Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 677/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 677/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 5726/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 677/2015
Ședința publică de la 05 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
Judecător: I. V.
Grefier: N. M.
Pe rol se află judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe apelant DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., apelant AGENȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU și pe intimat S.C. P. H. TIMBER SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părtilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, procedând în baza art. 482 rap. la art. 131 N.C.proc.civ. la verificarea din oficiu a competenței, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art. 32 si 34 alin.2 din OG 2/2001.
Instanța, în baza art. 238 N.C.proc.civ., având în vedere actele existente la dosarul cauzei și împrejurările cauzei, apreciază că prezenta cauză se va soluționa la termenul de astăzi, reținând cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererilor de apel de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Sibiu, la data de 01.04.2014, petenta . SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Brasov prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu anularea în parte, în privinta punctului 1, a procesului-verbal ./2014 nr._ întocmit la data de 14.03.2014, iar, în subsidiar, să se dispună înlocuirea cu avertisment a amenzii aplicate și restituirea sumei de 6000 lei achitată pe petentă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petenta a arătat că, în perioada 20.02._14, organele fiscale au efectuat un control fiscal la petentă, în urma căruia s-a întocmit procesul-verbal contestat prin prezenta plângere. S-a reținut că petenta a completat în mod eronat declarația informativă D 394 privind livrările/prestările/achizițiile efectuate pe teritoriul național aferente lunii decembrie 2013 încălcând prevederile art. 53 din OG92/2003 rep. coroborat cu prevederile OMF 3596/2011, respectiv a declarat în mod eronat vânzările cu taxare inversă efectuate către Holzindustrie ., data săvârșirii fiind 28.01.2014. Petenta a arătat că, deși într-adevăr a completat eronat declarația în cauză, legea specială, respectiv OMEF 3594/2011 prevede în mod expres că situația nedepunerii declarației informative D 394 este sancționată prin notificare de către ANAF. În această situație, depunerea cu date eronate, date care reprezintă doar o greșeală de calcul, nu poate atrage după sine o sancțiune mai severă, respectiv amenda. Mai mult, legea specială prevede că în situația în care organul fiscal constată că s-au strecurat omisiuni/erori în declarația contribuabilului afișează pe site-ul propriu aceste erori, iar contribuabilul are timp trei zile lucrătoare să corecteze erorile, lucru care însă nu s-a întâmplat în cazul de față. S-a mai arătat că eroarea a privit doar suma de 4862 lei suma nesemnificativă câtă vreme inspectorii fiscali au apreciat că raportat la cifra de afaceri doar suma de 15 000 lei la TVA reprezintă pragul de semnificație.
Plângerea a fost timbrată cu suma de 20 lei, taxă judiciară de timbru (f.7).
În probațiune, s-au anexat înscrisuri în copii certificate pentru conformitate cu originalul (f.8-22).
Intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Brasov prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a depus întâmpinare (f.29-32) prin care a invocat excepția tardivității plângerii, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia arătând că procesul-verbal a fost întocmit în mod legal, iar petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prev. de art. 219 alin1 lit f din Cpfisc. S-a mai arătat că în mod evident obligația de a furniza periodic informații organelor fiscale, obligație prevăzută de art. 53 C.proc. fisc. se referă la furnizarea informațiilor corecte, iar nu a unora nereale, rațiunea depunerii declarațiilor fiind conferirea posibilității organelor fiscale de a încrucișa informațiile.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare (f.36) prin care a solicitat respingerea excepției tardivității, iar pe fond a solicitat admiterea plângerii formulate.
La termenul de judecată din data de 01.09.2014 instanța a respins excepția tardivității raportat la împrejurarea că procesul-verbal a fost comunicat petentei în data de 14.03.2014, iar plângerea a fost formulată în data de 28.03.2014.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 187/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta . SRL, a fost înlocuită cu avertisment sancțiunea amenzii în cuantum de_ lei aplicată petentei pentru fapta prev. de art. 219 alin1 lit.f din OG92/2003 cu modif. Ult. prin procesul-verbal ./2014 nr._ întocmit la data de 14.03.2014, s-a atras atenția petentei asupra pericolului social al faptei și necesității respectării pe viitor a normelor legale, fiind respinsă în rest cererea, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal ./2014 nr._ intocmit la data de 14.03.2014, petenta a fost sanctionata cu amenda in cuantum de_ lei pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 219 alin2 lit c din OG 92/2003 precum si cu amenda in cuantum de 300 lei pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 42 alin1 din Legea 82/1991 rep., reținându-se în sarcina sa ca in data de 14.03.2014 la sediul social al petentei situat in mun. Sibiu, ..4 organele de inspectie in urma verificarilor actelor si situatiilor contabile, au constatat urmatoarele: societatea verificata a completat in mod eronat declaratia informativa D 394 privind livrarile/prestarile/achizitiile efectuate pe teritoriul national aferenta lunii decembrie 2013 incalcand prevederile art. 53 din OG92/2003 coroborat cu prevederile OMEF 3596/2011 respectiv a declarat in mod eronat vanzarile cu taxare inversa efectuate catre Holzindrustrie Schweighofer, data savarsirii fiind 28.01.2014, iar pe de alta parte, s-a constatat ca societatea respectiva nu a completat in mod corect si complet registrul de evidenta fiscala privind modul de calcul al impozitului pe profit pentru perioada 2011-2012 incalcand prevederile art. 6 din Legea 82/1991 rep. cu modif si comple tult coroborat cu Ordinul MFP nr. 870/2009 si cu pct.15 din HG 44/2007 cu modif si complet ult, data savarsirii contraventiei fiind 14.03.2014.
Referitor la legalitatea procesului-verbal, s-a constatat ca acesta întrunește cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG2/2001.
In ceea ce priveste temeinicia procesului-verbal de contraventie s-a constatat ca pe de o parte, petenta nu contesta savarsirea celei de-a doua fapte retinute prin procesul-verbal, iar sub aspectul primei fapte, recunoaste ca a completat in mod eronat declaratia 394.
Potrivit art. 219 alin2 c) contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. e) și f), iar conform art. 219 alin1 lit f (1) constituie contravenție nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 53.
S-a constatat ca potrivit art. 53 din acelasi act normativ „(1) Contribuabilii sunt obligați să furnizeze periodic organelor fiscale informații referitoare la activitatea desfășurată.
(2) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) se face prin completarea unei declarații pe proprie răspundere.
(3) Natura informațiilor, periodicitatea, precum și modelul declarațiilor se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”
In aplicarea acestui text legal s-a emis Ordinul MEF 3596/2011 care prevede procedura de depunere a declaratiei nr. 394 si . notificarii persoanelor care nu au depus declaratiile, precum si posibilitatea rectificarii acestor declaratii, insa aceste situatii nu reprezinta cauze exoneratoare de raspundere contraventionala in ipoteza in care se constata depunerea unei declaratii cu date eronate, ci efectuarea unei rectificari poate fi avuta in vedere in circumstantiere.
Instanta a constatat ca, potrivit art. 21 alin3 din OG2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date incluse în procesul-verbal.
In aplicarea acestor criterii, s-a constatat ca erorile nu vizeaza o suma foarte importanta raportat la totalul sumelor indicate in declaratie, iar pe de alta parte, ulterior controlului, petenta a depus o declaratie rectificativa, reintrandu-se astfel in legalitate.
In lumina acestor circumstante, instanta a apreciat ca amenda in cuantum de_ lei este disproportionata fata de gradul de pericol social al faptei, urmand ca, in temeiul art. 34 alin1 din OG2/2001, sa admita in parte plangerea contraventionala formulata de petenta . SRL, cu sediul in Sibiu, .. 4, judetul Sibiu in contradictoriu cu intimata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice Sibiu cu sediul in Sibiu, Calea Dumbravii nr.17 si in consecinta: să inlocuiască cu avertisment sanctiunea amenzii in cuantum de_ lei aplicata petentei pentru fapta prev. de art. 219 alin1 lit.f din OG92/2003 cu modif. ult prin procesul-verbal ./2014 nr._ intocmit la data de 14.03.2014, atrăgându-se totodata atentia petentei asupra pericolului social al faptei si necesitatii respectarii pe viitor a normelor legale, urmand a se respinge in rest cererea.
Desi s-a solicitat restituirea sumei de 6000 lei, la dosar nu exista dovezi cu privire la achitarea de catre petenta a vreunei sume cu titlu de amenda.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata, avand in vedere admiterea doar in parte a plangerii, admitere care s-a justificat si prin imprejurari ulterioare incheierii procesului-verbal si asadar neimputabile intimatei.
Împotriva sentinței civile nr. 187/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU a declarat apel la data de 17.03.2015 prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate și respingerea plângerii contravenționale.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că soluția instanței de fond este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât intimata a constatat ca societatea a declarat în mod eronat sumele privind livrări/prestări de servicii și achiziții de bunuri efectuate pe teritoriul național în Declarația informativa 394 - aferenta lunii decembrie; totodată, s-a mai reținut că intimata a completat doar parțial Registru de evidență fiscală. Așa cum a concluzionat și instanța de fond, intimata este vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 219, alin. 1, lit. f din Codul de procedură fiscală. Prin simpla completare eronată a declarației nu se poate susține că cele reținute în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu realizează conținutul contravenției prevăzută de art. 219, alin. (1), lit. f) din Codul de procedură fiscală. S-a arătat că rațiunea depunerii acestei declarații este încrucișarea informațiilor declarate în "Lista livrărilor de bunuri/prestarilor de servicii efectuate pe teritoriul național" cu cele declarate în "Lista achizițiilor de bunuri si servicii efectuate pe teritoriul național" de către toate persoanele înregistrate în scopuri de TVA, în vederea împerecherii informațiilor declarate pe codurile de înregistrare în scopuri de TVA ale furnizorului (emitent al facturii) și beneficiarului (cel către care a fost emisă factura) și identificarea de neconcordanțe între sumele declarate de un contribuabil în lista livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii efectuate și sumele declarate de contribuabilul beneficiar al livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii și invers. Se va identifica, de asemenea și dacă un cod de înregistrare în scopuri de TVA înscris în una dintre cele două liste ca aparținând furnizorului/beneficiarului livrării de bunuri/prestării de servicii este invalid sau nealocat. Aceste informații vor fi puse la dispoziția Direcției de metodologie și proceduri pentru inspecția fiscală. Cu privire la săvârșirea contravenției prevăzută de art. 41, alin. 2 lit. c din Legea nr. 82/1991R, de asemenea, apelanta a arătat că intimata este vinovată. În ceea ce privește înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, apelanta a arătat că organele de control au aplicat amenda în cuantum orientat spre minimul prevăzut de lege, fiind evident că la stabilirea sancțiunii contravenționale s-a ținut cont de toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu fapta și cu gradul de pericol social al acesteia.
În drept, s-au invocat dispozițiile Noului cod de procedură civilă - art. 466 și urm, art, 451, 223, 411, alin. 1, pct. 2, Codul fiscal - cu modificările și completările ulterioare, O.G, 2/2001.
Cererea de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.
La data de 03.04.2015, petenta . SRL a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 187/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, prin care a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul de a dispune obligarea intimatelor la restituirea sumei de 6000 lei achitată cu titlu de amendă parțială în baza procesului-verbal contestat precum și a cheltuielilor de judecată în cuantumul taxei de timbru achitate, precum și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată în apel.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că instanța de fond i-a respins cererea de restituire a sumei pe care a achitat-o cu titlu de amendă cât și cheltuielile de judecată, însă nu mai subzistă temeiul în baza căruia această sumă a fost încasată de către intimată din moment ce s-a înlocuit amenda cu avertisment. S-a mai arătat că societatea petentă a achitat în data de 14.03.2014suma de 6300 lei cu titlu de amendă, din care suma de 300 lei reprezintă sancțiunea pentru fapta cuprinsă la punctul 2 din procesul-verbal, sancțiune pe care petenta nu a contestat-o. Apelanta a mai arătat că instanța de fond în mod greșit a respins acordarea cheltuielilor de judecată invocând împrejurări ulterioare încheierii procesului-verbal contestat, întrucât procesul-verbal a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii speciale respectiv ale Ordinului nr. 3596/19.12.2011 privind procedura impusă ANAF în situația în care constată erori în declarația 394, astfel încât se impunea și restituirea taxei judiciare de timbru.
În drept, s-au invocat prevederile art. 466-482 N. C. proc. civ..
În susținerea cererii de apel, apelanta a depus la dosarul cauzei extras de cont din 14.03.2014, adresa nr._/25.04.2014 emisă de ANAF.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013.
La data de 18.05.2015, apelanta-intimată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta-petentă, solicitând respingerea apelului și a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, arătând în esență că a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 187/21.01.2015 și că natura juridică a cheltuielilor de judecată este aceea de despăgubire acordată părții care a câștigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții, trebuind a fi întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii delictuale, ceea ce nu este cazul, deoarece intimata este vinovată de săvârșirea contravenției.
În drept, s-au invocat prevederile art.466 și urm., art. 451 C. proc. civ.
La data de 22.05.2015, apelanta-petentă . SRL a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta-intimată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, prin care a solicitat respingerea apelului, arătând în esență că legea specială, respectiv Ordinul nr. 3596/19.12.2011, care reglementează procedura de completare, depunere, rectificare a Declarației 394, procedura de acțiune și sancționare în caz de eroare în completare, prevede posbilitatea rectificării erorii din transmiterea inițială și procedura de urmat de către organele ANAF în cazul unor comunicări eronate, iar organele ANAF nu au urmat procedura prevăzută de Ordin. Chiar inspectorii au arătat, prin procesul-verbal de control, că această eroare se află sub pragul de materialitate stabilit chiar de ei și că nu au rezultat deficiențe care să genereze implicații fiscale.
La data de 02.06.2015, apelanta-petentă . SRL a formulat răspuns întâmpinarea depusă de apelanta-intimată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și în condițiile art. 479 C.proc.civ., tribunalul reține că apelul formulat de apelanta-intimată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU este neîntemeiat și va fi respins pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.
Prin sentința civilă nr. 187/21.01.2015, instanța de fond a constatat că procesul-verbal contestat este temeinic întocmit, în sensul că fapta reținută în cuprinsul său, respectiv cea prevăzută de art. 219 alin.1 lit. f din OG nr. 92/2003 cu modificările ulterioare, a fost săvârșită de petentă cu vinovăția cerută de legea contravențională, nefiind administrată proba contrară, astfel încât susținerile apelantei-intimate cu privire la aceste aspecte sunt neavenite, întrucât tind să combată o hotărâre care a fost pronunțată în favoarea sa.
Totodată, trebuie reținut și faptul că obiectul plângerii contravenționale l-a format doar contravenția reținută la punctul 1 din procesul-verbal de contravenție atacat și, prin urmare, susținerile apelantei-intimate cu privire la contravenția reținută la punctul 2 din procesul-verbal, respectiv cea prevăzută de art. 41 alin. 2 lit. c din Legea nr. 82/1991R, sunt, de asemenea, neavenite, din moment ce societatea petentă nu a contestat săvârșirea acestei contravenții.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța reține că prin procesul-verbal de contravenție s-a aplicat petentei o amendă contravențională în cuantumul minim prevăzut de lege pentru persoanele juridice. Prin raportare la art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2002, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța de fond a apreciat, însă, în mod corect că sancțiunea aplicată este prea aspră, în conditiile în care petenta a depus o declarație rectificativă ulterior controlului, intrând în legalitate, iar suma vizată de erori nu este foarte mare prin raportare la totalul sumelor indicate în declarație.
Faptul că, în norma de sancționare, a fost prevăzut un cuantum ridicat al amenzii nu reprezintă un argument suficient pentru a fundamenta critica adusă de intimata soluției de înlocuire a amenzii cu avertisment, întrucât legiuitorul a avut în vedere pericolul social abstract al faptelor prevăzute ca și contravenții, or, la alegerea și individualizarea sancțiunii, trebuie să se țină seama de pericolul social apreciat în concret, alături de celelalte criterii stabilite de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
În ceea ce privește apelul formulat de petenta . SRL, tribunalul reține că acesta este întemeiat și va fi admis pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.
Referitor la cererea de restituire a amenzii contravenționale în cuantum de 6000 lei achitată de apelanta-petentă cu OP 141/14.03.2014, instanța constată că aceasta este întemeiată, având în vedere dovezile depuse în apel, respectiv extrasul de cont din 14.03.2014 și adresa nr._/25.04.2014 emisă de ANAF, precum și faptul că instanța a dispus înlocuirea amenzii cu avertisment.
Cu privire la cheltuielile de judecată de la fond, respectiv taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, se reține că, în mod corect, instanța de fond nu a dispus obligarea intimatei la plata acesteia din moment ce admiterea plângerii s-a justificat și prin împrejurări ulterioare încheierii procesului-verbal și neimputabile intimatei, întrucât faptul că petenta a depus o declarație rectificativă ulterior controlului a fost avut în vedere la individualizarea sancțiunii, reținându-se, așadar, că petenta este vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 219 alin.1 lit. f din OG nr. 92/2003 cu modificările ulterioare.
Potrivit art. 453 C. proc. civ., instanța va obliga apelanta-intimată la plata către apelanta-petentă . SRL a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge cererea de apel formulată de apelanta-intimată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, cod fiscal_, cu sediul în Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr. 17, jud. Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 187/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._ .
Admite cererea de apel formulată de petenta . SRL, CUI RO23870830, J_, cu sediul în Sibiu, .. 4, jud. Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 187/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._ pe care o schimbă în parte în sensul că:
Dispune restituirea către petenta . SRL a amenzii contravenționale în cuantum de 6000 lei achitată cu OP 141/14.03.2014.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă apelanta-intimată la plata către apelanta-petentă a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2015.
Președinte, D. D. | Judecător, I. V. | |
Grefier, N. M. |
red./tehnored D.D. 7.07.2015
4 ex.
jud. fond. C. C.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... → |
|---|
