Pretentii. Sentința nr. 2649/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2649/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 3883/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 2649/2014
Ședința publică de la 29 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant T. I. prin . SRL și pe pârâții Direcția G. Regională A Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Administrația F. Pentru Mediu București, având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av Gogîltan R. pentru reclamant, lipsă fiind pârâtele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul dispozițiilor art. 95 pct.1 C. pr. civ. rap. la art. 10 alin. 1 teza 1 și alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere că nu este necesar administrarea altui probatoriu în cauză, instanța apreciază că nu se impune estimarea duratei necesare cercetării procesului în temeiul art. 238 alin. 1 Noul Cod procedură civilă.
Instanța invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C..
Apărătorul reclamantului având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Nemaifiind excepții de invocat și alte cereri de formulat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra cauzei.
Apărătorul reclamantului având cuvântul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la plata dobânzii, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, urmând ca onorariu de avocat să fie solicitat pe cale separată
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 03.06.2014, Toba I., prin . SRL, conform contractului de mandat nr. 263/06.03.2014, prin avocat D. D., a chemat în judecată pârâtele Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paratelor la plata sumei de 522,94 reprezentând dobânda legala pentru suma de 1608,00 lei (ce a reprezentat taxa de poluare achitata cu chitanța nr._/14.04.2011), de la data de 14.04.2011 când a achitat aceasta taxa pana la data 21.02.2012 (data la care i-a fost restituita de suma de 386,00 lei), 10.12.2013 (data la care i-a fost restituita suma de 1222,00 lei)- data la care suma de 1608,00 lei i s-a restituit in baza Sentinței nr. 2447/07.03.2013, pronunțata de către Tribunalul M. în dosarul nr._ , definitiva prin respingerea recursului, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata
În motivarea cererii arată că a achiziționat autoturismul marca OPEL ZAFIRA, achitând taxa de poluare in suma de 1608,00 lei potrivit actului administrativ, nr._/14.04.2011, întrucât funcționarii din cadrul Serviciului de înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii.
Aceasta suma i-a fost restituita în data de 21.02.2012, respectiv 10.12.2013 în baza Sent. nr. 2447/07.03.2013, definitiva prin respingerea recursului, pronunțata de către Tribunalul M. în dosarul nr._ . Prin Adresa nr. MH_/04.04.2014 a solicitat pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. plata dobânzii aferente duratei indisponibilizării sumei de bani plătită cu titlu de taxa de poluare, aceasta respingându-i solicitarea.
Prin Sent. nr. 2447/07.03.2013, definitiva prin respingerea recursului, pronunțata în dosarul nr._, Tribunalul M. stabilește ca aceasta taxa de poluare pe care a achitat-o este nelegala, o taxa care încalcă normele europene. Prin urmare, conform soluției dispuse de către CJUE în cauza I. contra României publicata în Monitorul Oficial nr.288/2013, statul este obligat sa-i plătească o despăgubire adecvata în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii pentru perioada cuprinsa între data plații far a temei a taxei în cauza si data restituirii acesteia.
Deși, potrivit dispozițiilor art. 124 din Cod procedura fiscala, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 Cod procedura fiscala, respectiv a termenului de 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire a taxei, prin Hotărârea din data de 18.04.2013, Curtea Europeana a decis însă, ca legea este incorecta, iar statul trebuie sa plătească dobânda de când a încasat efectiv banii.
Curtea constata ca, acordându-se dobânda începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei încalcă principiul efectivității care impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate sa nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvata pentru pierderea suferita prin plata nedatorata a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail si alții).
Astfel, un regim, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu respecta principiul efectivității si da dreptul la o despăgubire adecvata în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii si survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsa între data plații fără temei a taxei în cauza si data restituirii acesteia.
Curtea concluzionează ca dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul ca se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate(Commentaire Meget, La Cour de justice - les actes des institutions, T. 10, Edition de l"Université de Bruxelles, p.205.), în absenta oricărei subordonări între instanțele naționale si instanța comunitara, în temeiul principiului priorității dreptului comunitar asupra dreptului național, instanțele naționale au obligația de a respecta, în soluționarea cauzelor, ceea ce Curtea de Justiție a decis cu privire la interpretarea sau validitatea dreptului comunitar.
Autoritatea unei hotărâri preliminare consta în forța obligatorie a acesteia fata de instanța care a solicitat-o si instanțele care ar judeca cauza în căile de atac, si în aplicabilitatea generala fata de celelalte instanțe. Hotărârile preliminare produc în principiu efecte retroactive de la data emiterii actului si, pe cale de excepție, de la data indicata de către Curte în hotărârea respectiva.
O hotărâre preliminară produce efecte atât în cauza în care a fost solicitata cât si alte cauze, întrucât interpretarea face corp comun cu dispozițiile interpretate pe care le completează. Curtea de altfel folosește sintagma de a "spune dreptul" („dit pour droit") în dispozitivul hotărârilor privind interpretarea, ceea ce sugerează ca exprima o regula de drept sau mai exact ca îi oferă o noua formulare(R.Kovar,"Effets des arrêts préjudiciels de la Cour de justice", pag.3)
Interpretarea data de către Curte obliga instanțele naționale investite cu litigiul în cadrul căruia a fost solicitata interpretarea, dar autoritatea acestor hotărâri depășește aceste limite având în vedere ca si alte instanțe naționale sunt obligate sa respecte autoritatea hotărârilor privind interpretarea pronunțate de către Curte si nu pot da o alta interpretare din proprie inițiativa textelor deja interpretate de către Curte. Însa instanțele dispun de o alternativa: fie se conformează interpretării oferite de către Curte, fie solicita Curții pronunțarea unei noi hotărâri preliminare în interpretare.
Curtea, prin jurisprudența sa, a hotărât ca exista un "caracter obligatoriu pe care îl dobândesc hotărârile preliminare în ce privește instanțele naționale(CJCE, 11 iunie 1987, Pretore di Salo, R..p.2545 naționale).
Regulamentul privind procedura în fata Curții prevede, în articolul 65, ca hotărârea preliminară are forța obligatorie începând cu ziua pronunțării sale.
Hotărârea în interpretare pronunțata de către Curte are „autoritate cu putere de lucru interpretat", care include atât forța obligatorie (ce obliga instanța naționala sa respecte interpretarea dispozițiilor si actelor comunitare) (hotărârea Da C. din 27 martie 1963, C-28-30/62, R.. p. 59; pentru hotărârile preliminare în aprecierea validității, a se vedea hotărârea International Chemical Corporation, 13 mai 1981, C- 66/80, R.. p. 1191.) cât si aptitudinea pe care o are instanța naționala de a investi din nou Curtea de Justitie(C.J.C.E., 24 juin 1969, Milch-Fett-und Eierkontor, 29/68, R.. p. 165 . C.J.C.E., 11 iunie 1987, Pretore di Sald, C-14/86, R. p. 2545) cu o noua întrebare preliminară.
În drept, și-a întemeiat cererea pe disp.art.194 C.proc.civ., art. 1528 C.civ., Legea nr.554/2004, Constituția României, Tratatului Comunității Europene, Cod procedura fiscala.
Pârâtele nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele: Cu privire la calitatea procesuala a Direcției regionale C., această urmează a fi admisă și a se respinge acțiunea față de acestea. Pentru a putea sta în judecată, o entitate juridică nu trebuie să aibă neapărat personalitate juridică ci este suficient ca acestea să aibă organe proprii de conducere sau să fie constituite conform legii. Verificând actele normative amintite, vom observa că, într-adevăr, potrivit art. 13 din HG nr.520/2013, numai Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. are personalitate juridică. Conform alin. (9), (11) și (12) ale aceluiași articol, toate organele fiscale teritoriale care sunt subordonate Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice au conducere proprii. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (3) din OUG nr.74/2013 deoarece acolo sunt reglementate cazuri speciale, doar când reprezintă structura ierarhic superioară. Prin urmare, în oricare dintre cazuri, apreciem că trebuie respectate normele Codului de Procedură Civilă aplicabil din punct de vedere temporal litigiului. Capacitatea de folosință a organelor fiscale care nu au personalitate juridică este una specială, judiciară: ambele norme procedurale, atât cea veche cât și cea nouă, fac vorbire despre capacitatea de folosință necesară pentru a sta în proces iar în al doilea alineat creează excepția de la regulă, conferind practic o capacitate specială de folosință, una judiciară.
Reclamantul prin cererea înregistrată sub nr_, a solicitat restituirea taxei de poluare în sumă de 1608 lei achitată cu chitanța nr._/14.04.2011, pentru autoturismul second – hand achiziționat, cerere ce a fost admisă prin sentința nr. 3089/2012, fiind obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 1608 lei, reprezentând taxă pe poluare, precum fără a se solicita și dobânda legală prevăzuta de art. 124 c.p.fiscală, astfel că a formulat cerere în acest sens, cerere ce formează obiectul cererii de față. Instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându - se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat”. Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar. Prin urmare, se apreciază că, reclamantul are dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală pe perioada 14.04.2011 – 21.02.2012 (dată la care oi-a fost restituita taxa de poluare în sumă de 386 lei și pentru perioada 14.04.2011 – 10.12.2013 când i s-a achitat diferența de 1222 lei, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 13.
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală pe perioada 14.04.2011 – 21.02.2012(dată la care i-a fost restituita taxa de poluare în sumă de 386 lei și pentru perioada 14.04.2011 – 10.12.2013 când i s-a achitat diferența de 1222 lei. . Potrivit art.451 c.p.civ, urmează ca pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa de timbru .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGRFP C.
Admite acțiunea formulată de reclamantul Toba I., domiciliat în Drobeta Turnu Severin, .. 10, ., ., având CNP_ prin . SRL, cu domiciliul procesual ales în Drobeta Turnu Severin, ., Județul M., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6. Respinge acțiunea fata de DGRFP C., cu sediul în C., .. 2, județul D. . Obligă pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală în sumă de pe perioada 14.04.2011 – 21.02.2012(dată la care i-a fost restituita taxa de poluare în sumă de 386 lei și pentru perioada 14.04.2011 – 10.12.2013 când i s-a achitat diferența de 1222 lei. In baza art. 451 c.p.civ, obligă pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 53 lei, reprezentând taxă de timbru, către reclamant.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2014, la sediul Tribunalului M.
Președinte, N. S. D. | ||
Grefier, M. T. |
M.T. 03 Octombrie 2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2095/2014. Tribunalul MEHEDINŢI |
|---|
