Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 397/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 397/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 420/257/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 397/2015
Ședința publică de la 16 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător A. V. S.
Grefier N. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe apelant INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU și pe intimat P. M. - T., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura completă.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 02.04.2015 când cei prezenți au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la judecătoria Mediaș la data de14 februarie 2014, petentul P. M.-T., dom. în Mediaș, ., ., ., în principal, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 10.02.2014 emis de IPJ Sibiu, exonerarea de la plata amenzii în sumă de 765 lei și restituirea permisului de conducere, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere.
În motivare, petentul arată că la data când a fost sancționat s-a aflat în trafic, deplasându-se cu autoturismul spre Sibiu și circulând cu viteză mai mare, deoarece deține funcția de tehnician service la . și activitatea sa trebuie să acopere, uneori, chiar și într-o singură zi, mai multe județe, precum Prahova, A., Hunedoara, Timișoara și Sibiu, pentru onorarea contractelor încheiate cu utilizatorii care beneficiază de lucrări de reparație la aparatura tehnică.
Susține petentul că două sunt aspectele pentru care, în principal, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție, primul constând în mențiunea greșită cu privire la data întocmirii procesului-verbal de contravenție ca fiind 10.01.2014 în loc de 10.02.2014, iar cel de-al doilea, lipsa mențiunii referitoare la tipul de aparat radar folosit. În subsidiar, petentul arată că trebuie avute în vedere și normele metodologice NML 021-05 care precizează existența unor toleranțe la aparatele pentru măsurarea vitezei respectiv în regim staționar
+ 3 km/h sau 3%, după caz, sau în regim de deplasare de + 4 km/h sau 4% după cum viteza este mai mare sau inferioară celei de 100 km/h. Susține petentul că față de recomandările normelor citate, vis–a-vis de viteza cu care a circulat, chiar și în condițiile în care a fost înregistrat cu 103 km /h, eroarea poate fi și de minus 4 km/h ceea ce înseamnă că viteza reală a fost de cel mult 99 km/h, situație pentru există altă sancțiune, în care nu este inclusă și suspendarea permisului pentru 90 de zile, un astfel de dubiu profită făptuitorului, iar pericolul social este redus, raportat la sancțiunea aplicată. Însuși polițistul semnatar al procesului-verbal i-ar fi recomandat să formuleze plângere când a adus în discuție această toleranță a aparatului de măsurare, motivând că personal nu o poate aplica decât instanța de judecată.
În probațiune, petentul a solicitat ca intimata să pună la dispoziția instanței datele de identificare ale aparatului radar; certificatul de omologare a aparatului radar; buletinul de verificare metrologică; înregistrarea video; autorizația de operator radar; ordinul de serviciu al agentului constatator.
În drept, s-au invocat art.118 din OUG 195/2002; art. 199, 200 și urm. C. pr. civilă.
Atașat plângerii, petentul a depus copia procesului-verbal de contravenție, a cărții de identitate și a dovezii de reținere a permisului.
Partea intimată, Inspectoratul de Poliție a Județului Sibiu, a depus întâmpinare – fila 18 dosar, solicitând respingerea plângerii.
În motivare, intimata arată că, în fapt, petentul a încălcat prev. art. 121 alin.1 din HG 1391/2006 prin faptul că a depășit cu mai mult de 50 km/h viteza maxim admisă pe sectorul de drum menționat în procesul-verbal și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus. Ca urmare a săvârșirii faptei contravenționale sus-menționate agentul constatator a aplicat și sancțiunea contravențională complementară de reținere a permisului de conducere conform art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002.
Temeiul legal încălcat este art.121 alin. 1 din HG 1391/2006. Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În drept, s-au invocat prev. art. 102, 121 din HG 1391/2006; art. 109 OUG 195/2002.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu imaginile video emise de aparatul tehnic, precum și a celei cu înscrisurile constând în: procesul-verbal de constatare a contravenției, dovada comunicării, buletin verificare metrologică aparat, atestat operator radar, raportul agentului constatator și fișa abaterilor rutiere.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare – fila 30 dosar, solicitând ca partea intimată să depună un exemplar din înregistrarea video spre a-i fi comunicată și dânsului. În legătură cu cazierul depus, petentul susține că fișa abaterilor nu face decât să confirme faptul că este o persoană activă pe drumurile publice, că are un serviciu de așa natură încât se deplasează în toată țara, efectuând anual peste 100.000 km, astfel că se întâmplă să fie depistat în trafic fără centură sau alte astfel de abateri minore.
Prin sentința civilă nr. 699/2014 judecătoria Mediaș a admis plângerea formulată de petentul P. M. T., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, și în consecință a dispus anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/10.02.2014 emis de intimată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 10.02.2014 emis sub antetul intimatei, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă de 765 lei, echivalentul a 9 puncte-amendă, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 121 alin.1 din HG 1391/2006 rap. la art.102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, prin aceea că: în ziua de 10.02.2014 în jurul orelor 12:11 a fost depistat în trafic, pe raza localității A.-S., conducând auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, pe DN 14, având viteza de circulație înregistrată de aparatul radar montat pe auto cu nr. MAI_, de 103 km/h, în localitate .
Totodată s-a mai aplicat petentului și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile.
Procesul-verbal apare ca fiind semnat de contravenient deși există inserată mențiunea refuzului de semnare, cu obiecțiunea că nu a fost informat în trafic prin semn de circulație asupra prezenței aparatului radar.
Prin plângerea promovată, petentul, fără a contesta că la data și ora indicată de agent s-a aflat în trafic, conducând auto cu o viteză mare, a susținut că încadrarea juridică dată faptei este greșită pentru că la viteza înregistrată de 103 km/h, agentul nu a avut în vedere toleranțele aparatului de măsurare, prevăzute de normele metodologice, fiind îndreptățit să-i fie scăzută eroarea de 4 km/oră.
Partea intimată, prin înscrisurile depuse la fila 20 dosar, a făcut dovada faptului că aparatul radar folosit la măsurarea vitezei de circulație corespunde din punct de vedere metrologic, iar agentul deține atestat operator radar. În raportul de la fila 19 dosar, agentul a specificat faptul că procesul-verbal a fost încheiat în aceeași zi, de 10.02.2014, când ar fi fost săvârșită prezumtiva faptă contravențională. Se constată de asemenea că în procesul-verbal de contravenție sunt specificate datele de identificare ale autovehiculului pe care se află montat aparatul radar, așa încât din buletinul de verificare metrologică eliberat pentru aparatul radar ce a fost montat pe auto MAI_ rezultă și caracteristicile acestuia inclusiv tipul cinemometrului, tip Autovision fabricație TSS Anglia, fiind destinat pentru control rutier, cu funcție de măsurare atât în regim de staționare cât și în regim de deplasare, având verificarea metrologică valabilă timp de 1 an, până în 07.03.2014.
Prin urmare, motivele de nulitate invocate de petent se dovedesc neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, imaginea filmată pe suport DVD confirmă că mașina cu aparatul radar se afla în staționare, aparatul radar fiind pornit cu funcția înregistrării autovehiculelor de pe ambele sensuri cu evidențierea celui ce înregistrează viteza cea mai mare /afișarea literei F/. În momentul apariției autoturismului condus de petent, aparatul radar evidențiază două cifre mai întâi cea de 101 km/h corespunzătoare vitezei de circulației a țintei T, respectiv de 103 Km/h corespunzătoare literei „L” afișată de aparatul radar. Se poate observa din imaginea filmată că la momentul schimbării literei F cu litera T, adică când aparatul radar a identificat autoturismul cu viteza cea mai mare, ca fiind cel condus de petent, viteza de circulație înregistrată a fost de 101 km/h. Valoarea de 103 km /h apare după ce pe ecran apare litera L, care simbolizează tasta „lock” cea cu care agentul /operatorul aparat radar poate bloca pe ecran timp de maximum un sfert de oră până la următoarea utilizare a acestuia, în același interval de timp, viteza unui autoturism oarecare. Se constată că în momentul apariției acestei valori, imaginea filmată respectiv radar-ul nu mai urmărește traficul, spre a se putea verifica dacă într-adevăr această valoare poate fi imputată în mod exclusiv petentului, prin lipsa oricărui altui autovehicul care să fi avut influență.
Ulterior, blocării tastei la această valoare se reia filmul cu situația din trafic.
Prin urmare, singura valoare ce poate fi luată în discuție este cea de 101 km/h, indicată de aparatul radar ca fiind cea care a fost înregistrată de T, adică autoturismul țintă, condus de petent.
Potrivit Ordinul nr.301/2005, toleranțele tehnice ale aparatului radar, în staționare, pentru viteze de peste 100 km/h sunt de 3% din valoarea vitezei măsurate, toleranță pe care agentul nu a aplicat-o, deși tocmai această toleranță făcea diferența de tratament din punct de vedere contravențional.
Prin urmare, viteza de 101 km/h, nu poate fi asociată unei viteze absolute, și în consecință potrivit principiului „in dubio preo reo” instanța concluzionează că viteza de circulație ce i se poate reține în sarcină petentului ca și o valoare certă este cea de 98 km/h.
Acest fapt, atribuie faptei o altă încadrare juridică, cea prev. de art. 102 alin.2 rap. la art. 98 alin. 4 din OUG 195/2002, depășirea limitei legale fiind cuprinsă în intervalul dintre
41–50 km/h, și nu de peste 50 km/h, pentru care se prevede aceeași sancțiune a amenzii situată între 9-20 puncte-amendă, iar ca măsură complementară 6 puncte de penalizare.
În practica judiciară s-a pus problema faptului dacă în această situație instanța poate să dispună schimbarea încadrării juridice sau pornind de la premisa că cel în cauză nu a săvârșit contravenția ce i-a fost reținută în sarcină de către agentul constatator, actul de sancționare se impune a fi anulat. În doctrina fondată pe situații din practica judiciară /ex. Ghidul contravenientului la radar – publicat de autor D. C. în ed. All B. 2009/ s-a afirmat că, în această privință, contravenția este de fapt una și aceeași, pentru că este vorba despre nesocotirea aceleiași norme, depășirea limitei legale a vitezei de circulație, și că numai sancțiunile aplicabile sunt diferite în raport cu tranșele peste care s-a înregistrat viteza.
În practica instanței de control de control judiciar s-a conturat însă adoptarea primului punct de vedere, conform căruia, și în cazul contravențiilor la regimul vitezei de circulație, atunci când se constată că fapta nu constituie contravenția menționată de agent, actul de sancționare trebuie anulat și nu schimbată sancțiunea aplicată, pentru că menținerea sancțiunii principale impune în mod obligatoriu păstrarea și a sancțiunilor complementare aplicate. ( în sensul acesta decizia T.S nr.57/15.11.2013)
Pe cale de consecință, în cazul în speță, constatând că nu este dat conținutul constitutiv al contravenției pentru care petentul a fost sancționat, depășirea limitei fiind de o valoare sub 50 km/h și nu de peste 50 km /h, s-a dispus anularea procesului-verbal atacat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu solicitând admiterea apelului si respingerea plângerii contravenționale.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că cinemometrul folosit la măsurătoare are toate actele justificative pentru folosire legală, aprobare de model, verificare metrologică pe autospeciala pe care este montat.
Hotărârea instanței de fond este netemeinică si nelegală, având in vedere că instanța a modificat viteza înregistrată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, înlăturând sancțiunea amenzii și cea complementară în mod nelegal.
Consideră că din probele administrate la judecarea fondului s-a dovedit săvârșirea faptei contravenționale.
Tribunalul analizând apelul dedus judecății atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu îl găsește întemeiat urmând să îl admită cu următoarea argumentație:
Argumentele instanței de fond potrivit cărora prin Ordinul nr.301/2005, toleranțele tehnice ale aparatului radar, în staționare, pentru viteze de peste 100 km/h sunt de 3% din valoarea vitezei măsurate iar viteza de 101 km/h, nu poate fi asociată unei viteze absolute și în consecință potrivit principiului „in dubio preo reo i se poate reține în sarcină petentului ca și o valoare certă cea de 98 km/h nu sunt justificate .
Aparatele de măsură,indiferent de natura lor,nu indică niciodată o valoare absolută dar nici nu poate fi invocată valoarea toleranței dacă respectivul aparat a fost supus operațiunilor periodice de verificare.
Așa cum a precizat ulterior Biroul Român de Metrologie Legală toleranțele stabilite prin Ordinul nr.301/2005 se iau în calcul doar vederea acordării aprobărilor de model ȘI cu ocazia verificării metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele.
Această instituție abilitată în stabilirea regimului de funcționare a diferitelor instrumente de măsură precizează că „ De exemplu, dacă un cinemometru, in "condiții normale ale de utilizare (în trafic, afișează o viteză de 152 km/h, la această viteză: "nu se mai fac "ajustări" ale valorii afișate de cinemometru. Pentru ușurința înțelegerii vă prezentăm analogia cu măsurarea următoarelor produse: o cantitate de morcovi cu un cântar, o cantitate de benzină furnizată de o pompă de benzină . Dacă
aceste instrumente funcționează în limitele unei erori admise, nimeni nu adaugă și nici nu scade nimic atunci când se tranzacționează respectivele produse”.
În cauză înregistrarea depusă la dosarul cauzei respectă cerințele prevăzute în normele de metrologie legală la pct. 4.2, 4.3 și 4.4 din NML 021-05, respectiv autovehiculul vizat este pus clar În evidență, măsurarea vitezei de circulație a autovehiculul condus de petent s-a făcut cu echipament verificat metrologic și omologat destinat utilizării în regim staționar și în regim de deplasare, - însoțit de buletin de verificare metrologică în termen de valabilitate iar înregistrarea care constituie probă pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, a fost efectuată de către un operator calificat, atestat în acest sens.
Față de cele menționate tribunalul va admite apelul, va respinge plângerea formulată de petentul P. M. T. și va menține procesul verbal de contravenție . nr._/10.02.2014 emis de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, având sediul în Sibiu, .-6 jud. Sibiu împotriva sentinței civile nr. 699/2014,pronunțată de Judecătoria Mediaș, pe care o schimbă in sensul că:
Respinge plângerea formulată de petentul P. M. T., CNP_, dom. în loc. Mediaș, ., .,. și în consecință:
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/10.02.2014 emis de intimată.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publica azi, 16 Aprilie 2015.
Președinte, I. V. | Judecător, A. V. S. | |
Grefier, N. M. |
Plecat în C.M. semnează
Conform art.426 alin 4 C.
Grefier șef
C. M.
Red.IV/20.04.2015
C..NM/
Ex.
J.fond D.O.
| ← Pretentii. Sentința nr. 498/2015. Tribunalul SIBIU | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1067/2015. Tribunalul... → |
|---|
