Contestaţie la executare. Sentința nr. 1807/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1807/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 15861/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1807/2014
Ședința publică de la 21 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul M. I. D., în contradictoriu cu pârâtul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE - AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ D., având ca obiect contestație la executare.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 14.05.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, a amânat pronunțarea la data de 21.05.2014, pentru ca reclamantul să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea formulată pe rolul Tribunalului D., reclamantul M. I. D. a solicitat instanței exonerarea de la plata sumei de 4433 lei și anularea titlului de creanță prin care s-a stabilit această obligație de plată.
Reclamantul învederează instanței faptul că prin Decizia nr. 212/20.05.2013 s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 4433 lei, cu motivarea că nu poate beneficia de ajutor social întrucât a deținut un teren peste limita prevăzută de HG nr. 50/2011. Precizează că a formulat contestație împotriva acestei decizii, contestație ce i-a fost respinsă, conform adresei nr._/01.08.2013.
A precizat că obligația stabilită în sarcina sa este greșită întrucât terenurile pentru care a solicitat plata subvenției nu erau proprietatea sa. Precizează că nu mai este în posesia actului prin care a fost obligat la plata sumei de 4.433 de lei, situația în care solicită ca pârâta să depună acest act.
În drept invocă dispozițiile art. 8 și urm. din Legea nr. 554/2004.
A depus la dosar adresa nr._/01.08.2013, două titluri de proprietare, actele de executare ce au fost emise în baza titlului de creanță contestat.
La data de 16.12.2013, reclamantul a depus la dosarul cauzei precizare la acțiune prin care a arătat că solicită atât anularea titlului executoriu nr._ din 27.09.2013, emis de Administrația Fiscală D., a actelor premergătoare emiterii acestui titlu executoriu, a somației nr. 16/_ /_, cât și a deciziei nr. 212/20.05.2013.
Pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ D. a formulat întâmpinare la 16.01.2014 prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală și menținerea deciziei de debit nr._/212/20.05.2013, emisă de A.J.P.I.S. D., ca temeinică și legală.
Pârâta învederează instanței faptul că reclamantul a beneficiat de ajutor social, întrucât, în baza Legii nr. 416/2001 a îndeplinit condițiile de acordare; pârâta arată că în baza Protocolului încheiat cu A.P.I.A., aceasta din urmă a comunicat situația persoanelor care au beneficiat de subvenții, reclamantul încadrându-se în această categorie. În această situație, pârâta arată că reclamantul nu era îndreptățit să primească ajutor social, având un debit de 4433 lei, reprezentând sume necuvenite.
Instanța a emis adresă către A.P.I.A. D., cu mențiunea să înainteze la dosar cererile formulate de către reclamant, pentru acordarea subvențiilor în anii 2011 și 2012. Înscrisurile au fost înaintate la dosar la 07.05.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr._/212/20.05.2013, s-a decis recuperare sumei totale de 4433 lei plătită necuvenit reclamantului cu titlu de ajutor social, pentru perioada 01.01.2011 – 30.11.2012, 01.12._12, ca urmare a faptului că reclamantul a beneficiat de subvenție A.P.I.A. pentru o suprafață de teren de 5,33 ha.
Starea de fapt avută în vedere la stabilirea acestor obligații, constă în aceea că reclamantul a beneficiat de ajutor social, în conformitate cu dispozițiile Legii 416/2001.
Ulterior, la controlul efectuat de pârâtă, s-a constatat că reclamantul a beneficiat de subvenții pentru terenul în suprafață de 5,28 ha în anul 2011 și pentru terenul în suprafață de 5,33 ha în anul 2012
Ca atare, aplicând dispozițiile art. 21 alin. 1 din Legea 416/2001, pârâta a dispus recuperarea sumei primită necuvenit.
Reclamantul s-a apărat arătând că terenurile pentru care a solicitat plata subvenției nu erau proprietatea sa.
Potrivit dispozitiilor art.8 alin.2 din Legea nr. 416/2001 „ In cazul in care familia sau persoana singura are in proprietate, inchiriere, comodat ori o alta forma de detinere cel putin unul din bunurile cuprinse in lista bunurilor ce conduc la excluderea acordarii ajutorului social, acesta nu mai beneficiaza de ajutor social ”
De asemenea, in conformitate cu disp.art.35 alin.1 lit.c din HG nr. 50/2011, daca in urma verificarii prev.de art.18 alin.2 din legea nr. 416/2001 republicata cu modificarile ulterioare se constata ca beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia, inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care a fost constatat .
In speta, instanta retine ca APIA, a furnizat pârâtei situatia persoanelor care au beneficiat de subventii, inclusiv cea a reclamantului, (fila 31,pozitia 422) din care reiese că suprafetele de teren declarate, 5,28 ha pentru anul 2011 si 5,33 ha pentru anul 2012 nu se incadreaza in limitele legale, respectiv anexa 4 din HG nr.50/2011 cu modificarile ulterioare.
Sustinerile reclamantului conform carora terenul in suprafata de teren pentru care a primit subvenții nu este proprietate exclusiva,sunt nefondate, intrucât disp.art.8 alin.2 din Legea nr.416/2001 nu se referă numai la dreptul de proprietate ci, la orice alta forma de detinere.
Cum, în speță, reclamantul a beneficiat de subvenții pentru terenul în suprafață de 5,28 ha în anul 2011 și pentru terenul în suprafață de 5,33 ha în anul 2012, astfel cum reiese și din înscrisurile înaintate de A.P.I.A D. la solicitarea instanței, în mod corect, pârâta a constatat că reclamantul nu mai este îndreptățit să primească ajutor social și, prin urmare, decizia de recuperare a sumei a fost emisă, în mod legal.
Avand in vedere considerentele expuse, instanța va respinge contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr._/212/20.05.2013 emisă de pârâtă, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de reclamantul M. I. D., domiciliat în Comuna Botoșești – Paia, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE - AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ D., cu sediul în C., ., județul D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2014.
Președinte, E. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
E. S. /30.05.2014
A.C. 26 Mai 2014
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Despăgubire. Sentința nr. 3588/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
