ICCJ. Decizia nr. 3462/2008. Comercial. Constatare nulitate act. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3462/2008
Dosar nr. 3983/114/2007
Şedinţa publică de la 19 noiembrie 2008
Asupra cererii de recurs de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin acţiunea formulată, recurenta reclamantă SIF T. SA, acţionar al societarii pârâte intimate SC C. SA cu un procent de 47,21 % din capitalul social al societăţii, a solicitat ca instanţa să constate : nulitatea absolută a clauzelor cuprinse în cap. VI din Actul constitutiv din 30 iunie 2006 al SC C. SA privind administrarea societăţii de către un administrator unic precum şi nulitatea absolută a punctelor:
a) - 5 din ordinea de zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea ca Administratorul unic al societăţii să fie numit director General nesalariat conform art. 143 alin. (3) din Legea nr. 441/2006";
b) - 6 din ordinea de zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea contractului de mandat (management) al administratorului unic - director general, inclusiv criteriile de performanţă si durata contractului';
c)- 7 din ordinea de zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea indemnizaţiei administratorului unic director general în conformitate cu art. 15318 alin. (1) din Legea nr. 441/2006 și a remuneraţiei suplimentare în conformitate cu prevederile art. 15318 alin. (2), (3), (4) din acelaşi text de lege şi în condiţiile îndeplinirii criteriilor de performanţă";
d) - 8 din ordinea de zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea alegerii acţionarilor pentru încheierea ( semnarea) contractului de mandat ( administrare) cu administrator unic din Hotarârea A.G.O.A., SC C. SA ce s-a desfăşurat la data de 19 aprilie 2007.
Acţiunea a fost respinsă de instanţa de fond prin sentinţa comercială nr. 2681 din 11 decembrie 2007, iar apelul declarat de reclamantă a fost şi el respins prin Decizia nr. 64 din 26 martie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva deciziei curţii de apel, reclamanta a declarat recurs şi a invocat prevederile art. 304 punctul 9 Cod proc. civ. potrivit căruia "hotărârea este lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
Fata de acest text de lege, motivul de recurs este nefondat în raport de punctul 9 al art. 304 Cod proc. civ., întrucât instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a legislaţiei in vigoare privind societăţile tranzacţionate pe o piaţa reglementată, fără a aplica un text de lege străin situaţiei de fapt si fără a încălca o normă de ordine publică.
Referitor la prima critica invocată, societatea comercială SC C. SA este legal administrată de un administrator unic. Prin Hotărârile A.G.E.O.A., SC C. SA din 30 iunie 2006 s-a aprobat, cu majoritate de voturi, schimbarea modului de administrare al societarii cu administrator unic şi, ca o consecinţă, modificarea Actului constitutiv.
Hotărârea a fost atacată, dar prin sentinţă irevocabilă s-a stabilit că ea nu contravine legii şi că societatea este legal administrată de un administrator unic.
Aşadar, art. 137 alin. (2) din Legea nr. 441/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990, nu era in vigoare la data de actului constitutiv - 30 iunie 2006 (a fost publicata in M. Of. al României nr. 955 la data de 28 noiembrie 2006 şi a intrat în vigoare de la 1 decembrie 2006.).
În atare situaţie, în principal, nu se poate constata nulitatea actului constitutiv şi în subsidiar nulitatea punctelor 5-8 din ordinea de zi a A.G.O.A. din 19 aprilie 2007. Nulitatea trebuie să fie contemporană actului juridic, iar nu ulterioară lui.
Legislaţia în vigoare în materia societarilor comerciale tranzacţionate pe o piaţă reglementată dispune imperativ, că modul de administrare al unei astfel de societăţi este hotărât de A.G.O.A.
Aceasta înseamnă ca numai A.G.A. poate stabili modul de administrare al societarii, hotărârea fiind luată cu majoritatea voturilor exprimate în urma deliberării.
Aşadar, recurenta, dacă într-adevăr voia schimbarea modului de administrare al societăţii, avea obligaţia sa solicite Administratorului unic convocarea A.G.O.A. în vederea adoptării unui sistem de conducere in concordanţă cu prevederile legislaţiei in vigoare (prin sistemul unitar sau dualist).
Hotarârea este, aşadar obligatorie şi pentru recurenta, care a votat împotrivă, întrucât a fost adoptata in conformitate cu legislaţia în vigoare aplicabilă societăţilor tranzacţionate pe piaţa reglementată, potrivit art. 132 alin. (1) Legea nr. 31/1990 "hotărârile luate de adunarea generala în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru acţionarii care au votat împotrivă.
Cât priveşte celelalte critici aduse, Hotarârea A.G.O.A. ce s-a desfăşurat la data de 19 aprilie 2007, a fost luată cu majoritate de voturi în urma dezbaterilor acţionarilor prezenţi, nefiind încălcate regulile legale si statutare cu privire la deliberare si la exprimarea voinţei societare.
Prin urmare, hotărârea adoptată a fost rezultatul principiului majorităţii şi nu abuz de poziţie dominantă, adică voinţa societăţii la un anumit moment este voinţa care este dată de acţionarii care deţin majoritatea la un anumit moment, şi care urmăresc exclusiv interesul societăţii, şi nu interesul unui singur acţionar.
Totodată, Înalta Curte urmează a mai reţine şi faptul că, în raport de prevederile art. 1371 coroborat cu art. 111 lit. d) din Legea nr. 31/1990, independent că este sau nu administrator (unic sau nu), A.G.A. este în drept să numească directorul general. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 143 alin. (3) teza a II-a. Deci, şi pentru acest argument, Hotărârea A.G.A. atacată este la adăpost de criticile formulate.
Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de reclamanta SIF T. SA Braşov împotriva Deciziei nr. 64 din 26 martie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SIF T. SA Braşov împotriva Deciziei nr. 64 din 26 martie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti- secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 19 noiembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3459/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3463/2008. Comercial. Excludere asociat.... → |
---|