Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1477/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 1477

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008

PREȘEDINTE: Angela Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Radu Mateucă

JUDECĂTOR 3: Carmen Popescu

GREFIER - - -

Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea SC & SRL C împotriva sentinței nr.247 din 21 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL, având ca obiect procedura insolvenței - deschidere procedura insolventa.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata debitoare, reprezentată de avocat, lipsind recurenta creditoare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recurenta creditoare a formulat concluzii note scrise, după care:

Avocat, pentru intimata debitoare, depune concluzii.

Nemaifiind formulate alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.

Intimata debitoare, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca legală și temeinică. Susține că printr-un act adițional la contract, intitulat proces-verbal, s-a stabilit ca plățile să se facă în lei, într-o anumită reeșalonare, iar ca urmare a efectuării plăților, recurenta a restituit intimatei debitoare filele CEC, în original, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o recunoaștere a executării obligației de plată. În ceea ce privește motivul de recurs referitor la necomunicarea către creditoare a răspunsului la obiecțiuni, arată că acesta a fost depus la dosar cu 5 zile înainte de termen.

CURTEA

Asupra recursului constată următoarele

La data de 13 iulie 2007, SC SRL Cas olicitat deschiderea procedurii insolvenței în cazul debitoarei SC COM SRL, cu motivarea că are împotriva acestuia o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 20.921,43 USD în echivalent lei, adică 47944 lei, provenită din sentința nr. 273/COM/2002, sentința nr. 2151/COM/2005a Tribunalului Constanța și decizia 809/COM/2005 a Curții de Apel Constanța.

S-a formulat contestație de către debitoare prin care s-a solicitat respingerea cererii, invocându-se și trei excepții: puterea lucrului judecat, prescripția dreptului la acțiune și nulitatea încheierii de investire cu formula executorie a sentinței nr. 273/COM/ 22 ianuarie 2002.

Prin Sentința nr. 247/21 mai 2008, Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ a respins excepțiile invocate de SC SRL, a admis contestația debitoarei și a respins cererea creditoarei SRL C, obligând creditoarea la 1184,3 lei cheltuieli de judecată către debitoare.

Referitor la exccepțiile invocate, s-a reținut că excepția autorității de lucru judecat nu poate fi acceptată atâta timp cât, din conținutul sentinței nr.73/F/4.04.2005 pronunțată de Tribunalul Mehedinți rezultă că nu s-a analizat pe fond cuantumul creanței, iar starea de insolvență poate opera în orice alt moment ulterior sentinței invocate.

Excepția prescripției dreptului la acțiune va fi respinsă în condițiile în care sentința invocată de creditoare a devenit irevocabilă la 06 iulie 2005, data de la care a devenit și titlu executoriu și cum cererea fost introdusă la 13 iulie 2007, s-a respectat termenul de 3 ani pentru executarea creanței.

Și excepția nulității formulei executorii obținută de către creditoare s-a apreciat că este lipsită de relevanță, atâta timp cât, ulterior, ca urmare a exercitării căilor de atac, s-a confirmat creanța în cuantum de 20980,13 USD, debitoarea nefiind vătămată în vreun fel.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a apreciat de către judecătorul sindic că nu s-a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile, în condițiile în care deși potrivit clauzelor contractuale vânzătorul ar fi trebuit să emită o factură suplimentară pentru evidențele diferențe de curs pe care nu a emis-o nici până în prezent, încălcându-se dispozițiile HG 831/1997 și L 82/1991, creanțele pretinse nefiind înregistrate în contabilitate.

S-a mai reținut că adresele invocate de către creditoare nu pot reprezenta niște punctaje reciproce semnate de ambele părți, debitoarea neavând cunoștiință de această diferență pretinsă și nici nu a avut posibilitatea să se îndrepte la rândul său asupra consumatorului.

De asemenea, plata s-a făcut la un curs valutar de 28.768 lei/USD, iar suma solicitată are un curs de 22.916 lei USD, diferența de curs la care s-a făcut fiindu-i favorabilă creditoarei.

Pentru bunurile livrate factura a fost emisă cu întârziere la insistențele debitoarei, creditoarea recunoscându-și culpa prin adresa din 30 iulie 2001, iar prin plățile efectuate în avans de 3.573.000.000 lei și până la emiterea facturii fiscale, debitoarea a fost lipsită de dreptul de a-și deduce TVA-ul.

Ulterior încheierii contractului, respectiv la 23.05.2001, părțile au convenit să fie garantată plata pentru porumbul livrat cu 16 file CEC, care i-au fost înmânate creditoarei și care vor deveni operabile doar dacă cumpărătorul nu se achită de obligații la termen.

Aceste file au fost restituite debitoarei fără a fi folosite, aspect din care judecătorul-sindic a tras concluzia că debitoarea nu mai are nici un fel de datorie către creditoare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea SC & SRL C, care a invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 și 3041proc. civilă.

S-a susținut, referitor la art. 304 pct.8 și 9 pr. civilă că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, întrucât cererea de deschidere a procedurii insolvenței a avut la bază un titlu executoriu, respectiv sentințele 273/COM/22 ianuarie 2002 și 2151/06.07.2005 a Tribunalului Constanța, care la rândul lor au avut în vedere contractul de vânzare - cumpărare nr. 439/18.05.2001, respectiv clauzele contractuale.

Potrivit recurentei, raportul de expertiză efectuat în cauză, nu a avut în vedere clauzele esențiale ale contractului, iar suplimentul la raportul de expertiză nu a fost comunicat, astfel că nu cunoaște conținutul acestuia.

În acest fel, instanța a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare al creditorului.

Legat de prevederile art. 304 pct.9 pr. civ. recurenta afirmat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea legii, în sensul că restituirea filelor CEC nu poate echivala cu inexistența unui debit și a modificării prevederilor contractuale, întrucât contractul nr. 439/2001 putea fi modificat numai în baza unui act adițional.

Referindu-se la prevederile art. 3041pr. civ. recurenta a considerat că sentința nu a fost motivată în drept, în considerente instanța de fond reținând numai concluziile raportului de expertiză și opiniile raportului, care coincid cu cele ale administratorului debitoarei.

S-a apreciat de către recurentă că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, atâta timp cât debitoarea nu a formulat nici o obiecțiune la situațiile comunicate privind executarea contractului 439/2001 și a conversiei sumelor din lei în USD și că debitoarea nu a făcut dovada achitării sumei de 20980,130 USD, recunoscută la 08.02.2002.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate în cauză, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat.

Potrivit art.3 alin.1 din Legea 85/2006, insolvența reprezintă acea stare a patrimoniului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Dreptul creditorilor de a formula o cerere pentru deschiderea procedurii insolvenței, față de un debitor prezumat a fi în insolvență, este reglementat în art.30 din Legea 85/2006.

În înțelesul legii, prin noțiunea de "creditor îndreptățit" se înțelege orice creditor care deține o creanță certă și lichidă, care a devenit exigibilă de mai mult de 30 de zile ( art.3 pct.6 din Legea 85/2006) și al cărei cuantum depășește valoarea prag de 1000 lei.

După cum reiese din prevederile art.379 pr.civ. creanța este certă, atunci când existența ei este neîndoielnică, în sensul că nu a fost contestată. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță, sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță, sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscut de acesta. Creanța este exigibilă atunci când ea a ajuns la scadență.

Cu privire la speța de față, este neîndoielnic că recurenta creditoare SC & SRL C dispune de un titlu executoriu obținut în baza sentințelor nr.273/COM/22.01.2002 și nr.2151/06.07.2005 pronunțate de Tribunalul Constanța prin care debitoarea SC COM SRL a fost obligată la plata sumei de 20921,43USD în echivalent lei.

Însă la fel de îndoielnic este și faptul că intimata debitoare a efectuat plăți, dovadă fiind cererea recurentei creditoare din 30.01.2008 de micșorare a câtimii creanței de la 20921,43USD în echivalent lei 47944 lei, la suma de 7244,52 USD, în echivalent lei 16601 lei.

Trebuie subliniat că, orice hotărâre judecătorească este expresia convingerii intime a judecătorilor, formată pe baza complexului de probe admisibile în cauza respectivă.

Cum în speță s-au efectuat plăți, judecătorul sindic a găsit de cuviință că este necesară efectuarea unei expertize contabile, prin care să se verifice tocmai aceste plăți dar și raporturile contractuale și care a avut la bază documentele depuse de cele 2 părți.

Atât expertiza, cât și suplimentul la expertiză, s-au realizat cu respectarea dispozițiilor art.208 pr.civ. în sensul că părțile au fost convocate de către expert cu scrisoare recomandată.

În acest context, susținerile recurentei cum că s-ar fi încălcat principiile, dreptului la apărare și contradictorialității, pentru că nu a fost citat la efectuarea acestui supliment sunt nefondate, în condițiile în care expertul a depus la dosar dovada convocării părților și atunci când a efectuat suplimentul la raportul de expertiză (pagina 161 din dosarul Tribunalului).

Pe de altă parte, recurentei nu i s-a încălcat dreptul la apărare pentru că din notele scrise depuse de acesta, reiese că avea cunoștință de termenul de judecată din data de 21.05.2008 ( când s-a pronunțat sentința) și în condițiile în care suplimentul de expertiză fusese depus în termenul procedural de 5 zile.

Cât privește lucrarea efectuată în cauză, expertul a respectat obiectivele fixate de către instanță, răspunzând în același timp punctual la obiecțiunile recurentei.

Este nejustificată susținerea recurentei cum că, judecătorul sindic a interpretat greșit actul dedus judecății sau că sentința nu a fost motivată în fapt, realitatea fiind cu totul alta.

Atâta timp cât materialul probator (expertiza) administrat a evidențiat că debitoarea și-a respectat obligațiile contractuale, Curtea în raport de prevederile art.312 pr.civ. va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea SC & SRL C, Port 18, C împotriva sentinței nr.247 din 21 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL,

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 2008.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

Red.jud.RM/ex.4

Jud.fond

Tehnored.MD/7.11.2008

05 2008

Președinte:Angela Rădulescu
Judecători:Angela Rădulescu, Radu Mateucă, Carmen Popescu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1477/2008. Curtea de Apel Craiova