Pretentii. Sentința nr. 141/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 141/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 23-02-2016 în dosarul nr. 141/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 23.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte – H. L.
Grefier – B. R.
SENTINȚA NR. 141/C.A.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul D. P. și pe pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, având ca obiect pretentii restituire taxă auto+dobândă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 09.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA
Deliberând :
Prin cererea nr._ reclamantul D. P. a solicitat obligarea pârâtei AJFP Iași să-i restituie suma de 2280 lei, plătită ca taxă de poluare, precum și dobânzile legale aferente, calculate până la data achitării efective.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism cu prima înmatriculare în UE și, pentru a-l putea înmatricula în România, a achitat taxa de poluare prevăzută în OUG nr. 50/2008.
Reclamantul consideră că în mai multe cauze CJUE a constatat nelegalitatea acestei taxe, încălcându-se dreptul comunitar. Prin actul normativ respectiv a fost incurajat achiziționarea produselor interne în detrimentul celor importate din spațiul comunitar.
Afirmă reclamantul că taxa de poluare contravine art. 110 din Tratatul Comunității Europene.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes raportat la OG nr. 40 din 2015. Pe fond a solicitat respingerea cererii.
Raportat la excepția lipsei de interes invocată de pârâtă, tribunalul constată caracterul neîntemeiat al acesteia.
Astfel conform art. I pct. 2 din OG nr. 40 din 2015, art. 12 din acest act normativ are următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Contribuabilii care au achitat taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent, în termenul de prescripție prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1), precum și dobânzile datorate contribuabilului pentru perioada cuprinsă între data perceperii taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și data restituirii acesteia se achită către persoana prevăzută la alin. (1), potrivit prevederilor art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de organul fiscal competent.
(3) Cererile de restituire ale persoanelor prevăzute la alin. (1) se soluționează în conformitate cu prevederile art. 70 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin decizie care se comunică persoanei interesate în termen de maximum 10 zile de la emitere.
(4) Împotriva deciziei organului fiscal, precum și în cazul nesoluționării cererii de restituire în termenul prevăzut la alin. (3), persoana interesată poate face contestație în condițiile titlului IX din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei sau, după caz, de la împlinirea termenului în care trebuia soluționată cererea de restituire.
(5) Organul competent, prevăzut la art. 209 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, soluționează contestația în termenul prevăzut la art. 70 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin decizie care se comunică de îndată contestatorului.
(6) Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi contestate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Sumele prevăzute la alin. (1), precum și dobânzile calculate până la data plății integrale se actualizează cu indicele prețurilor de consum publicat pe portalul Institutului Național de S. la data emiterii deciziei de restituire.
(8) Procedura de efectuare a plății sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și dobânzile calculate până la data plății integrale va fi stabilită prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(9) Restituirea sumelor prevăzute la alin. (1) se face de către organul fiscal competent, de la bugetul Fondului pentru mediu sau bugetul de stat, după caz, din contul de venituri bugetare în care a fost încasată suma în contul bancar indicat de către solicitant prin cererea sa de restituire."
Deși legiuitorul a intervenit și edictat dispoziții ce prevăd o procedură administrativă de restituire a taxei de poluare de genul celei solicitate de reclamant, tribunalul nu poate reține lipsa de interes a reclamantului în formularea prezentei cereri, având în vedere că nu a fost emis ordinul la care se face referire în lege, sens în care se reține că dispozițiile legale nu au fost aplicate, fiind în acest mod ineficiente.
Pe fondul litigiului, examinând probele administrate, Tribunalul va admite cererea reclamantului pentru argumentele ce succed.
Din înscrisurile depuse de către reclamant la dosar, Tribunalul retine că acesta a achiziționat un autoturism marca Toyota, ce a fost înmatriculat inițial în Germania.
În ziua de 12.10.2010 reclamantul a plătit taxa de poluare de 2280 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, "Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și art. 9;
c) la introducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art.8".
Dată fiind hotărârea CJUE din cauza T., din 07.04.2011, obligatorie pentru instanțele naționale, potrivit căreia art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională, instanța reține că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 și impusă reclamantei pentru înmatricularea autovehiculului său importat este contrară dreptului UE, favorizând vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajând, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.
Fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa de poluare fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, prevederile OUG nr. 50/2008 fiind contrare dreptului UE, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 2280 lei.
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea pârâtei la plata dobânzii pentru această sumă de la data plății și până la data restituirii efective, instanța o va admite, luînd în considerare și decizia CJUE pronunțată în cauza C-565/11 I. vs. Administrația Finanțelor Publice Sibiu.
Fiind în culpă procesuală, pârâta va fi obligată, în temeiul disp. art. 453 Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată de 228 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes.
Admite cererea formulată de către reclamantul D. P. CNP_ cu domiciliul în H., ., în contradictoriu cu pârâta Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iași cu sediul în Iași, .. 26.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2280 lei, încasată cu titlu de taxa pentru emisiile poluante, precum și dobânda legală calculată potrivit prevederilor din Codul de procedură fiscală începînd cu data încasării taxei și pînă la momentul restituirii acesteia reclamantului.
Obligă pîrîta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată de 300 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Iași.
Pronunțată în condițiile prevăzute de disp.art. 396 alin. 2 c.proc.civ., la data de 23.02.2016
Președinte, Grefier,
H. LauraBondar R.
Red/ Tehnored H.L./B.R.
4 ex./23.02.2016
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 138/2016.... | Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 145/2016. Tribunalul IAŞI → |
|---|
