ICCJ. Decizia nr. 583/2010. Comercial
| Comentarii |
|
27 ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 583/2010
Dosar nr.2953/1/2009
Şedinţa publică din 16 februarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad creditoarea R.E.E.E. BV Olanda, în contradictoriu cu debitoarea SC C. SRL Arad a solicitat obligarea acesteia la plata creanţei de 1.650.403 dolari SUA reprezentând debit principal, 1.424.366,56 dolari SUA dobânzi calculate la debitul principal până la data de 17 martie 2008, precum şi la plata cheltuielilor de judecata.
Prin sentinţa civila nr. 1911 din 29 septembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Arad a respins excepţia de prematuritate pentru neîndeplinirea procedurii concilierii prealabile, a admis acţiunea creditoarei R.E.E.E. BV Olanda şi a obligat pârâta debitoare la plata, către creditoare a sumei de 1.650.403 dolari SUA debit principal cu titlu de împrumut şi a sumei de 1.424.366,56 dolari SUA dobândă calculată până la 17 martie 2008, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
Din probele administrate, instanţa de fond a reţinut că, creanţa are caracter cert, lichid şi exigibil, iar potrivit dispoziţiilor art. 969 şi art. 970 C. civ., art. 977 şi urm. C. civ. privind interpretarea convenţiilor şi art. 43 C. com., precum şi în considerarea faptului că acţiunea a fost comunicată la instanţă anterior prescripţiei primei rate de 500.000 dolari SUA, a admis acţiunea astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC. C. SRL Arad, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia nr. 19 din 2 februarie 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a admis apelul pârâtei SC. C. SRL Arad, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
A dispus restituirea cauţiunii în sumă de 82.836 RON.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond a admis cererea fără a intra în cercetarea fondului, deoarece nu a cercetat modul de formare a contractului şi nu a administrat probe în acest sens.
Împotriva acestei decizii reclamanta R.E.E.E. BV Amsterdam a depus cerere de recurs la data de 10 februarie 2009, menţionând că motivele de recurs vor fi depuse după comunicarea hotărârii atacate.
La termenul de judecată din 27 octombrie 2009, în şedinţă publică recurenta-reclamantă R.E.E.E.BV Amsterdam a depus motivele de recurs.
Potrivit prevederilor art. 301 C. proc. civ., recursul se va motiva în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate.
Din actele dosarului se constată că reclamantei R.E.E.E. BV Amsterdam i-a fost comunicată decizia nr. 19 din 2 februarie 2009, la data de 7 martie 2009, potrivit dovezii aflate în dosarul de apel, iar aceasta nu a motivat recursul în termenul prevăzut de art. 303 alin. (2) C. proc. civ..
Ori, prin art. 306 C. proc. civ. se dispune imperativ că este nul recursul nemotivat în termenul legal prevăzut, cu excepţia cazurilor prevăzute în alin. (2) al aceluiaşi articol.
Constatând că recursul nu a fost motivat în termen şi că nu sunt motive de ordine publică ce ar urma să fie puse în discuţia părţilor, instanţa urmează a constata că recursul declarat de reclamanta R.E.E.E. BV Amsterdam este nul, potrivit dispoziţiilor art. 306 C. proc. civ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta R.E.E.E. BV Amsterdam împotriva deciziei nr. 19 din 2 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 842/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 523/2010. Comercial → |
|---|
