ICCJ. Decizia nr. 4899/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4899
Dosar nr. 5472/2001
Şedinţa publică din 9 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată de S.C. B.T.S.A. Timişoara, astfel cum a fost modificată, s-a cerut obligarea pârâtului, K.M., la predarea documentelor societăţii, inclusiv a registrelor de deliberare a Consiliului de Administraţie, a registrului de evidenţă a desfăşurării şi hotărârilor luate de Adunarea generală a acţionarilor cu plata de daune cominatorii de 1.000.000 lei pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei.
Litigiul, considerat de natură civilă, a fost judecat, în primul ciclu procesual, de Judecătoria Timişoara, prin sentinţa civilă nr. 1641 din 9 februarie 1999, în sensul admiterii acţiunii, soluţie menţinută de Tribunalul Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 1241/A din 21 aprilie 2000.
Prin Decizia civilă nr. 3810 din 23 noiembrie 2000, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a admis recursul pârâtului K.M., a casat hotărârile pronunţate în fond şi apel, ca fiind pronunţate cu încălcarea competenţei materiale, litigiul având natură comercială şi a trimis cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Timiş.
În al doilea ciclu procesual, în fond după casare, Tribunalul Timiş, secţia comercială, prin sentinţa nr. 194 din 30 ianuarie 2001 a respins acţiunea ca nefondată.
În pronunţarea acestei hotărâri s-a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada că actele pe care le solicită se află în posesia pârâtului. Că, la destituirea acestuia din funcţie, actele din birou au fost sigilate, iar pârâtul s-a internat în spital şi între timp, reclamanta, printr-o comisie de inventariere a stabilit toate bunurile găsite în biroul pârâtului, iar faptul că registrele ce fac obiectul acţiunii nu s-au aflat între bunurile inventariate, nu pot duce la concluzia, în lipsa altor dovezi, că sunt în posesia pârâtului.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei mai sus menţionată, a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 423 din 19 aprilie 2001.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs susţinând greşita reţinere a situaţiei de fapt, probele invocate, declaraţia secretarei consiliului de administraţie, ca şi obligaţiile prevăzute din Legea nr. 31/1990, ducând la concluzia că pârâtul, în calitate de director deţine şi refuză predarea registrelor societăţii.
Recursul este nefondat.
Hotărârile pronunţate în fond şi apel au reţinut, pe baza probelor din dosar, că, în perioada 10 octombrie 1997 – 7 ianuarie 1998, pârâtul a fost internat în spital.
Schimbarea sa din funcţie a intervenit în timpul cât era internat, la 27 octombrie 1997, şi la deschiderea biroului pârâtului şi inventarierea bunurilor, la 3 noiembrie 1997, nu au fost găsite registrele reclamate prin acţiune.
În lipsa unor dovezi în sensul că registrele sunt în posesia pârâtului, respingerea acţiunii este întemeiată.
Este adevărat că art. 172 lit. b) din Legea nr. 31/1990, obligă administratorii să ţină registrele societăţii, dar, această obligaţie, se interpretează în sensul că aceste registre se completează conform legii şi se ţin la sediul societăţii, iar nu că se află asupra persoanei administratorului. Or, în biroul pârâtului s-au găsit la inventariere documentele societăţii, iar lipsa registrelor în speţă, nu poate duce la concluzia că sunt în posesia pârâtului.
Ca urmare, hotărârile atacate fiind temeinice şi legale, recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. C.B. R. S.A., sucursala Timişoara, împotriva deciziei nr. 423 din 19 aprilie 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi contencios administrativ, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 490/2001. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 488/2001. Comercial → |
|---|
