Obligaţia de a face. Sentința nr. 7692/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7692/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 22733/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 7692/2013
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. G.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cererii de revizuire a Sentinței nr.810/06.05.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul_ privind pe revizuient M. V., în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. T. M. pentru revizuient, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. T. M., pentru revizuient, depune la dosar practică judiciară, respectiv Decizia nr.3090/2013 a Curții de Apel G. pronunțată într-o speță similară.
Instanța repune cauza pe rol și acordă cuvântul atât asupra excepției inadmisibilității invocată de intimată, cât și asupra fondului cererii.
Apărătorul revizuientului consideră că cererea de revizuire este admisibilă și susține că excepția de nelegalitate produce efecte și în speța în care a fost parte reclamantul. Pe fond, solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 și solicită modificarea în totalitate a hotărârii atacate conform motivelor expuse la dosar, în sensul admiterii acțiunii inițiale.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 03.12.2012 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului D. Secția C. cererea de revizuire, formulată de M. V., împotriva Sentinței nr.810/06.05.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul_, și în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII, solicitând să se constate admisibilitatea acesteia și pe cale de consecință să se dispună modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii inițiale.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._, reclamanta a solicitat anularea deciziei nr.174/13.05.2009 emisă de Cada Județeană de Pensii D., întrucât prin aceasta i-a fost redus sportul pentru complexitatea muncii ce se acordă funcției de auditor de la 25% la 1% în mod neîntemeiat și nelegal.
S-a precizat că sporul de 25% stabilit inițial avea ca temei legal dispozițiile art.18 alin.3 din Legea nr.672/2002, iar diminuarea operată prin decizia nr.174/13.05.2009 s-a făcut în baza Ordinului nr.605/29.04.2009 al MMFPS și Ordinului nr.482/29._ al CNPAS.
Prin sentința nr.810/06.05.2010, instanța de fond a respins această acțiune cu motivarea că reducerea sporului de complexitate a fost dispusă cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, fără a reprezenta efectul unei încălcări a dispoz. art.53 din Constituția României ori art.18 din Codul Muncii, ci doar din rațiunea reducerii cheltuielilor bugetare și în vederea evitării unui blocaj financiar cu consecința sistării plății drepturilor salariale de către ordinatorii de credite ce nu se încadrează în resursele alocate.
Aceeași soluție a fost dată și în dosarul nr._ al Tribunalului A. care, învestit cu o speță similară, a constat că măsura diminuării sporului de complexitate a fost luată în conformitate cu dispozițiile legilor speciale care reglementează acordarea acestor drepturi, respectiv OUG nr.35/2009, PG nr.6/2007, Legea nr.672/2002 și Legea nr.24/2000.
În calea de atac a recursului promovat în această speță, ÎCCJ a stabilit în mod irevocabil că cele două ordine menționate anterior au fost emise cu încălcarea actului normativ în executarea căruia au fost emise, admițând recurs formulat pe cale admiterii excepției de nelegalitate.
Astfel, instanța supremă a stabilit că emitenții acestor ordine au dat dovadă de exces de putere, stabilind cuantumul de acordare a sporului de complexitate în mod formal, echivalând cu refuzul nejustificat de acordare a acestui spor.
În consecință, văzând că decizia nr.174/2009 a fost emisă de CJP D. în conformitate cu dispozițiile art.1 alin.1 din Ordinul nr.605/2009 al MMFPS și art.1 alin.1 din Ordinul nr.482/2009 al CNPAS, precum și ținând cont de faptul că ÎCCJ prin Decizia nr.3327/23.06._ a admis excepția de nelegalitate a acestor texte normative, rezultă fără putință de tăgadă lipsa oricui temei legal al deciziei nr.174 și totodată existența cerințelor legale pentru admisibilitatea prezentei cereri de revizuire a sentinței nr.810/06.05.2010.
s-a solicitat a se constata că în speță prin decizia nr.3327/23.06.2010 ÎCCJ a desființat o hotărâre judecătorească întemeiată pe art. 1 alin.1 din cele două ordine a căror nelegalitate a constatat-o, iar consecința soluției pronunțate de instanța supremă este că în prezent există hotărâri potrivnice privind aceleași obiect și cauză cu sentința nr.810/2010 pronunțată de Tribunalul D..
In alt aspect invocat este faptul că alte instanțe din țară (tribunalul Cluj, Tribunalul V.), au soluționat același gen de acțiuni cu aplicarea necondiționată a deciziei nr.327 a ÎCCJ, anulând deciziile interne prin care Casele Județene de Pensii procedaseră la diminuarea nelegală a sporului de complexitate.
Revizuientul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.322 pct.5 teza a II a, pct.7 din C..
În cauză s-a formulat întâmpinare de către intimata CJP D., prin care s-a invocat excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere că soluționarea dosarului nr._ prin sentința nr.810/06.05.2010 a fost făcută în baza probelor administrate în acest dosar, iar la data soluționării acestuia, revizuienta nu avea altă acțiune promovată în instanță și a cărui soluționare să fi influențat sentința_.05.2010.
S-a invocat de asemenea, inadmisibilitatea acțiunii întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 II C.p.c., având în vedere că potrivit acestor dispoziții legale, pentru a fi admisibilă cererea de revizuire având acest temei legal, este necesar să existe hotărâri definitive și potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. În speța de față, în raport de dispozițiile legale susmenționate, nu există o altă hotărâre judecătorească ulterioară sentinței susmenționate, pentru a fi întrunite aceste cerințe.
În raport de dispozițiile art. 324 alin.1 pct. 1 C.cp. s-a invocat tardivitatea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 C.p.c., întrucât revizuienta a formulat cerere de revizuire cu depășirea termenului de o lună calculat de la data când i-a fost comunicată sentința nr.810/2010, a cărei revizuire se solicită.
Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr.810/06.05.2010.
Analizand actele si lucrarile cauzei sub aspectul admisibilitatii cererii de revizuire, instanta retine urmatoarele:
In fapt, prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului D., reclamanta a solicitat anularea deciziei nr.174/13.05.2009 emisă de C. Județeană de Pensii D., întrucât prin aceasta i-a fost redus sportul pentru complexitatea muncii ce se acordă funcției de auditor de la 25% la 1% în mod neîntemeiat și nelegal.
Prin sentința nr.810/06.05.2010, instanța de fond a respins această acțiune cu motivarea că reducerea sporului de complexitate a fost dispusă cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, fără a reprezenta efectul unei încălcări a dispoz. art.53 din Constituția României ori art.18 din Codul Muncii, ci doar din rațiunea reducerii cheltuielilor bugetare și în vederea evitării unui blocaj financiar cu consecința sistării plății drepturilor salariale de către ordinatorii de credite ce nu se încadrează în resursele alocate.
Aceeași soluție a fost dată și în dosarul nr._ al Tribunalului A. care, a fost investiti cu o speță similară.
In aceasta din urma cauza, insa, s-a invocat exceptia de nelegalitate a Ordinelor 605/2009 emis de MMFPS si respectiv nr. 482/2009 emis de Presedintele CNPAS care au stat la baza emiterii deciziei similare contestate, si prin Decizia 3327/2010 a ICCJ a fost admisa exceptia de nelegalitate invocata si s-a constatat nelegalitatea dispozitiilor articolelor cu nr. 1 al.1 de la fiecare din cele doua ordine.
Ca urmare a pronuntarii acestei decizii, prin Sentinta nr. 2567/C./2010 A Tribunalului A. s-a admis in parte actiunea formulata în dosarul nr._ al Tribunalului A. mentionat.
Reclamanta in prezenta cauza invoca in sustinerea cererii de revizuire si cu titlu de act nou Decizia 3327/2010 a ICCJ pronuntata la cererea numitei D. S. si prin care s-a constatat nelegalitatea dispozitiilor articolelor cu nr. 1 al.1 de la fiecare din Ordinele 605/2009 emis de MMFPS si respectiv nr. 482/2009 emis de Presedintele CNPAS..
De asemenea, aceasta invoca imprejurarea ca, urmare a pronuntarii hotararii mentionate, in prezent exista hotarari care, desi au acelasi obiect si cauza cu cea rezolvata prin sentința nr.810/06.05.2010 a Tribunalului D., au dat o rezolvare juridica contrara acesteia.
Potrivit art. 4 Legea 554/2004 in forma in vigoare la data formularii cererii de revizuire:
"1)Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
(2)Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
(3)În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată."
Din textul mai sus citat rezulta ca doar "instanta in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate" poate solutiona cauza fara a tine seama de actul constatat nelegal.
Ca atare, efectele admiterii unei exceptii de nelegalitate privesc in mod strict doar cauza in care a fost invocata exceptia, si nu pot fi aplicate si in alte cauze in care reclamanti sunt alte persoane, cum este cazul actiunii de fata..
Pentru a putea beneficia de efectul unei exceptii de nelegalitate, fiecare reclamant trebuie sa o invoce in dosarul in care este el insusi parte, fara a putea invoca hotararile pronuntate in cadrul solutionarii exceptiilor de nelegalitate din alte cauze.
In ce priveste cauza dedusa judecatii, reclamanta nu a invocat niciodata exceptia de nelegalitate a dispozitiilor articolelor cu nr. 1 al.1 de la fiecare din Ordinele 605/2009 emis de MMFPS si respectiv nr. 482/2009 emis de Presedintele CNPAS.
Ca atare, instanta nu a constatat niciodata in beneficiul acesteia faptul ca acele doua prevederi din actele administrative sunt nelegale.
Din acest motiv, Decizia 3327/2010 a ICCJ nu indeplineste conditiile de act nou in cauza, aceasta nefiind opozabila la nici un moment reclamantei revizuente, fata de care nu produce nici o consecinta juridica.
In ce priveste existenta unor hotarari contradictorii cu acelasi obiect si cauza, instanta constata ca, in speta nu s-au pronuntat la nici un moment hotarari contradictorii intre aceleasi parti si avand acelasi obiect si aceeasi cauza, pentru a fi incidente prevederile art. 322 al.1 pct. 7 C.p.c 1865.
Faptul ca, fata de alte persoane, care au formulat acelasi tip de cerere s-au pronuntat hotarari care consacra o alta rezolvare juridica, nu intra sub campul de actiune al textului legal mentionat, cu atat mai mult cu cat, in unele din aceste cauze, motivul rezolvarii juridice diferite este dat de invocarea de reclamanti a exceptiei de nelegalitate mai sus mentionata.
Pentru cele de mai sus, si constatand ca, in speta, nu sunt incidente nici una din celelalte ipoteze prevazute de art 322 al.1 pct. 5 C. 1865, cererea de revizuire urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire a Sentinței nr.810/06.05.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul_, formulată de revizuient M. V., domiciliată în C., ..53, ., ., în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C., ..14, jud. D., ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare la Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică azi, 26.09.2013.
Președinte, A. E. G. | ||
Grefier, M. M. |
M.M. 08 Octombrie 2013
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Pretentii. Sentința nr. 2502/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
