Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1648/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 1648
Ședința publică de la 17 2009
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Mariana Moț
JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină Lotus Gherghină
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului formulat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, împotriva sentinței nr. 1100 din data de 26 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL S, având ca obiect-procedura insolvenței deschidere procedura.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este formulat în termen conform dispozițiilor art. 8 alin.1 din Legea nr. 85/2006, iar recurenta a solicitat judecarea în lipsă în baza art. 242 alin. ultim din Codul d e procedură civilă, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1100 din data de 26 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de declanșare a procedurii insolvenței formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE față de debitoarea SC SRL.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20.07.2009 sub nr- creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sas olicitat declanșarea procedurii falimentului față de debitoarea SC SRL, cu motivarea că aceasta figurează în evidențele fiscale cu datorii la bugetul consolidat al statului în suma totala de 17191 lei, reprezentând impozit pe venit, contribuții CAS, contribuții șomaj, contribuții sănătate, concedii și indemnizații și a încetat plățile în urma cu mai mult de 30 zile, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, superioară plafonului de 10.000 lei.
Creditoarea nu a depus la dosar niciun act în dovedirea cererii si nici nu s-a prezentat în instanță la cele două termene acordate pentru susținerea acesteia.
Legal citată, debitoarea a susținut că cererea a fost formulată pentru o creanță sub valoarea prag cerută de lege, iar în prezent nu mai are datorii către bugetul consolidat al statului acestea fiind achitate înainte de primul termen de judecată, depunând în acest sens certificat de atestare fiscală 32020/02.09.2009.
Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale judecătorul sindic a apreciat cererea creditoarei ca fiind neîntemeiată și a respins-
Potrivit art.31 din Legea 85/2006, orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvență, poate introduce o cerere introductivă față de acesta, prin creditor îndreptățit înțelegându-se în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 pct. 6, creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Potrivit art. 3 alin. 1 pct. 12 din Legea 85/2006, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 277/07.07.2009, intrată în vigoare la data de 17.07.2009, pentru a se putea declanșa însă procedura insolvenței, cuantumul creanțelor trebuie să atingă valoarea prag de minim 30.000 lei.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 379 alin. 3 creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
În cauza de față s-a constatat că cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de către creditoare pentru suma de 17.191 lei, ce reprezintă datorii la bugetul consolidat al statului, nefiind atașat vreun titlu executoriu ori acte în dovedire, însă din certificatul de atestare fiscală nr. 32020/02.09.2009 depus la dosar de către debitoare rezultă că la data de 09.09.2009 SC SRL nu figurează cu obligații de plată către buget.
S-a constatat așadar că valoarea creanței reale pe care creditoarea o avea la data formulării cererii față de această debitoare se situează sub valoarea prag de 30.000 lei prevăzută de art. 3 alin. 1 pct. 12 din Legea 85/2006.
Pe de altă parte debitoarea a făcut dovada achitării pretinsei creanțe înainte de primul termen de judecată atașând certificatul de atestare fiscală nr. 32020/02.09.2009 și a făcut în același timp dovada faptului că nu se află în stare de insolvență, plata acestei sume dovedind existența posibilităților de plată.
Având în vedere considerentele expuse, condițiile prevăzute de lege pentru deschiderea procedurii insolvenței prevăzute de Legea 85/2006 nefiind îndeplinite, judecătorul sindic a respins cererea creditoarei ca neîntemeiată.
Împotriva aceste sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Susține recurenta că în mod greșit judecătorul sindic a respins cererea de deschiderea procedurii constatând că intimata debitoare nu are vreo obligație de plată către recurenta creditoare potrivit certificatului de atestare fiscală din 9.09.2009, deoarece existența creanței trebuia analizată la data introducerii cererii iar faptul achitării debitului până la judecarea cererii de deschidere a procedurii nu mai prezintă relevanță.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs recurenta analizează din punct de vedere teoretic condițiile pe care trebuie să le îndeplinească creanța pentru a se putea dispune deschiderea procedurii insolvenței, apreciind că acestea sunt îndeplinite în cauză.
Curtea, analizând recursul prin prisma motivului invocat, în raport de dispozițiile art. 304 pr.civ. constată că acesta nu este fondat.
Este adevărat că potrivit art. 3 pct. 12 din Legea 85/2006 valoarea prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului.
În speță, cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de recurenta creditoare pentru suma de 17191 lei inferioară valorii prag de 30.000 RON potrivit modificărilor aduse Legii 85/2006 prin Legea 277 din 7 iulie 2009, însă, acest aspect nu mai prezintă relevanță atâta vreme cât la data soluționării cererii creanța nu mai există.
Aceasta rezultă din certificatul de atestare fiscală din 9.09.2009 aflat la fila 17 din dosarul instanței de fond.
Astfel, în mod corect judecătorul sindic a constatat la data soluționării cererii că nu există îndeplinită condiția existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile în sarcina intimatei debitoare ca și condiție obligatorie pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Prin urmare nu mai operează nici prezumția legală privind starea de insolvență.
În consecință, față de cele arătate mai sus, Curtea, în baza art. 312 pr.civ. urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S-, județul O, împotriva sentinței nr. 1100 din data de 26 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL S, cu sediul în S,-, -.B,.9, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, Lotus Gherghină |
Grefier, |
08 Ianuarie 2010
Red. Jud. MM
Jud fond.
Ex. 3 tehnored. /15 ianaurie 2010
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Mariana Moț, Lotus Gherghină
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|