Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 3170/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3170/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 12-08-2013 în dosarul nr. 1126/88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3170/2013
Ședința publică de la 12 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. N.
GREFIER :Z. D.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ privind pe reclamantul D. M. cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta G. DE C. C. cu sediul în C., .. 3, J. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08 august 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 12 august 2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 25.05.2013, reclamantul D. M., a chemat în judecată pe pârâta G. DE C. C., pentru ca, în contradictoriu cu aceasta, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sporului de 100% din salariul de bază a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada 01.01.2009 – 01.03.2013, actualizată cu coeficientul de inflație pe fiecare lună, de la data nașterii dreptului până la plata efectivă și plata dobânzilor legale calculate la data plății efective.
În motivare, reclamantul a arătat că art. 16 din O.G. nr. 38/30.01.2003 privind salarizarea si alte drepturi ale polițiștilor prevede:
„(1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de Înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de baza, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
(2) munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite."
Chiar dacă O.G. nr. 38/2003 prevede la art. 57 că aceste drepturi să fie plătite în limita fondurilor bugetare, nu e posibil ca polițiștii să fie obligați să desfășoare munca în schimburi (ture) in zilele de repaus săptămânal și in zilele declarate sărbători legale (zilele prevăzute de art. 134 din Codul Muncii, modificat si completat), fără a fi plătiți cu un spor de 100%, conform art. 16 din O.G. nr. 38/2003.
În situația in care nu s-ar aplica prevederile art. 16 din O.G. nr. 38/2003, in mod direct, acesta ar fi golit de norma juridică.
În acest sens, reclamantul solicită să se observe și prevederile art. 15 alin. (1) din Ordinul M.A.I, nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal: „Pentru polițiștii care desfășoară activitatea in schimburi, precum si pentru cei care desfășoară activități operative se asigură in cursul unei luni cel puțin un repaus săptămânal, sâmbăta și duminica, in zile consecutive."
Ca documente justificative, care atesta orele lucrate in schimburi, respectiv in zilele de repaus săptămânal (sâmbăta si duminica), precum și in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, au fost întocmite grafice lunare pentru executarea serviciului in schimburi (ture), precum și dispoziții scrise, in acest sens.
Deși polițiștii au desfășurat activități in zilele de sâmbătă, duminică și in zilele de sărbători legale, aceștia nu au putut primi in compensare nici timp liber corespunzător (având in vedere lipsa de efective la nivelul tuturor structurilor de poliție), deoarece era imposibil asigurarea continuității permanente și obligatorii a serviciului polițienesc.
Natura juridica a cauzei este, prin urmare, un conflict de drepturi, determinat de neacordarea unor drepturi salariale suplimentare prevăzute de lege (art. 248 alin. 3 Codul Muncii).
Art. 18 din Codul muncii prevede in mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate in muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
În consecință, dreptul la plata sporului de 100%, fiind un drept prevăzut de lege, derivat dintr-un raport de muncă, nu poate fi anulat sau neacordat.
Un drept prevăzut de lege nu poate să devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, deoarece s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
Conform art. 287 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003) „Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare."
Prin urmare, solicită reclamantul să se aprecieze că polițiștii sunt îndreptățiți să solicite restituirea drepturilor salariale cuvenite cu titlul de spor de 100% din salariul de bază a orelor lucrate in zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, perioada 01.01._13.
De asemenea, solicită reclamantul să se constate faptul că nu este in situația să facă dovada procedurii prealabile conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, deoarece acest articol se referă la un drept sau un interes legitim stabilit printr-un act administrativ unilateral, în speța de față fiind vorba de acte normative. Reclamantul face dovada îndeplinirii procedurii prealabile prin adresa B.T. al S.N.P.P.C. din I.J.P.F. Tulcea nr.339/01.07.2010, adresa I.J.P.F. Tulcea nr._/ 29.07.2010.
Întrucât, reclamantul consideră că se află în termenul general de prescripție prevăzut de art. 47 din Ordonanța de Guvern nr. 38/30.01.2003 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, consideră că prezentul demers juridic este justificat.
Consideră reclamantul că neacordarea sporului de 100% din salariul de bază a orelor lucrate in zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, contravine:
Art. 16 alin. (1) lit. b, teza a doua, din O.G. nr. 38/30.01.2003 Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează;
- Art. 2 din O.G. 137/2000;
- Art. 40, alin.2 lit. c din Codul Muncii - angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individual de muncă;
- Art. 154 alin. 2 și 3 din Codul Muncii - Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. La stabilirea si la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală. "
- Art. 6 alin. 3 din Codul Muncii - pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si condițiile de remunerare;
- Art. 53 din Constituția României - Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor si a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;
- Art. 16 alin. 1 din Constituția României - Cetățenii sunt egali în fața legii si a autorităților publice, fără privilegii si fără discriminări;
- Art. 2, pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului este apărătorul oricăror discriminări, iar art. 23 din această normă internațională statuează in mod expres, faptul ca este garantat dreptul tuturor oamenilor. fără nici un fel de discriminare la un salariu egal pentru muncă egală.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin întâmpinare, pârâta a arătat că potrivit art. 16 din O.G. nr. 38/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor „(1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere si funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de baza, după cum urmează:
a)75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale de lucru;
b)100% din salariul de bază pentru orele următoare.
Cu un spor de 100% se plătesc si orele lucrate in zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează.
(2) Munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite."
Solicită pârâta să se observe că, însăși O.G. nr. 38/2003 art. 16 alin. (2) stipulează că „munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fast plătite". Legiuitorul a prevăzut ordinea privitoare la compensarea orelor lucrate in zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, după cum urmează:
1. plata orelor suplimentare
2.compensarea cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului.
Relativ la aspectul legat de „asigurarea in cursul unei luni cel puțin un repaus săptămânal, sâmbăta si duminica, in zile consecutive, pentru polițiștii care desfășoară activitatea in schimburi, precum si cei care desfășoară activități operative", așa cum prevede art. 15 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal, arată pârâta că, la nivelul structurilor s-a acordat in compensație timp liber corespunzător, la cererea polițiștilor de frontieră.
De altfel, art. 13 din Ordinul MAI nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal, statuează modul in care se tine evidența situațiilor privitoare la prestarea orelor despre care se face vorbire, și, ca atare, dorește pârâta să încunoștințeze instanța că la nivelul Gărzii de Coastă C., polițiștii de frontieră, pentru orele lucrate in zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, au fost compensați cu timp liber, la cererea acestora, respectându-se, in același timp, principiul continuității serviciului polițienesc.
Și cum G. de Coastă C. are obligația de a acorda timp liber polițiștilor de frontieră doar la cererea acestora, polițiștii care au cerut, au primit.
Afirmația cum că G. de Coastă C. este obligată la plata sporului de 100% din salariul de baza a orelor lucrate in zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, este o obligație care in subsidiar oferă o alternativa, aceea a compensării cu timp liber corespunzător așa cum evident stipulează art. 16 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor la alin. (2) „munca prestată potrivit alin. 1 poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, in condițiile in care orele nu au fost plătite."
Un alt aspect pe care dorește pârâta să-l învedereze instanței de judecată este că "acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta ordonanță se face in limita fondurilor bugetare aprobate anual unităților prevăzute la art.(1)”, conform art. 57 din O.G. nr. 38/2003, si cum nu s-au alocat fonduri bugetare suficiente, nu s-au putut plăti aceste sporuri, reiterând ideea ca G. de Coastă C. s-a prevalat in mod judicios de a doua posibilitate oferită de lege.
Analizând actele și lucrările dosarelor instanța reține următoarele:
Reclamantul D. M., funcționar public cu statut special, a solicitat obligarea pârâtei la plata sporului de 100% din salariul de bază a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada 01.01.2009 – 01.03.2013, actualizată cu coeficientul de inflație pe fiecare lună, de la data nașterii dreptului până la plata efectivă și plata dobânzilor legale calculate la data plății efective.
În prezentul litigiu atât reclamantul, în susținerea pretențiilor, cât și pârâta, în apărare, se prevalează de dispozițiile art.16 din OG 38/2003 în forma aplicabilă la data de 31.12.2009.Potrivit acestor dispoziții: „ (1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare.
Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
(2) Munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite.”
Legiuitorul reglementează prin aceste dispoziții dreptul polițiștilor la repaus iar, în cazul în care,datorită specificului atribuțiilor exercitate,aceștia lucrează și în zilele de repaus se prevede o compensare a orelor astfel prestate cu timp liber acordat în alte zile sau cu plata orelor suplimentare cu un spor de 100% din salariu.
În cauză nu este contestat faptul că reclamantul a prestat ore suplimentare în timpul programului de repaus. Însă, potrivit alineatului 2 al art.16 acesta trebuie să își manifeste voința în sensul de a solicita acordarea timpului liber corespunzător orelor lucrate suplimentar.
OG 38/2003 nu reglementează o obligație imperativă a pârâtei de a achita sporul aferent orelor lucrate suplimentar ci, o obligație alternativă cu cea a acordării timpului liber corespunzător.
Numai în condițiile în care polițistul ar fi solicitat compensarea orelor suplimentare cu timp liber iar cererea ar fi fost respinsă motivată de imposibilitatea realizării continuității activității în serviciu, atunci G. de Coastă C. avea obligația plății orelor suplimentare.
Ori, atât timp cât reclamantul nu și-a exprimat voința de a i se acorda timp liber nu poate solicita direct plata orelor suplimentare, obligația compensării cu timp liber fiind alternativă, aspect care rezultă din adresa nr._/26.06.2013 aflată la fila 31 din dosar.
De altfel, polițiștii care au solicitat acordarea timpului liber corespunzător orelor suplimentare au primit timp liber astfel că, pârâta și-a îndeplinit obligația legală de a compensa în acest mod lipsa repausului legal de care trebuiau să beneficieze polițiștii.
Prin urmare, instanța constată că nu se poate reține în sarcina pârâtei o culpă în nerealizarea obligațiilor prev de art.16 din OG 38/2003 care să justifice obligația de plată a sporului solicitat.
Având în vedere aceste considerente, instanța urmează a se respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondata, cererea privind pe reclamantul D. M. cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta G. DE C. C. cu sediul în C., .. 3, J. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.08.2013.
Președinte,Grefier,
N. DoinaZimbilschi D.
Red.Jud.ND/03.09.2013
Tehnored.ZD/05.09.2013/4ex
.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1864/2013. Tribunalul TULCEA | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1505/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
