Practica judiciara insolventa. Decizia 202/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 202/
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea V, Focșani,-, județul V, împotriva sentinței comerciale nr. 48/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimata debitoare I & 0 F, intimat lichidator judiciar, intimat DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. lipsește întâmpinarea, după care:
Curtea constată procedura completă, lipsa părților și faptul că s-a solicitat de către recurentă judecarea cauzei și în lipsă, urmând a se pronunța asupra recursului la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 48/28.01.2009, pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea, s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și, în temeiul art. 107 alin. 1 lit. D din Legea nr. 85/2006, s-a dispus începerea procedurii falimentului împotriva debitoarei "I & 0 Focșani.
În baza art. 107 alin. 2, s-a dispus dizolvarea debitoarei și a fost menținut în calitate de lichidator fostul administrator judiciar, cu o indemnizație de 3000 lei pe întreaga durată a procedurii și un onorariu de succes de 9% din sumele atrase la averea debitoarei.
A fixat termenele de predare a gestiunii către lichidator, precum și termenele de înregistrare și verificare a creanțelor născute după deschiderea procedurii pentru depunerea contestațiilor și întocmirea tabelului definitiv al creanțelor.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că împotriva debitoarei s-a deschis procedura insolvenței, prin sentința nr. 684/10.09.2008.
A mai constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 107 lit. D pentru deschiderea procedurii falimentului.
În ce privește cuantumul onorariului lichidatorului a ținut seama de rezultatul negocierii din 03.12.2008.
Împotriva aceste hotărâri, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice V, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI - secția comercială, maritimă și fluvială.
Sentința recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității, pentru următoarele motive:
Soluția pronunțată este nelegală, în ce privește stabilirea remunerației lichidatorului judiciar.
Astfel, au fost încălcate prevederile art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 coroborat cu dispozițiile art. 17 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006. Deși legea reglementează atribuția judecătorului sindic de a stabili motivat lichidatorul provizoriu, acesta a desemnat practicianul și retribuția acestuia, fără a arăta că desemnarea acestuia este provizorie și fără a-i pune în vedere obligația convocării adunării creditorilor, în vederea confirmării sau înlocuirii sale.
O altă critică vizează încălcarea prevederilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Astfel, judecătorul sindic a stabilit o remunerație de 3000 lei, pe întreaga durată a procedurii și de 9% onorariu de succes, deși creditoarea a cerut un onorariu de succes de 6% din sumele atrase la masa credală, fără a arăta că onorariul este provizoriu și că se va suporta din fondul de lichidare, dacă nu este confirmat de adunarea creditorilor.
Așa fiind, recurenta apreciază că judecătorul sindic și-a depășit atribuțiile stabilite de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, iar suma stabilită este exagerată.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 85/2006, Codul d e procedură civilă, Codul d e procedură fiscală, Ordinul nr. 1009/2007.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Judecătorul sindic nu a încălcat, prin sentința recurată, prevederile art. 11 alin. 1 lit. c coroborate cu disp. art. 17 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006.
Astfel, judecătorul sindic a dispus, prin sentința de trecere la procedura falimentului, în condițiile art. 24 alin. 1 raportat la art. 19, desemnarea unui lichidator. În mod evident, deși nu a stipulat expresis verbis că desemnarea este provizorie, practicianul în insolvență astfel numit administrează procedura până la confirmarea, sau, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau potrivit modificărilor introduse prin nr.OUG 173/2008 de către creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor. În acest sens, nu este necesar ca judecătorul sindic "să pună în vedere" lichidatorului provizoriu să convoace adunarea creditorilor, prin sentința de trecere la faliment, întrucât obligația convocării primei ședințe a adunării creditorilor de către lichidator și dreptul corelativ al acestui participant la procedură de a decide desemnarea unui lichidator și de a-i fixa remunerația (sau, după caz, dreptul creditorului ce deține 50% din valoarea creanțelor), potrivit art. 24 raportat la art. 19 alin. 2, rezultă din lege, nefiind, prin urmare, un drept stabilit pe cale judecătorească.
În mod asemănător, și onorariul stabilit prin sentința de trecere la faliment de către judecătorul sindic este provizoriu, urmând ca acesta, ulterior, să confirme, prin încheiere, onorariul negociat cu adunarea creditorilor, în condițiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 sau cu creditorul majoritar, după caz. De altfel, este prematur ca, la data intrării în faliment, judecătorul sindic să cunoască împrejurarea referitoare la sursa plății onorariului (din fondurile prev. de art. 4 din lege sau din averea debitoarei). Prin sentința recurată, judecătorul sindic nu a încălcat dreptul adunării creditorilor de a stabili remunerația lichidatorului desemnat de acest participant la procedură.
De altfel, creditoarea recurentă are dreptul, prin votul exprimat în adunarea creditorilor sau, în cazul în care se va dovedi că deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, să stabilească fără consultarea adunării creditorilor, remunerația cuvenită lichidatorului, în modalitatea ce o va prefera (sumă brută sau netă). De altfel, onorariul se stabilește pe bază de negociere, luând în considerare și oferta practicianului în insolvență, care are dreptul să refuze numirea, cu condiția notificării instanței (art. 22 alin. 1 din lege). Așa fiind, nu este de neglijat aspectul că, în cauză, a existat o singură ofertă.
Cât privește susținerea că creditorul fiscal a negociat, la data de 12.12.2008, onorariul lichidatorului, în sensul că onorariul de succes a fost stabilit la 6%, reține următoarele:
Prin procesul-verbal din 21.12.2008, s-a reținut ca onorariul de succes să fie de 6% sau de 9%, în situația în care, "se aduc și alte bunuri decât cele existente". Or, un atare rezultat al negocierii onorariului este neclar și neconcludent și nu poate obliga în nici un fel judecătorul sindic. Este evident că acesta avea dreptul să aleagă cuantumul onorariului de succes, neputând fixa procente diferite din sumele atrase la averea debitoarei, în mod alternativ.
Față de considerentele ce preced, potrivit art. 312 alin. 1 raportat la art. 3041.pr.civ. va respinge prezentul recurs, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea V, Focșani,-, județul V, împotriva sentinței comerciale nr. 48/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Martie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, dr. |
Grefier,
VV//28.04.2009
Fond:
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 886/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 195/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
