale, două persoane C. Siomion și Boruzu G. A., care au recunoscut că muncesc pentru societate, fără a întocmi actele necesare și contract de muncă.
Potrivit art. 16 alin. 1 din LG 53/2002, angajatorul avea obligația de a încheia contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii raporturilor de muncă.
S-a reținut în mod eronat faptul că în cauză amenda minimă aplicată pentru primirea la muncă a unei persoane fără a avea forme legale de angajare, poate fi anulată, a
Fapta este dovedită clar prin Procesul verbal de control . nr._/14.03.2012-, însoțit de Anexa nr.1 și Anexa nr. 2 acte premergătoare întocmirii actului sancționator, documentație semnată și ștampilată fără nici o obiecție, documente care la pronunțarea hotărârii nu au fost luate în considerare deși se aflau la instanța de fond.
În cuprinsul acestor documente sunt menționate obligațiile neîndeplinite până la data efectuării controlului efectuat de către un organ al statului și dispuse ca urmare a deficiențelor constatate în domeniul relațiilor de muncă, acte subsecvente care au stat la baza întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției, și in care s-a menționat clar starea de fapt existentă cu ocazia controlului-înscrisuri semnate fără nici o obiecțiune de către conducătorul unității intimate.
Totodată, s-a invocat pericolul social ridicat al faptei, ținând cont că la intimat s-a desfășurat o activitate la care lucrau persoane fără nici o formă de angajare, iar statul prin organele abilitate dorește stoparea muncii fără forme legale de angajare și protejarea drepturilor salariaților ce rezultă din încheierea unui contract de muncă.
Recurenta a pretins și faptul că, dacă și în recurs s-ar menține hotărârea dată de instanța de fond, acest fapt nu ar face altceva decât să zădărnicească munca inspectorilor de control și să încurajeze atât angajatorii depistați folosind munca la negru, cât și pe ceilalți angajatori ca și pe viitor să procedeze în același mod, creându-se astfel premisele proliferării la dimensiuni și mai mari a acestui fenomen, ceea ce ar produce consecințe dezastruoase.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 punctul 7, 8 și 9 și art. 3041 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, ținând seama și de dispozițiile art.304 ind.1 C.p.civ., tribunalul apreciază ca fiind nefondat recursul declarat, pentru următoarele considerente:
Procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însa este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient conform disp.art.1169 c. civil care reglementează sarcina probei.
Prezumția relativă de temeinicie și legalitate a procesului verbal de contravenție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil. După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței și A. c. României), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală (cum este calificat în unele situații materia contravențională prin raportare la C.E.D.O.), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului. Trebuie însă îndeplinite două condiții:respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În cauză, atât miza litigiului, cât și posibilitatea petentei/intimate de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Prin urmare, intimatei i s-a dat posibilitatea de a proba o stare de fapt contrară celei reținute în procesul verbal contestat, probă pe care însă a făcut-o, astfel că prezumția relativă de temeinicie a acestuia a fost răsturnată.
Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, din depozițiile martorilor audiați nemijlocit de prima instanță coroborate cu înscrisurile depuse de intimată rezultă că în data de 13.03.2012 cele două persoane se aflau la punctul de lucru al societății situat în cadrul O.S. Amaradia-P. în exploatare Picăturile, jud. D. pentru a achiziționa material lemnos, cele relatate de aceștia fiind susținute și de chitanțele, respectiv facturile depus la dosar, dar și declarațiile date în fața inspectorilor de muncă unde au și arătat că nu sunt angajați ai petentei/intimate, neîncheind contract de muncă și neprimind salariu.
În raport de considerentele expuse, se apreciază recursul ca nefondat, urmând ca în temeiul art.312 alin.1 C.p.civ. să fie respins, menținând sentința atacată, aceasta fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurent I.T.M. D. împotriva sentinței civile nr._ din 05.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimat S.C. I. C. S.R.L.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2013.
Președinte, C. E. I. | Judecător, A. G. V. | Judecător, M. C. V. |
Grefier, M. G. |
Red.G.V/ 08.02.2013
jud fond.C M R
Tehn M.G. 2 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 7499/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 5932/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
