ICCJ. Decizia nr. 3592/2011. Comercial

Prin sentința comercială nr. 2011 din 19 mai 2001 pronunțată în dosarul nr. 5125/121/2009 al Tribunalului Galați, secția comercială, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Banca Națională Română, sucursala Galați, și s-a respins acțiunea împotriva pârâtei BNR ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii. S-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC P.F.L. SRL Galați împotriva pârâtelor SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca, U.C.T.B. SA, sucursala Galați, și B.N.R. și în consecință s-a constatat inexistența dreptului pârâtei SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca de a introduce în circuitul bancar biletul la ordin emis la 19 octombrie 2009 pentru suma de 1.503.869,86 lei cu scadența la 19 iunie 2009, a fost obligată pârâta U.C.T.B. SA să solicite anularea mențiunii privind incidentul de plată înregistrat în FNIP FNBO ca urmare a cererii nr.1 din 19 august 2009, pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca fiind obligată și la plata sumei de 38,6 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în esență că reclamanta a solicitat în temeiul art. 111 C. proc. civ. și art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR să se constate inexistența dreptului pârâtei SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca de a introduce în circuitul bancar biletul la ordin emis la 9 octombrie 2007 pentru suma de 1.503.869,86 lei cu scadența la 19 august 2009, precum și obligarea pârâtei U.C.T.B. SA să solicite anularea mențiunii privind înregistrarea incidentului de plată înregistrat în FNIP FNBO ca urmare a cererii acestei pârâte, formulate la data de 19 august 2009.

în motivarea acțiunii, s-a arătat că în perioada octombrie 2007 - aprilie 2008 între pârâtă în calitate de finanțator și utilizatorul SC T.V.R.M. SRL s-au încheiat 16 contracte de leasing pentru o serie de bunuri, iar pentru a garanta plata ratelor de leasing la termenele convenite în contracte, reclamanta în calitate de fidejusor, a emis la cererea pârâtei 50 de bilete la ordin în alb, care au fost predate la data de 11 octombrie 2007 pârâtei SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca pentru a garanta rambursarea ratelor de leasing aferente a trei contracte.

Ca urmare a întârzierilor la plată pentru toate contractele încheiate de utilizator, pârâta a notificat-o pentru achitarea integrală a debitului, în calitate de garant invocând dispozițiile art.14 din contractele de leasing.

Deși și-a manifestat acordul pentru preluarea acestor contracte și respectiv pentru achitarea ratelor restante ale utilizatorului, potrivit art. 14 alin. (2) din contracte, pârâta a refuzat să-i predea bunurile și a completat cu întregul debit unul dintre biletele la ordin aflate în garanție introducându-l la plată, în lipsa împuternicirii reclamantei în calitate de fidejusor.

în plus, biletul la ordin conține grave erori cu privire la data și locul emiterii și a plății, iar suma este nejustificată și nu are un caracter cert, ceea ce evidențiază reaua-credință a finanțatorului care a completat instrumentul de plată peste limitele înțelegerii care a determinat emiterea lui, respectiv pentru garantarea ratelor neachitate din 3 contracte de leasing și nu a debitului din toate contractele.

Fiind introdus în bancă în aceste condiții, ca urmare a lipsei disponibilului în cont, pârâta U.C.T.B. SA, sucursala Galați, a refuzat plata, formulând totodată cererea de înscriere a refuzului bancar, deși nu erau îndeplinite niciuna dintre situațiile vizate de Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., raportat la convenția părților care stabilea condițiile în care se putea proceda în acest mod.

în acest context, tribunalul, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., având în vedere obiectul acțiunii, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R. cu motivarea că Legea nr. 312/2004 privind Statutul B.N.R., nu stabilește raporturi juridice între banca centrală a României și particulari, astfel că nu poate fi obligată direct la anularea incidentului înregistrat.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA a fost respinsă de prima instanță în considerarea faptului că aceasta este parte în contractul în baza cărui s-a emis biletul la ordin cu privire la care s-a solicitat constatarea inexistenței dreptului acestei pârâte de a-l introduce în circuitul bancar.

De asemenea, s-a respins și excepția inadmisibilității acțiunii, invocată în temeiul art. 111 C. proc. civ., cu motivarea că pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA nu a dovedit identitatea de obiect a prezentei cereri cu aceea înregistrată în dosarul nr. 5125/121/2009 al Judecătoriei Galați privind contestația la executare promovată de reclamantă.

în același sens s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 111 C. proc. civ., deoarece acest litigiu nu se bazează pe existența unui titlu investit cu formulă executorie, pentru a fi incidente prevederile art. 58/1934, cum eronat susține pârâta, ci reclamanta a solicitat să se stabilească în ce măsură pârâta ar fi avut dreptul de a introduce biletul la ordin în circuitul bancar.

Cu privire la fondul litigiului, tribunalul analizând clauzele contractelor și corespondența dintre părți a concluzionat că deși nu s-a dovedit în speță că scadența plății facturilor neachitate a fost depășită cu 10 zile, prin adresa din 14 iulie 2009 a fost de acord, față de rezilierea de drept a contractelor, să achite toate sumele restante și să preia aceste contracte.

Prin urmare, pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA acționând cu rea-credință și-a încălcat obligația contractuală de a preda bunurile fidejusorului, astfel că acțiunea reclamantei este fondată având în vedere și faptul că sunt întemeiate și criticile aduse cu privire la erorile pârâtei săvârșite în legătură cu modul de completare a biletului la ordin.

Apelul declarat de pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 30 din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, care după preluarea integrală a considerentelor sentinței a reținut în plus față de prima instanță că singura acțiune cambială pe care reclamanta o putea exercita era opoziția la executare, însă aceasta era condiționată de începerea executării, cerință neîndeplinită în speță.

într-o atare situație s-a apreciat că reclamanta nu avea deschisă calea unei acțiuni în realizare, astfel încât dispozițiile art. 111 C. proc. civ. au fost corect aplicate.

Prin urmare, reține instanța de apel, modul de îndeplinire a obligațiilor principale din cele 16 contracte de leasing nu are legătură cu obiectul litigiului care privește modalitatea în care s-a convenit garantarea executării obligațiilor principale și condițiile în care părțile au înțeles să completeze biletele în alb emis de reclamantă în calitate de fidejusor.

Sub acest aspect, nerespectarea înțelegerii dintre părți cu privire la completarea biletelor în alb, reprezintă o excepție personală care tinde la constatarea nulității titlului, excepție ce poate fi opusă de emitent, respectiv reclamantă atât în procesele cambiale cât și cele formulate pe calea dreptului comun.

împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC B.T.L. Transilvania IFN SA, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 6, 8, 9 C. proc. civ., ulterior precizând că înțelege să susțină doar criticile întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., derivate din aplicarea greșită a prevederilor art. 111 C. proc. civ., Legea nr. 58/1934 și art. 2 din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R.

în mod concret recurenta invocă faptul că prin decizia recurată instanța de apel ignorând caracterul subsidiar al acțiunii în constatare a apreciat că singurul mijloc procesual prin care reclamanta putea invoca excepțiile personale redate în cererea sa era promovarea unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., deși apărările făceau trimitere în mod expres la neregularități legate de completarea biletului la ordin și de raportul juridic fundamental.

Pentru valorificarea acestor apărări, susține recurenta, în afara acțiunilor cambiale directe, reclamanta în calitate de debitor avea la dispoziție și alte acțiuni în realizare extracambiale, respectiv acțiunea cauzală și acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, care nu au fost avute în vedere prin hotărârea pronunțată de instanțele anterioare, deși aceste aspecte au fost învederate.

Pe de altă parte, instanța de apel a statuat că excepțiile personale invocate de reclamantă tind la constatarea nulității titlului, situație în care pot fi invocate atât în procesele cambiale, dar și în cele formulate pe calea dreptului comun, ignorând însă faptul că potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934, astfel de excepții trebuie întemeiate pe o probă scrisă. Această cerință trebuie interpretată în acord cu prevederile art. 1169 C. civ., care instituie în sarcina reclamantei obligația de a-și dovedi susținerile, condiție neîndeplinită însă în speță, deoarece reclamanta a recunoscut în scris existența debitului, astfel încât ulterior nu mai putea solicita să se constate inexistența datoriei ce a făcut obiectul sumei cu care a fost completat biletul la ordin. Instanța de apel a omis însă analizarea acestei critici, precum și caracterul irevocabil al recunoașterii.

Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și dispozițiile legale anterior menționate, înalta Curte, constată că este fondat.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 111 C. proc. civ. ,,partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Prin urmare, pentru admisibilitatea acțiunii în constatare, textul impune condiția negativă ca partea să nu poată cere realizarea dreptului dedus judecății, deoarece caracterul subsidiar al acțiunii în constatare este o condiție pentru însăși exercitarea dreptului la acțiune.

Din această perspectivă, solicitarea reclamantei de a se constata inexistența dreptului pârâtei SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca de a introduce în circuitul bancar biletul la ordin - cu motivarea că acesta conține grave erori și suma este nejustificată, iar pe de altă parte pârâta, nu și-a îndeplinit obligația contractuală de a-i preda bunurile ce au format obiectul contractelor de leasing - nu se încadrează în ipoteza reglementată de textul legal anterior citat.

Relevant în această privință este faptul că reclamanta pentru a demonstra inexistența dreptului pârâtei, a susținut că biletul la ordin este lovit de nulitate, în sensul art. 104 din Legea nr. 58/1934, identificând prin urmare, ea însăși existența unei acțiuni în realizare prin care să împiedice valorificarea drepturilor conferite pârâtei în calitate de beneficiar al acestui titlu de credit.

în egală măsură, în aprecierea caracterului subsidiar al acțiunii în constatare, trebuie avut în vedere că art. 111 C. proc. civ. se referă la toate mijloacele de realizare a dreptului inclusiv la contestația la executare - posibilitate de care, intimata a uzat și nu numai la acțiunea în realizare de drept comun sau la cele prevăzute de Legea nr. 58/1934.

în concluzie, se va reține că aplicând greșit prevederile art. 111 C. proc. civ., instanța de apel a pronunțat o decizie nelegală, care va fi modificată ca efect al admiterii recursului potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

în consecință, s-a admis apelul pârâtei SC B.T.L. Transilvania IFN SA Cluj-Napoca, împotriva sentinței care a fost modificată în parte în sensul admiterii excepției inadmisibilității acțiunii în constatare și respingerii acțiunii reclamantei, fiind menținute dispozițiile referitoare la modul de soluționare al celorlalte excepții .

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ. intimata a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 313 lei către recurentă.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3592/2011. Comercial