Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 162/2015. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 162/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 758/195/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 162/A/2015 DOSAR NR._
Ședința publică din 2 februarie 2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE:D. I.- judecător
M. L.- judecător
B. L. - grefier
Pe rol fiind amânarea pronunțării apelului civil formulat de petentul A. A. G. împotriva sentinței civile nr. 426/5.06.2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ (judec. fond P. C. D.).
S-a constatat că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.01.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL;
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 426/5.06.2014, pronunțată de Judecătoria B. s-a respins plângerea civilă formulată de petentul A. A. G., CNP_, cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat P. A. M. din D., ..19, județul Hunedoara, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, cu sediul în D., ..130, județul Hunedoara, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._/14.05.2013, întocmit de Postul de poliție Baia de Criș.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, Prin procesul verbal de contravenție . nr._, întocmit la data 14.05.2013 de Postul de Poliție Baia de Criș petentului A. A. G. i-a fost aplicată amenda contravențională în sumă de 1500 lei (1000 lei+500 lei), pentru contravențiile prev. de art. 3 pct.1 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 lit.b din Legea nr.61/1991 și amenda și prev. de art. 3 pct.31 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 lit.a din Legea nr.61/199 .
La descrierea stării de fapt, s-a reținut în cuprinsul procesului verbal de contravenție că, la data de 14.05.2013, ora 16,25 în satul Rișca, domiciliul petentului, în timp ce organele de poliție s-au deplasat la casa tatălui său din Rișca de la nr.68, pentru probleme de serviciu, petentul a devenit recalcitrant, aducând injurii la adresa organelor de poliție și Poliției Române, ocazie cu care a refuzat și legitimarea sa .
În procesul verbal de contravenție organele de poliție au consemnat faptul că procesul verbal s-a consemnat la sediul poliției; contravenientul nu se află de față la întocmirea actului, urmând a i se aduce la cunoștință prin metodele și timpul prev. de lege .
Petentul a invocat faptul că agentul constatator a încălcat dispozițiile art.16 din OG nr.2/2001, întrucât era obligat să-i aducă la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, însă se va reține că procesul verbal nu a fost întocmit la fața locului ci la sediul poliției Baia de Criș, astfel că acest aspect nu poate conduce la anularea procesului verbal de contravenție.
Din raportul agentului constatator rezultă că, la data de 14.05.2013 în timp ce se afla în serviciul în satul Rișca din . a constatat că numitul A. A. a adus injurii la adresa lor, în consecință i-a aplicat o amendă contravențională prin procesul verbal . nr._, întocmit la data 14.05.2013 și că faptele acestuia în detaliu au fost materializate prin procesul verbal de constatare nr.42/14.05.2013 .
Din procesul verbal de constatare nr.42, întocmit la data de 14.05.2013 rezultă că la data respectivă organele de poliție s-au deplasat la adresa numitului A. G., că l-au întrebat despre fiica sa A. A., căreia îi expirase actul de identitate, că acesta a spus că fiica se este plecată în străinătate, urmând să-și schimbe buletinul prin ambasadă, că în acest timp a ieșit din casă A. A. și fără motiv i s-a adresat urât agentului C. I., că după ce i s-a explicat problema acesta a devenit recalcitrant, că ulterior s-au deplasat la vecinul acestuia, că din nou a apărut A. A. care i-a înjurat, față de persoana care era în grădina vecinului său, că i s-a solicitat petentului actul de identitate, întrucât a înjurat organele de poliție dar acesta a refuzat să prezinte actul de identitate, devenind recalcitrant, că i s-a solicitat actul de identitate și în prezența martorului C. N., că atunci a intervenit tatăl petentului, spunându-i martorului să nu se bage că nu e treaba lui, că i s-a explicat petentului că dacă nu prezintă actul de identitate va fi amendat și acesta i-a spus „Pleacă de aici tinerelule”, și că ulterior în urma interogării bazei de date a fost identificat petentul. (f 25,26)
Din declarația martorului Purtuc A. E. ( fila 50) rezultă că pe la mijlocul anului trecut, în timp ce ea și tatăl petentului legau roșii, a venit poliția, într-o mașină la poartă și l-au întrebat pe tatăl petentului dacă locuiește cineva acolo care nu are buletin, precum și de ea, iar tatăl petentului a spus că nu este nimeni în casă care să nu aibă buletin și că ea are domiciliul în D., moment în care a ieșit și petentul din casă și a spus că nu este nimeni în casă cu buletinul expirat, că numita A. A. este plecată din țară și când va veni își va schimba buletinul, după care petentul și organele de poliție au început să se contrazică, organele de poliție fiind în mașină, iar petentul în curte, că atât petentul cât și organele de poliție au strigat tare, iar ulterior organele de poliție s-au dus la vecini, iar petentul a intrat în casă. A mai arătat martorul că nu știe să se fi solicitat actele de identitate ale petentului și că ea nu a auzit ca petentul să fi înjurat foarte urât la adresa organelor de poliție.
Se reține că, potrivit art. 3 din Legea nr.61/1991:
Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;
31) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
Astfel, în privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, doar în situația în care probele administrate de organul constatator nu pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Prin urmare, în practica judiciară s-a statuat că, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
Fapta săvârșită de petent, este dovedită de probațiunea administrată în cauză - înscrisuri, martorul audiat și întrunește elementele constitutive ale contravențiilor reținute în sarcina sa, pentru care a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție atacat.
Raportat la temeiurile de fapt și drept arătate mai sus, se va constata că se poate reține în sarcina petentului săvârșirea contravențiilor prev. de art. 3 pct.1 și 31 din Legea nr. 61/1991.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen petentul solicitând schimbarea hotărârii în sensul admiterii plângerii formulate in principal anularea actului atacat, in secundar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului invocând motive de legalitate și temeinicie ale sentinței atacate.
Examinând actele și lucrările dosarului, potrivit art. 477 alin.2 Cod procedură civilă instanța va verifica întreaga cauză.
Privind legalitatea actului atacat, cu incidență la prevederile art.16 alin.7 din OG 2/2001, lipsa obiecțiunilor, se constată că doar neconsemnarea obiecțiunilor exprese ale contravenientului duce la constatarea nulității actului, or, de vreme ce procesul verbal s-a întocmit la sediul politiei, obiecțiunile acestuia iau forma apărării cu privire la netemeicia constatărilor agentului, drept la apărare care a fost respectat de prima instanță. Privind lipsa descrierii faptei, nici aceasta nu a putut fi reținută deoarece fapta este suficient descrisă, injurii și refuzul de legitimare, astfel corect nu a fost reținută incidența art.16 alin.1 din OG 2/2001.
Agenții se aflau în spațiul public, astfel că sunt îndeplinite prevederile art.2 pct.1 din Legea 61/1991 cu privire la fapta care tulbură ordinea publică, iar sancțiunile sunt clar arătate, 1000 lei, respectiv 500 lei, potrivit prevederilor art.3 alin.1 lit. b și a din Legea 61/1991.
Privind temeinicia actului contestat, prin mijloacele de probă administrate la cererea petentului, constată că potrivit declarației de la f. 50, martorul a declarat echivoc că nu știe dacă s-au solicitat actele petentului și deasemnea nu a auzit injurii. Astfel că nici prezumția de temeinicie nu a fost răsturnată.
Cererea apelantului de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertismentului nu este întemeiată deoarece acesta nu a dovedit circumstanțe personale care să ducă la concluzia că o astfel de sancțiune ar realiza rolul educator față de pericolul concret specific unei contravenții sancționată expres cu amendă potrivit Legii 61/1991. Or, chiar dacă art. 7 alin.3 din OG 2/2001 permite sancțiunea avertismentului în aceste situații, apelantul nu a dovedit de ce fapta sa are un pericol social redus raportat la circumstanțele personale.
In consecință, în temeiul art. 34 din OG nr. 2 /2001, modificat și art. 480 Cod procedură civilă apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul introdus de către A. A. G. împotriva sentinței civile nr. 426/2014 pronunțată de Judecătoria B., Județul Hunedoara.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 2.02.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
D. IoanMarcu L.
GREFIER
B. L.
25.02.2015
ML/.>
judec. fond P. C. D.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 281/2015.... | Alte cereri. Sentința nr. 201/2015. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|








