Drept  civil. Constatare nulitate act juridic – lipsă calitate procesual pasivă

Comentarii

0

Tribunalul NEAMŢ Sentinţă civilă nr. 507/C din data de 23.03.2015

Pe rolul Tribunalului Neamț a fost înregistrată sub nr. 2295/291/2014 la data de 16.01.2015, cererea reclamantului A. N. de a se constata, în contradictoriu cu pârâții S.C T. I.S.R.L și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț, nulitatea documentației cadastrale întocmite pentru numărul cadastral provizoriu …. la data de 20.08.2002, în sensul efectuării unei rectificări cu privire la drepturile incluse în cuprinsul documentației și completarea documentației cu dreptul de servitute.

Cauza a fost înregistrată ca urmare a declinării competenței soluționării acesteia de către Judecătoria Roman, prin sentința civilă nr. 2201/12.11.2014. Prin această sentință, prima instanță sesizată a admis excepția necompetenței sale materiale, ridicată din oficiu de instanță, apreciind că art. 94 Cod procedură civilă reglementează competența materială a judecătoriilor, prevăzând în mod limitativ ce tipuri de cauze intră în competența de soluționare a acestor instanțe. Prezenta cauză, ce are ca obiect anularea unei documentații cadastrale, este o cerere neevaluabilă în bani, care nu se încadrează în tipurile de cauze enumerate la acest text. În lipsa unui text expres care să dea în competența de soluționare a judecătoriei cererile cu acest obiect, competența aparține tribunalului, ca instanță cu plenitudine de competență, potrivit art. 95 pct.1 Cod procedură civilă, astfel că, făcând aplicarea dispozițiilor procedurale înscrise în art. 132 al. 3 Cod procedură civilă, a dispus trimiterea dosarului către Tribunalul Neamț, apreciat ca fiind competent să soluționeze prezenta cauză.

În motivarea cererii sale introductive de instanță, reclamantul a arătat că i s-a întocmit o documentație cadastrală cu privire la imobilul din mun. Roman, Fdt. Crângului nr. …, jud. Neamț, în cuprinsul lucrării specificându-se că este proprietarul unui teren în suprafață de 531 mp, conform certificatului de moștenitor nr. …./28.06.1973 întocmit de notariatul de Stat Local Roman și a testamentului autentificat sub nr. 2600/28.05.1991 la fostul Notariat de Stat Local Roman. Vecinătățile au fost specificate corect, iar documentația nu a fost înscrisă în cartea funciară, legislația de la acea dată neimpunând această obligație.

Ulterior, verificând mențiunile din documentație, a constatat că nu s-a identificat și nu s-a cuprins în cadrul acesteia o suprafață de teren de 38,72 mp pentru care dânsul are doar un drept de folosință, consfințit antecesorului său prin sentința civilă nr. 621/12.05.1968 a Judecătoriei Roman. Dorește rectificarea înscrierilor din documentație, în sensul completării cu acest teren, pentru care deține nu calitatea de proprietar, ci pe cea de detentor. Suprafața de 531 mp este distinctă de suprafața de 38,72 mp. Nu a avut cunoștință de existența sentinței civile nr. 621/1968 la momentul când s-a întocmit documentația, astfel că ea nu a fost inserată în cuprinsul documentației, ceea ce duce la necesitatea rectificării ei. Numai după ce se va întocmi o nouă documentație cadastrală va putea face și înscrierea în cartea funciară, în mod corect și complet, cu respectarea categoriilor de drepturi distincte pentru fiecare suprafață în parte.

A mai arătat reclamantul că a chemat în judecată cei doi pârâți pentru opozabilitatea hotărârii, iar nu pentru întrunirea în persoana acestora a calității procesuale pasive.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 32 și urm., coroborate cu art. 43 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, art. 5 și urm., art. 10 al. 41, art. 13 din ordinul nr. 634/2006 al Directorului General al ANCPI.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei.

În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, documentația cadastrală întocmită la 20.08.2002 pentru imobilul cu NCP …., certificatul de moștenitor nr. 136/28.06.1973 întocmit de Notariatul de Stat Local Roman, testamentul autentificat sub nr. 2600/28.05.1991 de Notariatul de Stat Local Roman, sentința civilă nr. 621/21.05.1968 a Judecătoriei Roman, sentința civilă nr. 2825/17.11.1967 a Judecătoriei Roman, sentința civilă nr. 1378/22.04.2010 a Judecătoriei Roman, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 717/7.04.1967 de Notariatul de Stat al raionului Roman, certificat de moștenitor legatar nr. 22/24.04.2009 întocmit de BNP G. D., certificat nr. 19503/18.06.2014 emis de BCPI Roman.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul Judecătoriei Roman, pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț a arătat că demersul reclamantului nu este întemeiat, întrucât, potrivit art. 11 lit. e din Ordinul nr. 634/2006 al Directorului General al ANCPI, conținând Regulamentul privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, documentația cadastrală constituie actul de constatare a situației reale din teren, potrivit art. 258 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Scopul documentațiilor este acela de determinare a suprafeței terenurilor și construcțiilor, rezultată din măsurători.

Potrivit art. 24 al. 1 și 2 din Ordinul nr. 634/2006, răspunderea privind cunoașterea limitelor imobilului, indicarea, și conservarea acestora revine proprietarului, iar răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentației și corespondența acesteia cu realitatea din teren, precum și pentru identificarea și materializarea limitelor imobilului în concordanță cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziție de proprietar, revine persoanei autorizate.

Potrivit art. 10 al. 41 din același ordin, prin documentație întocmită incorect, se înțelege:

a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul rețelei geodezice de referință și ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greșite;

b) calcule efectuate greșit;

c) neconcordanțe între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe teren;

d) serviciul incorect solicitat, raportat la situația imobilului, astfel cum rezultă din evidențele de cadastru și publicitate imobiliară;

e) neconcordanța între datele imobilului înscrise în actul de proprietate: vecinătăți, identificare cadastrală, adresa poștală și cele ale imobilului din planul de amplasament și delimitare;

f) conținutul documentației cadastrale este diferit de situația juridică a imobilului;

g) neconcordanțe între datele analogice din documentația cadastrală și datele digitale;

h) documentație întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;

i) tipul documentației nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată sau există alte incompatibilități ale persoanei autorizate,

considerând că nu este incidentă în cauză niciuna dintre situațiile stipulate.

Reclamantul nu este proprietarul celor 38,72 mp, ci are doar un drept de folosință asupra imobilului proprietatea altei persoane, astfel că, din punct de vedere tabular, această suprafață ar urma să fie înscrisă în cartea funciară potrivit actelor deținute de persoana interesată, ce justifică un drept de proprietate asupra acestuia, cu notarea sarcinii aferente reprezentând servitute de trecere în beneficiul reclamantului, în niciun caz în cartea funciară a imobilului proprietatea reclamantului.

În altă ordine de idei, a arătat că la data de 1.09.2014 va intra în vigoare un nou Regulament de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin ordinul nr. 700/2014 al Directorului General al ANCPI, iar potrivit art. 63 din acesta, anularea numerelor cadastrale se poate realiza, dacă imobilul proprietatea reclamantului nu este înscris în cartea funciară, la cererea titularului, în baza cererii de anulare și a declarației pe proprie răspundere a titularului, în care va menționa că nu a folosit documentația cadastrală în circuitul civil.

În eventualitatea în care nu se va da curs apărărilor formulate, a solicitat introducerea în cauză și a proprietarilor de imobil afectat de sarcina servituții de trecere de care beneficiază reclamantul, arătând, totodată, pârâtul că nu justifică calitate procesuală pasivă în prezentul dosar, neavând niciun interes legitim de apărat în legătură cu situația expusă. Activitatea de carte funciară este o procedură necontencioasă, căreia i se aplică regulile și principiile specifice acestei proceduri speciale, așa cum reglementează și art. 31 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț îndeplinește un serviciu de interes public, indiferent de modul de soluționare a unei cereri, neurmărindu-se satisfacerea unui drept sau a unui interes propriu.

A reiterat faptul că situația se poate clarifica strict între persoanele direct interesate, cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie, cu introducerea în cauză a celorlalți proprietari de imobil care ar putea fi afectați de eventuala admitere a acțiunii.

În răspuns la întâmpinare, reclamantul și-a reiterat apărările și a arătat că evidența cadastrală actuală include ca proprietate și terenul asupra căruia are doar un drept de servitute, iar dacă nu ar fi corectată, ar cuprinde acest teren în proprietatea sa și nu în folosință, întrucât S.C Topo Invest S.R.L a inclus eronat în documentația cadastrală întocmită și suprafața de 38,72 mp teren, astfel că își justifică atât interesul, cât și legitimitatea procesuală în prezentul demers judiciar.

Pârâta S.C T. I. S.R.L nu a depus întâmpinare și nu și-a formulat nicio apărare.

Tribunalul Neamț, la primul termen de judecată în ședință publică, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S.C T. I. S.R.L, punând în discuție, cu respectarea principiului disponibilității reclamantului, oportunitatea stabilirii cadrului procesual în contradictoriu cu persoanele titulare ale dreptului de proprietate asupra a parte din terenul despre care reclamantul a arătat că a fost greșit înscris în documentația sa cadastrală.

La termenul de judecată acordat în vederea pregătirii apărărilor, reclamantul, prezent personal în instanță și asistat de apărător ales, a arătat că nu dorește să se judece cu alte persoane decât cele indicate în cererea sa introductivă, astfel că nu a fost de acord cu introducerea în cauză a numiților M.M., N. E. N., N. D., care, potrivit certificatului nr. 19503/18.06.2014 emis de BCPI Roman, depus la fila 33 dosarul Judecătoriei Roman, figurează înscriși ca proprietari tabulari ai terenului în suprafață de 83 mp reprezentând cale de acces comună, situat în mun. Roman, Fdt. Crângului nr. .. jud. Neamț, din care reclamantul a susținut că fac parte cei 38,72 mp teren incluși eronat în documentația sa cadastrală.

Față de această poziție procesuală ferm exprimată, tribunalul a pus în discuție excepția invocată de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț și excepția invocată din oficiu de instanță, privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților atrași în prezentul proces.

În considerarea dispozițiilor art. 248 al. 1 Cod de procedură civilă, potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și a celor de fond, tribunalul va analiza cu prioritate excepțiile invocate, pe care le consideră întemeiate, pentru următoarele considerente:

Așa cum a explicat reclamantul în răspunsul său la întâmpinarea depusă de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț, a promovat acțiunea de constatare nulitate documentație cadastrală cu NCP …, întrucât în suprafața imobilului teren pentru care s-a întocmit această documentație a fost inclusă, în mod eronat, o suprafață de 38,72 mp teren pentru care nu justifică decât un drept de servitute de trecere, iar nu un drept de proprietate. A mai arătat reclamantul, la ultimul termen de judecată la Tribunalul Neamț, că acești 38,72 mp teren se includ în suprafața de 83 mp teren cu destinația cale de acces comună, situată în mun. Roman, fdt. Crângului nr. 12, jud. Neamț, pentru care, potrivit certificatului depus la fila 33 dosarul Judecătoriei Roman, este deschisă carte funciară, proprietari tabulari fiind N. D., N. E. N. și M. M..

Art. 27 al. 1 din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, în vigoare la momentul sesizării instanței de judecată de către reclamant, precum și subcapitolul 4.2.3.6. (art. 113-118) din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară (actualmente în vigoare), reglementează proceduri - amiabile sau judecătorești - pentru remedierea situațiilor în care două planuri de amplasament și delimitare ale imobilelor recepționate sau pentru care se solicită recepția sunt reprezentate pe planul cadastral de carte funciară în format digital, cu suprapunere totală sau parțială, reală sau virtuală a suprafețelor imobilelor, proceduri care se pot realiza și în cazul în care pentru acel imobil nu s-a deschis carte funciară și care se finalizează cu încheieri de carte funciară, despre care se menționează expres că se comunică părților, adică tuturor persoanelor interesate, potrivit mențiunilor din cartea funciară.

Prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce ar fi lezat printr-o altă înscriere în cartea funciară, sau, cum este cazul în speța de față, printr-o altă documentație cadastrală.

În concret, cât timp reclamantul susține că în documentația sa cadastrală ce i-a fost întocmită pentru imobilul cu NCP …, i-ar fi fost inclusă în mod nejustificat o suprafață de 38,72 mp teren pentru care dreptul de proprietate ar aparține altei persoane, respectiv proprietarilor tabulari N. D., N. E. N. și M. M., contradictorialitatea pentru verificarea temeiniciei acestei susțineri și pentru remedierea neregularității ce trebuie dovedite trebuie asigurată în contradictoriu cu persoanele care apar ca proprietare ale acelui teren, iar nu cu alte persoane. Cadrul procesual subiectiv sub aspectul persoanelor care justifică legitimare procesuală pasivă în cauză, nu poate fi stabilit în mod legal în lipsa atragerii în proces a acestor persoane care au calitate de persoane interesate.

În niciun caz judecata nu poate fi purtată, așa cum dorește reclamantul, în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care a recepționat respectiva documentație cadastrală, ori cu societatea comercială care a întocmit-o.

Pentru exercitarea unei acțiuni civile se cere îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: afirmarea unui drept, justificarea unui interes, capacitatea procesuală și calitatea procesuală (art. 32 Cod de procedură civilă). În promovarea unei acțiuni, în funcție de specificul ei, părțile care formează cadrul procesual subiectiv astfel cum este trasat de reclamant, trebuie să justifice îndreptățire de a figura în respectivul proces în calitate de reclamant sau de pârât. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel căruia i se opune un drept invocat, un interes legitim, raportul de drept procesual neputându-se naște valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul juridic de drept material dedus judecății (art. 36 Cod de procedură civilă).

Art. 37 Cod de procedură civilă recunoaște legitimare procesuală și altor persoane doar în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, când se pot formula apărări și de instituții sau autorități care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În speța de față nu este incidentă, însă, o astfel de situație.

Mai mult, în privința Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt deplin valabile considerentele reținute în cadrul Deciziei nr. LXXII din 15 octombrie 2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că, în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 (actualul art. 31), această instituție nu are calitate procesuală pasivă. Deși respectivele considerente au avut în vedere cadrul procesual al plângerilor de carte funciară, argumentele reținute sunt în mod egal potrivite și în speța de față, cât timp se pleacă de la premisa că activitatea de carte funciară, care include și etapa tehnică privind avizarea și recepționarea unor măsurători cadastrale, are ca obiectiv final înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobile și se realizează de oficiile teritoriale pentru imobilele situate în raza teritorială a acestora, fiind o procedură necontencioasă.

S-a arătat, astfel, că Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare nu conține dispoziții care să confere legitimare procesuală pasivă Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În procesul civil, cadrul procesual este cel stabilit de reclamant, atât sub aspectul obiectului cererii, cât și sub aspectul persoanelor cu care acesta înțelege să se judece. Rolul activ al judecătorului este limitat de principiul disponibilității părților, principiu fundamental care guvernează procesul civil, iar în condițiile în care instanța a pus în discuție încă de la primul termen de judecată, cel din 25.02.2015, oportunitatea introducerii în cauză a proprietarilor tabulari, iar reclamantul, beneficiind și de apărare calificată, a menționat explicit că nu este de acord cu solicitarea redactată de avocat în numele său și depusă la fila 17 dosar, de a fi introduși în cauză numitele N. E. N.a și M. M., cu indicarea faptului că N. D. ar fi decedat, instanța nu poate trece peste această manifestare de voință.

Aceasta întrucât, potrivit art. 22 al. 6 Cod de procedură civilă, judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. În cauză nu operează nicio dispoziție legală care să dispună altfel, iar instanța a respectat și prevederile art. 78 al. 2 Cod de procedură civilă, potrivit cărora, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.

Cum instanța nu are temei pentru ca, trecând peste voința reclamantului, să introducă în cauză alte părți, contrar dorinței acestuia, concluzionând asupra temeiniciei excepțiilor invocate de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț și din oficiu, le va admite și, în temeiul art. 40 al. 1 Cod de procedură civilă, va respinge acțiunea promovată de reclamantul A.N., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

← Drept civil. Fond funciar - Constatarea nulităţii absolute...		Anulare act administrativ. Jurisprudență Acte ale... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: