Modificare documentație de urbanism vs. îndreptare eroare materială.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Planul urbanistic general (PUG) reprezintă instrumentul de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.46 alin.2 din Legea nr.350/2001, acesta cuprinde și reglementări pe termen scurt cu privire la zonificarea funcțională (zonificarea funcțională este definită ca fiind partea din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de urbanism, se determină funcția dominantă existentă și viitoare - ex. zona de locuit, zona activităților industriale, etc. - ; zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale).
Trebuie menționat că în cadrul acestui capitol al Planului urbanistic general (PUG) sunt stabilite zonele și subzonele funcționale, unitățile teritoriale de referință (subdiviziune a teritoriului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin omogenitate funcțională), precum și reglementările la nivelul acestora (acestea se referă la condiționările primare, la utilizarea funcțională, la condițiile de amplasare, echipare și configurare a clădirilor, posibilitățile maxime de ocupare a terenului).
În speță, se constată că prin HCL nr.34/2016 s-a dispus schimbarea încadrării funcționale a unor parcele, din UTR U … în UTR …, fiind schimbat un element esențial al Planului urbanistic general, respectiv a fost schimbată unitatea de referință (UTR) din care fac parte terenurile aparținând recurenților, ceea ce reprezintă o modificare a Planului urbanistic general.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr.2746/26 septembrie 2017
Prin sentința nr…/… a Tribunalului C. - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul PREFECTUL JUDEȚULUI C. în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C.N., R.R.D., B.S., B.A., B.M.V. și B.A.
A fost anulată Hotărârea de Consiliu Local nr…/… privind revocarea parțială a Hotărârii de Consiliu Local nr…/… de aprobare a documentației "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului C.N.";.
A fost respinsă cererea de intervenție accesorie formulată de M.F.D. și M.M.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C.N.
Prin cererea de recurs aceasta a solicitat casarea în tot a hotărârii și rejudecând cauza să se dispună respingerea acțiunii.
Acesta a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 NCPC.
În motivarea recursului se arată următoarele:
Hotărârea atacată a fost adoptată în urma plângerii prealabile formulate de către D.R.R., B.S., B.A., B.A. și B.M.V., în calitate de proprietari ai terenurilor afectate.
La admiterea plângerii prealabile s-a avut în vedere faptul că nu este vorba de o modificare a încadrării funcționale a terenurilor aparținând acestora atâta timp cât acestea rămân tot în zona de locuințe, diferența constând în eliminarea cerinței ca zona să fie urbanizată prin PUZ.
Rezulta, așadar, că prin actul atacat s-a procedat la efectuarea unei corecții a unei erori generate de utilizarea de către proiectant a unor informații neactualizate la elaborarea PUG, nefiind vorba despre o modificare a documentației de urbanism în sensul Legii nr.350/2001 care să necesite reluarea procedurii de avizare.
Temeiul juridic în baza căruia a fost făcută corecția a fost art. 2 din HCL nr… /… prin care s-a stabilit că "proiectantul general își asumă răspunderea pentru calitatea serviciilor prestate (reglementările prevăzute în partea desenată și Regulamentul Local de Urbanism) și asigură consultant pentru îndreptarea diverselor deficiențe ce pot apărea în perioada implementării documentației în practica administrativă";.
În acest context, s-a considerat că nu se impune obținerea avizului arhitectului-șef al județului pentru aprobarea admiterii plângerilor prealabile la PUG 2014.
Se mai arată că potrivit legii, obiectul avizului îl constituie o documentație astfel cum este aceasta definită la art.39 din Legea nr. 350/2001 și nu o cerere de natura celei solicitate prin plângerea prealabilă.
Dacă s-ar accepta teza potrivit căreia, în situația din speță, este obligatoriu avizul Consiliului Județean, termenul prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004 pentru soluționarea unei plângeri prealabile nu ar putea fi respectat de către Consiliul local al municipiului C.N. având în vedere că nu este posibilă obținerea avizelor într-un termen de 30 de zile. Or, spiritul și scopul legii este tocmai acela de a acorda emitentului actului posibilitatea concretă de revocare în cadrul procedurii prealabile unei acțiuni în instanță. Totodată, documentația aferentă ar fi fost inutilă dacă Consiliul local ar fi apreciat ca fiind inoportună admiterea plângerii prealabile.
De asemenea, avizul arhitectului-sef al județului pentru aprobarea admiterii plângerilor prealabile la PUG 2014 nu este obligatoriu și raportat la competentele/atribuțiile specifice ale autorității publice județene stabilite prin art. 22 din Legea nr.350/2001 coroborate cu prevederile referitoare la avizul unic al Consiliului județean din Ghidul de elaborare și aprobare a PUG aprobat prin Ordinul 13N din 1999.
Mai mult decât atât, Anexa nr.1 din Legea nr.350/2001 prevede în mod expres categoriile de documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, respectiv competențele de avizare și de aprobare a acestora. Astfel, la punctul 8 ind.2, categorie la care se încadrează Municipiul C.N., nu este prevăzută necesitatea obținerii avizului de la Consiliul Județean, cum în mod eronat susține instanța de fond.
De asemenea, potrivit reglementărilor din Ghidul privind metodologia de elaborare a PUG, GP …/… , avizul unic al Consiliului Județean se emite pe baza exemplarului complet al PUG și a extraselor din PUG înaintate în prealabil către organismele teritoriale interesate, precum: gestionarul surselor de apă potabilă și al rețelelor de canalizare, administratorii teritoriali ai căilor de comunicații, ai rețelelor de transport și distribuție al energiei electrice, telecomunicații, căldură, alimentare cu gaze naturale, direcția județeană pentru protecția mediului, Inspectoratul județean pentru sănătate publică, etc.
Mai trebuie menționat că atribuțiile arhitectului șef al județului sunt cele expres și limitativ prevăzute în Legea nr.350/2001 și nu pot fi extinse la plângerea prealabilă formulată în baza art.7 din Legea nr.554/2004.
În opinia pârâtei solicitarea unui aviz consultativ obligatoriu care să permită Consiliului Local să se pronunțe asupra unei plângeri prealabile ar constitui o limitare a atribuțiilor emitentului actului administrativ de a-1 revoca, drept garantat de Constituție, Legea nr.215/2001 și Legea nr.554/2004.
Se mai precizează că admiterea plângerilor prealabile care se referă la PUG-ul aprobat prin HCL nr…/… vizează chestiuni care țin de competențele exclusive ale Consiliului Local al municipiului C.N. tocmai pentru că stabilirea reglementărilor de construire pe o zonă din municipiu este atribuția exclusivă a Consiliului Local, căruia îi revine sarcina de a gestiona dezvoltarea municipiului în concordanță cu interesul public și principiile dezvoltării durabile, așa cum este prevăzut în art.1 și 2 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.
Din cuprinsul prevederilor legale arătate, dar și ale art.46 din lege, rezultă că stabilirea modului de utilizare și a destinației terenurilor de pe raza unității administrativ teritorială este prerogativa autorităților administrației publice locale, cărora le revine și obligația de a gestiona dezvoltarea municipiului în concordanță cu interesul public și cu principiul dezvoltării durabile.
Pe de altă parte, ingerința în gestionarea bunurilor aflate în proprietatea municipalității ar reprezenta și o încălcare a principiului autonomiei locale.
Consideră că soluția instanței de fond este nelegală și raportat la reglementările din cuprinsul anexei 2 la Ordinul nr. 233/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism din ... .Din cuprinsul Tabelului sintetic privind elaborarea planurilor urbanistice generale (P.U.G.) pe categorii de unități administrativ-teritoriale, reiese faptul că avizul Consiliului județean este opțional.
În drept, recursul nu este motivat.
Împotriva hotărârii instanței de fond au declarat recurs și pârâții R.R.D., B.S., B.A. și B.A.
Aceștia au solicitat casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanței, iar în subsidiar rejudecarea cauze cu consecința respingerii acțiunii.
În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art.488 alin.1 pct.6 NCPC:
Recurenții arată că sentința atacată nu cuprinde deloc motivele pentru care au fost înlăturate susținerile lor.
Or, prin necercetarea tuturor motivelor și apărărilor invocate de părți, nu se poate realiza un real control judiciar de către instanța de recurs, iar recurenții sunt lipsiți de dreptul de a beneficia de o dublă analiză în fond a susținerilor lor.
Analizând considerentele sentinței atacate se poate observa faptul că instanța de fond nu a înțeles să se aplece asupra niciuneia dintre apărările pârâților. Astfel, instanța nu a verificat în ce măsură articolele din Legea nr.350/2001 și din Anexa nr.1 invocate de către pârâți sunt aplicabile speței. De asemenea, instanța de judecată nu a făcut deloc vorbire despre apărarea acestora, conform căreia, prin petitul cu care a fost învestită, reclamantul Prefectul Județului C. solicită instanței să condiționeze repararea unei vătămări cauzate de un act nelegal de un aviz al unei terțe autorități.
Apreciază, așadar că instanța de fond nu a intrat în judecata fondului relativ la susținerile pârâților, motiv pentru care se impune ca, în temeiul art. 498 alin.2 NCPC, hotărârea instanței să fie casată, iar cauza să fie trimisă instanței de fond.
În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art.488 pct. 8 NCPC:
După cum a observat și instanța de fond, competențele de avizare ale arhitectului șef al județului relativ la documentațiile de urbanism sunt stabilite în Anexa 1 a Legii nr.350/2001.
Așadar, deși instanța a identificat corect dispozițiile legale aplicabile, aceasta a avut în vedere varianta Anexei nr.1 la Legea nr.350/2001, înainte de a fi completată cu pct.8, iar nu varianta în vigoare la data de … , așa cum ar fi fost corect.
Această soluție se impunea raportat la principiul aplicării imediate a legii civile noi, principiu conform căruia, de îndată ce a fost adoptată, legea civilă nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, excluzând aplicarea legii civile vechi (acest principiu este consfințit de art.6 alin.5 și 6 C.civ.).
Analizând această ultimă modificare a Anexei nr.1 a Legii nr.350/2001, rezultă că în municipiile care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice consiliul județean nu are competente de avizare a PUG-ului. Or, este un fapt notoriu că municipiul C.N. este un municipiu în care se găsesc monumente, ansambluri sau situri istorice înscrise în Lista monumentelor istorice, sens în care, conform ultimei modificări a Anexei nr.1 a Legii nr.350/2001, arhitectul șef al județului nu are nicio competență în a aviza planul general de urbanism.
În acest context, motivul de nelegalitate al actului administrativ pe care instanța își întemeiază decizia rămâne fără un suport legal, ceea ce înseamnă că nu există niciun text de lege care să fi fost încălcat prin adoptarea HCL nr. …/...
Chiar și în situați în care s-ar considera că arhitectul-șef al județului ar avea competențe în avizarea PUG-ului municipiului C.N., sentința atacată încalcă dispozițiile Legii nr.554/2004 și ale art.1318 C.civ.
Soluționând plângerea prealabilă, Consiliul Local C.N. a ajuns la concluzia că actul atacat încălca legea. În acest context, în temeiul Legii nr.554/2004, acest organ a fost obligat să revoce actul atacat.
În continuare se arată că scopul Legii nr.554/2004 este nu doar anularea actului nelegal, ci și repararea pagubei. Or, în speță acest deziderat nu putea fi realizat decât prin emiterea unui alt act administrativ, care sa reîncadreze, corect, terenurile, conform caracteristicilor lor.
Ca și în cazul soluționării plângerii prealabile, repararea pagubei revine tot în competența organului administrativ care a emis actul nelegal, adică a Consiliului Local C.
Nu există niciun text de lege care să stabilească vreo competență a unei alte autorități de a cenzura, printr-un aviz, obligația de reparare a pagubei, deci de a condiționa repararea pagubei de o formalitate procedurală anterioară.
Acceptarea ideii că repararea pagubei este condiționată de avizul unei alte persoane, ar adăuga la textul art.1381 alin.1 C.civ., conform căruia "orice prejudiciu dă dreptul la reparație";, condiționări la care legiuitorul nici nu s-a gândit.
În drept, recursul nu este motivat.
Reclamantul Prefectul Județului C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivare întâmpinării se arată că hotărârea atacată este legală.
În Referatul nr…/… întocmit de Direcția Generală de Urbanism, care a stat la baza adoptării HCL …/…, se prevede în mod expres că "în urma discuțiilor care au avut loc, a fost admisă plângerea prealabilă (parțială) și revocată Hotărârea nr…/…, respectiv a fost admisă modificarea încadrării funcționale a parcelelor înscrise în C.F. nr…, …, …, …,… din UTR U … în UTR ….";
Astfel este evident că, în speță, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat modificări ale documentației PUG, deoarece a fost modificată încadrarea funcțională a unei teren, schimbându-se unitatea teritorială de referință din care face parte, din UTR U … în UTR ….
Având în vedere acest aspect Hotărârea nr…/… trebuia să respecte prevederile art. 22 alin. l și 2 din Legea nr.350/2001.
Potrivit Adresei nr…/… a Consiliului Județean C. Documentația de Urbanism "Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului C.N."; a fost avizată în conformitate cu prevederile legale, de către Consiliul Județean C. prin emiterea avizului favorabil al arhitectului șef de județ nr…/… cu o serie de observații și propuneri/recomandări.
Avizul arhitectului șef de județ nr…/… este valabil doar pentru documentația vizată ca anexă la aviz de către Arhitectul șef al județului, astfel că orice modificare ulterioară adusă documentației atrage după sine nulitatea avizului, conducând la obligativitatea reluării procedurii de avizare, sub sancțiunea nulității.
În acest sens sunt dispozițiile art. 64 și 65 din Legea nr.350/2001.
Cu privire la argumentul potrivit căruia "la pct.82 din anexa nr.1 la Legea nr.350/2001, categorie la care se încadrează municipiul C.N., nu este prevăzută necesitatea obținerii avizului de la Consiliul Județean";, apreciază că acest argument trebuie respins.
Punctul 82 al Anexei 1 al Legii nr.350/2001 cu modificările și completările ulterioare vizează obligativitatea obținerii avizelor de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice, Ministerul Culturii prin direcțiile județene și organisme centrale și teritoriale abilitate conform legii, în cazul categoriei de documentație PUG pentru municipii, orașe și comune care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice.
Aceste avize prevăzute la punctul 82 al anexei 1 la Legea nr.350/2001, nu exclud însă obligativitatea obținerii avizului consiliului județean, prin instituția arhitectului-șef, conform prevederilor art. 22 alin.2 lit. c coroborat cu punctul 5 secțiunea B din anexa 1 la Legea nr.350/2001. Apreciază că în cazul documentației PUG sau în cazul modificărilor aduse acestor documentații este obligatoriu avizul arhitectului șef al județului și, în plus, sunt necesare avizele instituțiilor prevăzute la punctul 82 în cazul municipiilor care cuprind monumente, ansambluri sau situri. Cele două tipuri de avize nu se exclud ci se completează.
În sensul celor mai sus expuse sunt și prevederile cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic general, aprobat prin Ordinul nr. 13N emis de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.
În drept, se invocă dispozițiile art. 205 și urm. NCPC, Legii nr.350/2001.
Analizând recursurile Curtea a constatat următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art.488 pct.6 NCPC:
Curtea a reținut că hotărârea este casabilă în temeiul acestui motiv în următoarele situații: dacă există contradicție între considerente și dispozitiv, în sensul că motivarea hotărârii duce la o anumită soluție, când cuprinde considerente contradictorii în sensul că din unele rezultă temeinicia pretențiilor supuse judecății, iar din altele netemeinicia acestora, când lipsește motivarea soluției din dispozitiv sau când aceasta este superficială ori cuprinde numai considerente străine de pricina respectivă.
În speță, nu este prezentă niciuna din ipotezele prezentate anterior (analizând considerentele hotărârii atacate rezultă că instanța a analizat probele administrate în cauză și a argumentat soluția de respingere a acțiunii; de asemenea, motivele expuse nu sunt contradictorii), astfel motivul de casare invocat nu este întemeiat.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488, pct. 8 NCPC:
În cauză se impune a fi lămurit în primul rând dacă prin adoptarea HCL …/… s-a realizat o modificare a documentației de urbanism aprobate prin HCL …/… sau s-a realizat doar o corecție (îndreptare) a unei erori generate de utilizarea de către proiectant a unor informații neactualizate la elaborarea Planului urbanistic general (PUG).
Curtea reține că documentația de urbanism cuprinde reglementări operaționale, obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice și că prin intermediul acesteia se stabilesc obiectivele, acțiunile, procesele și măsurile de amenajare și de dezvoltare durabilă a localității.
Planul urbanistic general (PUG) reprezintă instrumentul de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.46 alin.2 din Legea nr.350/2001, acesta cuprinde și reglementări pe termen scurt cu privire la zonificarea funcțională (zonificarea funcțională este definită ca fiind partea din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de urbanism, se determină funcția dominantă existentă și viitoare - ex. zona de locuit, zona activităților industriale, etc.; zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale).
Trebuie menționat că în cadrul acestui capitol al Planului urbanistic general (PUG) sunt stabilite zonele și subzonele funcționale, unitățile teritoriale de referință (subdiviziune a teritoriului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin omogenitate funcțională), precum și reglementările la nivelul acestora (acestea se referă la condiționările primare, la utilizarea funcțională, la condițiile de amplasare, echipare și configurare a clădirilor, posibilitățile maxime de ocupare a terenului).
În speță, se constată că prin HCL …/… s-a dispus schimbarea încadrării funcționale a unor parcele, din UTR U … în UTR ...
Or, așa cum corect a reținut și instanța de fond, prin hotărârea atacată a fost schimbat un element esențial al Planului urbanistic general, respectiv a fost schimbată unitatea de referință (UTR) din care fac parte terenurile aparținând recurenților, astfel cum aceasta a fost stabilită prin Hotărârea nr…/… , ceea ce reprezintă o modificare a Planului urbanistic general.
În ceea ce privește necesitatea obținerii avizului arhitectului-șef:
Potrivit art.56 alin.1 din Legea nr.350/2001 avizarea și aprobarea documentaților de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac de către autoritățile și organismele centrale și teritoriale interesate, potrivit prevederilor Anexei nr.1 la prezenta lege.
Relevante sunt și dispozițiile art. 22 alin. 2 lit. c din același act normativ conform cărora, consiliul județean (instituția care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului la nivel județean), prin instituția arhitectului-șef al județului asigură avizarea documentațiilor de urbanism aparținând unităților administrativ-teritoriale din componența județului, conform Anexei nr. 1.
În primul rând Curte reține că deși nu se prevede expres că pentru modificarea documentațiilor de urbanism este obligatorie obținerea avizelor prevăzute de lege, obținerea acestora este necesară în virtutea principiului simetriei actelor juridice. În condițiile în care avizul arhitectului-șef al județului a fost necesar pentru aprobarea Planului urbanistic general (aspect necontestat de către niciuna din părți), obținerea acestuia este necesară și pentru modificarea Planului urbanistic general.
În sprijinul acestei concluzii sunt și dispozițiile art.65 alin.2 din Legea nr.350/2001 conform cărora documentațiile de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea și aprobarea acestora sunt nule.
În al doilea rând Curtea reține că dispozițiile pct.82 din Anexa nr.1, secțiunea B a Legii nr.350/2001 trebuie interpretate coroborat cu dispozițiile pct. 5 din aceeași Anexă, în sensul că în cazul municipiilor care cuprind monumente, ansambluri sau situri istorice înscrise în lista monumentelor istorice, pe lângă avizele necesare în cazul tuturor municipiilor, prevăzute la pct.5 este necesar și avizul Ministerului Culturii prin direcțiile județene. Așadar, contrar celor susținute de recurență, cele două tipuri de avize nu se exclud. Aceasta cu atât mai mult cu cât competențele celor două instituții nu se suprapun, acestea vizând domenii diferite.
Faptul că hotărârea atacată a fost emisă ca urmare a admiterii plângerii prealabile formulate de recurenți nu poate constitui un argument care să justifice lipsa obținerii de către emitentul ei a unui aviz prevăzut de lege.
Mai trebuie reținut că reclamantul nici nu a pretins că pentru admiterea plângerii prealabile s-ar fi impus obținerea avizului arhitectului-șef al județului, denunțând această lipsă doar cu privire la hotărârea prin care s-a dispus modificarea Planului urbanistic general cu nesocotirea dispozițiilor legale în materie.
Față de considerentele expuse anterior, Curtea în temeiul art. 496 alin. 1 NCPC a respins recursurile pârâților, ca nefondate.
| ← Recunoașterea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile... | Măsurile de remediere luate de autoritatea contractantă în... → |
|---|
Vezi și alte spețe de contencios administrativ:
Comentarii despre Modificare documentație de urbanism vs. îndreptare eroare materială.
