Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 75/2010. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILA NR.75/COM

Ședința publică de la 25 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 2: Monica Costea

JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim

Grefier - - -

Pe rol, judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -S, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr.5562 din 28.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL - prin lichidator judiciar, cu sediul în C, str.-.- nr.9A, județul C, intimata creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18, județul C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual.

Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Se solicită judecata cauzei în lipsă.

Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.

CURTEA:

Asupra recursului comercial d e față:

1. Obiectul și părțile dosarului

Prin cererea formulată de către debitoarea SC SRL, prin lichidator Corona s-a solicitat, în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006, deschiderea procedurii insolvenței.

Cheltuielile aferente procedurii instituite prin Legea nr.85/2006 urmând a fi suportate din averea debitorului, iar în lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic, potrivit dispozițiilor art.4 alin.4 din lege.

2. Hotărârea tribunalului

Prin sentința civilă nr.5562 din 28.09.2009 Tribunalul Constanțaa admis cererea formulată de Corona în calitate de lichidator judiciar desemnat al debitoarei SC SRL, a dispus efectuarea plății, din contul fondului de lichidare, a sumei de 3248 lei, reprezentând 3000 lei onorariu de lichidator judiciar, exclusiv TVA și 248 lei cheltuieli de procedură in favoarea lichidatorului judiciar desemnat al debitoarei SC SRL, Corona.

În temeiul art. 131 din Legea nr. 85 /2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței aplicată față de debitoarea SC SRL.

Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut că în conformitate cu prevederile alineatului 5 al art.4 din Legea nr.85/2006, pe baza documentelor justificative atașate raportului lunar întocmit de administrator judiciar/ lichidator potrivit art.21 alin.1, judecătorul sindic va putea autoriza plata din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depășit bugetul previzionat.

Prin rapoartele lunare de activitate depuse de lichidatorul judiciar s-a precizat că în patrimoniul debitoarei nu există bunuri, fapt confirmat de adresa nr. R-B 12995/26.01.2009 emisa de SPIT C și că nici unul dintre creditori nu poate să avanseze sumele necesare continuării procedurii.

Din raportul întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că nu s-a putut concluziona asupra cauzelor reale care au determinat intrarea în insolvență a debitoarei precum și faptul că nu există bunuri în averea debitoarei. Prin rapoartele lunare de activitate depuse de lichidatorul judiciar s-a precizat că în patrimoniul debitoarei nu există bunuri, fapt confirmat de adresa nr. R-B 12995/26.01.2009 emisa de SPIT și că nici unul dintre creditori nu poate să avanseze sumele necesare continuării procedurii.

Potrivit art.131 din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt

insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii.

Întrucât în patrimoniul falitei nu se regăsesc nici bunuri imobile și nici mobile iar creditorul nu a înțeles să avanseze sume de bani, în acest scop, în temeiul art.131 prima instanță dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului.

În temeiul art.136 din Legea insolvenței s-a dispus descărcarea lichidatorului judiciar de toate atribuțiile și responsabilitățile si in conformitate cu disp. art.135 din același act normativ comunicarea hotărârii către debitoare, creditori si ORC.

3. Recursul

Împotriva hotărârii, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectele:

- prima instanță a apreciat eronat asupra pricinii întrucât nu a comunicat raportul final tuturor creditorilor pentru analiză și formularea obiecțiunilor,fiindu-i astfel eludat dreptul la apărare;

- s-a arătat că instanța de fond a dispus închiderea procedurii aplicând greșit dispozițiile art.131 din legea nr.85/2006 fără ca lichidatorul să apeleze la prerogativa conferită de art.138 din legea nr.85/2006;

- închiderea procedurii apare ca o sancțiune aplicată creditorilor pentru neavansarea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor; aceste sume puteau fi obținute făcându-se aplicarea art. 4 alin 4 din legea 85/2006;

- se impune atragerea răspunderii fostului administrator în condițiile în care speța se înscrie în sfera de aplicabilitate a art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006;

- prin închiderea prematură a procedurii creditorii sunt în imposibilitate de a-și îndestula creanțele rămase neacoperite.

4. Curtea

Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor aduse, Curtea reține ca acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Criticile recurentei privind necomunicarea raportului final sunt nefondate întrucât în cauză închiderea procedurii s-a făcut în temeiul art. 131 din legea 85/2006 și nu în temeiul art. 132 din aceeași lege.

Având înv edere că creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele necesare continuării administrării procedurii de insolvență corect s-a făcut aplicarea art. 131,menirea acestei dispoziții fiind tocmai aceea de a se evita,pe cât posibil efectuarea de cheltuieli nejustificate,inutile din fondul special de lichidare.

Este adevărat că potrivit art. 4 din lege toate cheltuielile procedurii vor fi suportate din averea debitorului iar în caz de lipsă a disponibilităților se va utiliza fondul de lichidare însă atâta vreme cât creditorii nu s-au oferit să avanseze aceste sume, judecătorul sindic nu poate să impună practicianului să administreze procedura.Aceasta și în contextul în care practicianul are ca atribuție sesizarea sindicului în cazul în care constată lipsa bunurilor în averea debitorului sau insuficiența lor pentru acoperirea cheltuielilor administrative.

Conform textului alin.1 al art.138 judecătorul sindic poate fi investit de administratorul judiciar, de lichidator sau de comitetul creditorilor.

Însă judecătorul sindic nu poate legal auto-învesti cu stabilirea răspunderii în temeiul dispozițiilor art.138, iar sfera persoanelor abilitate să-l învestească, este limitată, așa cum s-a arătat mai sus.

Faptul că prezenta recurentă-creditoare opinează că sunt întrunite cerințele răspunderii materiale a organelor de conducere al societății nu o pot îndreptăți în a solicita practicianului în reorganizare în a introduce cererea, atât timp cât are la dispoziție pârghiile promovării unor astfel de cereri.

În cauză nu se poate vorbi despre neexercitarea rolului activ al judecătorului întrucât din dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 nu rezultă că această măsură poate fi luată din oficiu de judecător.

Cum o astfel de cerere de antrenare a răspunderii administrative nu a fost dedusă judecății, legal prima instanță a soluționat cauza cu respectarea principiului disponibilității părții.

Referitor la antrenarea răspunderii, în temeiul dispozițiilor art.138 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006, Curtea reține că formularea sa pentru prima dată în calea de atac a recursului, exercitată împotriva măsurii judecătorului sindic prin care s-a dispus închiderea procedurii, nu poate suplini lipsa de diligență manifestată în fața judecătorului sindic și nu poate justifica încălcarea dispozițiilor legale (ce instituie anumite etape procedurale) prin reformarea hotărârii pronunțate.

De aceea, față de toate cele arătate, Curtea va reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins, iar hotărârea păstrată ca temeinică și legală urmare a respectării de către judecătorul sindic a normelor imperative ce consacră închiderea procedurii în temeiul art.131 din legea nr.85/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul comercial d eclarat de recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -S, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr.5562 din 28.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL - prin lichidator judiciar, cu sediul în C, str.-.- nr.9A, județul C, intimata creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18, județul C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 ianuarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud. fond:

Red.dec.jud.-/17.02.2010

Tehnored. 2 ex./17.02.2010

Președinte:Kamelia Vlad
Judecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 75/2010. Curtea de Apel Constanta