Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 186/2014. Tribunalul IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 186/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 20730/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 09 Aprilie 2014
PREȘEDINTE - M. HĂRĂȚU
JUDECĂTOR S. T.
Grefier M. I. P.
DECIZIE Nr. 186/2014/CA
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe apelantul S. C. și pe intimat P. M. Iași- Direcția Control Intern Și Managementul Calității, Serviciul Asociatii Proprietari, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Dezbaterile și susținerile părților asupra cererii de apel au avut loc în ședința publică din data de 26.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 09.04.2014, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului formulat de petentul S. C. împotriva sentinței civile nr._/2013, pronunțate de Judecătoria Iași:
Prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește lipsa martorului asistent, instanța a observat că aceasta nu este o cauză de nulitate absolută și expresă a procesului-verbal, ea neregăsindu-se printre cele enumerate de art.17 O.G.2/2001, aceeași fiind situația și pentru lipsa posibilității imediate de a formula obiecțiuni.
Conform art. 56 alin. 1 lit. b, constituie contravenție neîndeplinirea atribuțiilor de către președinte, membrii comitetului executiv, cenzori, administrator de imobil. Potrivit alin. 2 lit. a, faptele prevăzute la lit. a), b) și c) se sancționează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei. Conform alin.3, sancțiunile pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - e) se aplică persoanelor fizice constatate vinovate [...].
În fine, alin. 4 prevede că inclusiv primarii sau împuterniciții acestora pot face constatarea contravențiilor prevăzute de prezenta lege, făcută la sesizarea oricărei persoane interesate.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt, așa cum a fost reținută de agentul constatator, se constată că agentul constatator era împuternicit să aplice sancțiunea și că petentul putea fi sancționat în calitatea sa de membru al comitetului executiv pentru neîndeplinirea unor obligații.
Prin răspunsul formulat de reprezentanții Serviciului Asociații de proprietari din data de 25.04.2013 la adresa nr._/25.04.2013, i s-a cerut să convoace ședința adunării generale a asociației de proprietari.
Se poate deduce, așadar, că SAP poate da dispoziții în ceea ce privește situația cenzorilor, numirea lor făcând parte din activitatea financiar contabilă a asociației de proprietari. Pe această cale, se poate reține că orice membru al comitetului executiv era obligat să se conformeze măsurii impuse, de vreme ce ea privea activitatea financiar-contabilă.
Petentul a invocat în acest sens art.59 din HG 1588/2007, potrivit căruia „exercitarea controlului asupra activității financiar-contabile din cadrul asociațiilor de proprietari se realizează în conformitate cu prevederile art. 55 din legea 230/2007 de către organele competente potrivit legislației financiar-contabile”.
Instanța a considerat însă că modalitățile de control nu se reduc strict la acest tip de verificări tehnice ci, că posibilitatea de a da dispoziții reprezentanților asociației în ceea ce privește modalitatea corectă de numire a cenzorilor este inerentă atribuțiilor de control reglementate prin art.55 din legea 230/2007.
Petentul a susținut în motivarea apelului că procesul verbal a fost încheiat în biroul agentului constatator fără a se face control la asociație, fără ca el să fie de față și fără martori.
Faptul că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni asupra constatărilor, conform art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, ceea ce reprezintă îngrădirea dreptului său la apărare, prevăzut de art. 6 din CEDO, art. 20, 21, 24 din Constituția României, de către autoritățile statului, dar și încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare prevăzute de art. 14 și 13 Cod procedură civilă.
Agentul constatator nu a făcut cercetări la asociație și nici nu a solicitat registrul deciziilor comitetului executiv, neavând în vedere obligația sa ca președinte, obligație dată de legea nr. 230/2007 art. 31 alin. 2, de a pune în aplicare deciziile comitetului executiv.
La judecata în fond, instanța a reținut că a fost sancționat în calitate de membru al comitetului executiv și nu de președinte, ceea ce nu corespunde cu înscrisul din procesul verbal în care se specifică „...S. C., președinte al asociației de proprietari PT 10 C.”.
Instanța nu a avut în vedere faptul că hotărârea adunării generale din 23.02.2013 se referea strict la cei 3 cenzori care trebuiau să depună garanție și să nu fie remunerați. Hotărârea nu se referă la cenzori în general și deci nici la expertul contabil C. P..
În drept, apelantul a invocat Constituția României, O.G. nr. 2/2001 iar în dovedirea cererii a depus o copie a procesului verbal al Adunării Generale din 23.02..2014.
Intimatul P. Mun. Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
Apelul este nefondat.
Critica apelantului S. C. vizând nelegala încheiere a procesului verbal pentru neconsemnarea obiecțiunilor în cuprinsul procesului verbal contestat este netemeinică, în condițiile în care actul a fost redactat în absența petentului, situație în care nici nu era posibilă consemnarea vreunei obiecțiuni din partea acestuia.
În plus, petentul și-a exercitat dreptul la apărare în cadrul procesului, prilej cu care și-a expus toate apărările relevante.
Raportat la situația de fapt descrisă în actul de sancționare, instanța de apel consideră că nu era necesar ca organul constatator să realizeze un control la sediul asociației de proprietari, neîndeplinirea obligațiilor legale de către petent rezultând din documente, luarea măsurilor de convocare a adunării generale a proprietarilor fiind probată cu documente și nu cu constatările personale ale reprezentanților autorităților.
Pe fond, Tribunalul reține că, prin adresa nr._/25.04.2013, Serviciul Asociații-proprietari-Mun. Iași, a solicitat membrilor comitetului executiv al Asociației de proprietari P.T.10 C. ca, în termen de 10 zile de la primirea adresei, să convoace adunarea generală a proprietarilor având în ordinea de zi alegerea comisiei de cenzori sau mandatarea comitetului executiv pentru angajarea unui cenzor din afara asociației.
După cum a reținut și judecătorul fondului, măsura dispusă de autoritate este fundamentată legal (în concordanță cu atribuțiile de control conferite de dispozițiile art. 55 din Legea nr. 230/2007) cât și în fapt, în condițiile în care comitetul executiv a angajat un cenzor din afara asociației fără a fi existat un mandat din partea adunării generale (așa cum impune art.19 alin. 3 din H.G. 1588/2007).
De asemenea, mai reține Tribunalul că adresa nr._/25.04.2013 este comunicată Asociației de proprietari însăși și nu membrilor comisiei de cenzori al Asociației.
De altfel, în cuprinsul acesteia s-a stipulat fără dubiu că de aducerea la îndeplinire a măsurii de convocare răspund președintele împreună cu ceilalți membri ai comitetului executiv.
Cum dispozițiile art. 23 din Legea nr. 230/2007 permit președintelui Asociației să convoace adunarea generală a proprietarilor iar art. 31 din legea nr. 230/2007 impun președintelui obligația de supraveghere a activității comitetului executiv, Tribunalul consideră că apelantului i-a revenit responsabilitatea de a efectua demersurile necesare convocării Adunării Generale a proprietarilor Asociației, așa cum i s-a cerut prin adresa nr._/25.04.2013.
În consecință, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, apelul va fi respins.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, apelantul va fi obligat să achite către stat cheltuieli judiciare de 50 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de S. C. împotriva sentinței civile nr._/26.11.2013 a Judecătoriei Iași.
Obligă apelantul-petent la plata către stat de cheltuieli judiciare în cuantum de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 C.pr.civ. la data de 9.04.2014.
Președinte, M. Hărățu | Judecător, S. T. | |
Grefier, M. I. P. |
Red. Șt.T.
Tehnored. M.M.D.
4 ex./01.09.2014
Judecător fond Z. L. F. M.
← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 181/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1621/2014. Tribunalul IAŞI → |
---|