Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia 1276/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1276
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursurile declarate de reclamanta B și de pârâta Târgu N, împotriva sentinței civile nr. 143 din 8 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect acțiune în anularea hotărârilor arbitrale.
La primul și al doilea apel nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind chestiuni prealabile și față de împrejurarea că prin cererile de recurs părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului comercial d e față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr.7461/110/23.12.2008, reclamanta s LBa formulat acțiune în anularea hotărârii nr. 93/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral - Curtea de Arbitraj de pe lângă A B, solicitând, în contradictoriu cu pârâta Târgu N, anularea hotărârii arbitrale și suspendarea executării acesteia până la pronunțarea hotărârii.
Prin sentința civilă nr. 143 din 8.04.2009Tribunalul Bacăua respins capătul de cerere privind suspendarea executării Hotărârii arbitrare nr. 93/23.11.2008; a admis acțiunea, anulând hotărârea arbitrală nr. 93/28.11.2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă A B - Tribunalul arbitral, în dosarul nr. 164/2008; a trimis cauza spre competență soluționare Judecătoriei Târgu Neamț.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
L Târgu Nas esizat Judecătoria Târgu Neamț cu o cerere de ordonanță de plată în temeiul nr.OUG 119/2007 pentru suma de 63.814,90 lei, în contradictoriu cu pârâta reclamantă s LB cauza făcând obiectul dosarului nr-.
Prin sentința civilă nr. 1218/23.05.2008 Judecătoria Târgu Neamța admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Arbitraj comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie B, unde s-a format dosarul nr. 164/2008.
Prin Hotărârea arbitrală nr. 3/28.11.2008 s-a respins excepția necompetenței materiale și s-a admis cererea reclamantei, emițându-se ordonanța de plată pentru suma de 63.814,96 lei, stabilindu-se și termenul de plată, pârâta fiind obligată și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.759,76 lei. Calea de atac menționată în hotărârea arbitrală a fost acțiunea în anulare.
Procedura ordonanței de plată reglementată de nr.OUG119/2007 este o procedură specială pusă de legiuitor la îndemâna creditorilor în vederea realizării creanțelor sale certe, lichide și exigibile ce rezultă din contracte comerciale (art. 2), iar conform art. 13 alin. 1 și alin. 2, împotriva ordonanței de plată debitorul poate formula cerere în anulare, care se soluționează de instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.
Ca urmare, Tribunalul Arbitral din cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie B, soluționând cererea care conține ordonanța de plată, a încălcat normele de ordine publică, fiind necompetent a soluționa o astfel de cerere.
Este adevărat că potrivit art. 11 din Contractul comercial nr. 483/16.11.2005, orice litigiu decurgând din/sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desființarea lui se va soluționa de arbitrajul Curții de Arbitraj comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie B, dar trebuie avute în vedere dispozițiile art. 5 alin. 1 și art. 13 alin. 1 din nr.OUG 119/2007.
Art. 355 alin.1 și 2 Cod procedură civilă reglementează modul de sesizare al Tribunalului Arbitral, care se realizează prin cererea scrisă a reclamantului, ori prin proces verbal încheiat direct în fața tribunalului și semnat de părți, ori numai de reclamant precum și de arbitri, și nu din oficiu prin efectele declinării.
Neachitarea cauțiunii dispuse de către instanță determină respingerea capătului de cerere privind suspendarea executării Hotărârii arbitrale nr. 93/28.11.2008.
În termen legal împotriva hotărârii tribunalului au formulat recurs ambele părți.
Reclamanta Bar ecurat hotărârea sub două aspecte:
- respingerea capătului de cerere privind suspendarea executării hotărârii arbitrale nr. 93/23.11.2008 pentru neplata cauțiunii;
- nepronunțarea tribunalului asupra cererii de a se dispune, în temeiul art. 4041alin. 1 din Codul d e procedură civilă, restabilirea situației anterioare executării silite pentru a se putea proceda la întoarcerea executării.
La data de 19.01.2009, la somația executorului judecătoresc, a plătit, pe lângă debitul de 65.574,72 lei, și suma de 6.509,94 lei. Abia la data de 20.03.2009, prin citație, i s-a pus în vedere să achite suma de 6.382 le cu titlu de cauțiune pentru capătul de cerere privind suspendarea executării hotărârii arbitrale care fusese deja executată. Era ilogic să plătească o cauțiune pentru un capăt de cerere rămas fără obiect prin nesoluționarea cu celeritate a acestuia de către instanță.
Tribunalul nu s-a pronunțat asupra cererii sale de restabilire a situației anterioare, deși dovedise că acea executare silită în baza unui titlu executoriu anulat se consumase.
II.Pârâta Târgu Naf ormulat recurs pentru următoarele motive:
Prin cererea de ordonanță de plată adresată Judecătoriei Târgu Neamț a solicitat obligarea debitoarei B la plata sumei de 63.814,9 lei, în temeiul dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007.
Prin întâmpinare, debitoarea a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, în temeiul clauzei compromisorii inserate în contractul comercial dintre părți. Instanța a admis excepția și a trimis cauza Curtea de Arbitraj de pe lângă
Prin întâmpinarea depusă la Curtea de Arbitraj de pe lângă B, tot a invocat necompetența curții de arbitraj, însă curtea a soluționat cauza.
Chiar dacă, așa cum a reținut Tribunalul Bacău, procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 este o procedură specială, instanța de judecată a greșit anulând hotărârea arbitrală nr. 93/28.11.2008. Mai mult, așa după cum este înscris în dispozitivul sentinței nr. 143/8.04.2009, instanța de judecată a admis acțiunea în anulare cu toate că, potrivit art. 13 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007, cererea în anulare se soluționează de către instanța care a emis ordonanța de plată.
Având în vedere faptul că singurul motiv de anulare a hotărârii arbitrale, reținut de Tribunalul Bacău, îl constituie necompetența instanței arbitrale,curtea de apeleste ținută a se pronunța, mai întâi, asupra recursului formulat de pârâta Târgu N, recurs care critică hotărârea tribunalului sub aspectul competenței.
a solicitat anularea hotărârii nr. 93/28.11.2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIA B pentru următoarele motive: necompetența instanței arbitrale în raport de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 și încălcarea dispozițiilor art. 3583din Codul d e procedură civilă. Aceasta în condițiile în care sesizarea instanței arbitrale, prin sentința civilă nr. 1218/23.05.2008 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, s-a făcut ca urmare a admiterii excepției de necompetență materială a judecătoriei, excepție care a fost invocată de către tocmai motivat de existența clauzei compromisorii cuprinse în contractul comercial dintre părți; această inconsecvență procesuală reflectă o exercitare cu rea-credință a drepturilor procedurale.
Potrivit art. 11 alin. 2 din contractul nr. 483/16.11.2005 "orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desființarea lui, se va soluționa de arbitrajul Curții de Arbitraj comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie B". Potrivit art. 3433din Codul d e procedură civilă, încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești.
Așa cum a reținut și tribunalul, potrivit art. 5 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 cererea privind creanța de plată a prețului se depune la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.
Însă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 738 din 31.10.2007 - dată la care a intrat în vigoare conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 - în timp ce contractul comercial dintre părți a fost încheiat la data de 16.11.2005. Prin urmare, clauzei compromisorii din contractul nr. 4883/16.11.2005 nu i se pot nega efectele în temeiul unor dispoziții legale intrate în vigoare ulterior. Pe de altă parte, sunt de reținut dispozițiile art. 35812alin. 1 din Codul d e procedură civilă potrivit cărora orice excepție privind existența și validitatea convenției arbitrale trebuie ridicată, sub sancțiunea decăderii, cel mai târziu până la primul termen de înfățișare. Ori, în cauză, primul termen de înfățișare în fața instanței arbitrale a fost 14.11.2008, iar a invocat necompetența tribunalului arbitral - motivată de nevaliditatea, ca efect al intrării în vigoare a unui act normativ, a convenției arbitrale sub forma clauzei compromisorii - prin întâmpinarea depusă pentru termenul din 28.11.2008.
Prin urmare, nu poate fi reținută necompetența instanței arbitrale ca motiv de anulare a hotărârii nr. 93/28.11.2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIA
În privința nerespectării art. 3583din Codul d e procedură civilă, așa cum s-a constatat anterior, primul termen de înfățișare a fost la 14.11.2008, iar la doilea la 28.11.2008 când s-a și soluționat cauza. Amânarea cauzei s-a dispus la cererea, citația pentru termenul din 28.11.2008 fiindu-i transmisă prin fax la data de 17.11.2008. Chiar dacă nu a fost respectat termenul de 15 zile, se constată că această neregularitate nu a fost invocată de la termenul din 28.11.2008, termen la care reprezentantul acestei societăți a fost prezent și a formulat concluzii atât cu privire la necompetența instanței arbitrale, cât și cu privire la fondul cauzei.
Față de cele ce preced, curtea de apel consideră că motivele de anulare a hotărârii nr. 93/28.11.2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIA B nu sunt fondate, ceea ce determină soluția de respingere a acțiunii în anulare.
O astfel de soluție face inutilă examinarea motivului de recurs invocat de referitor la nepronunțarea tribunalului cu privire la cererea de restabilire a situației anterioare executării silite.
Hotărârea Tribunalului Bacău va fi menținută în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere privind suspendarea executării. Acest capăt de cerere a fost respins prin dispozitivul hotărârii, fără a fi menționată inadmisibilitatea (soluție care ar fi fost determinată de neplata cauțiunii). Această instanță nu poate să admită recursul și să modifice hotărârea pentru a da aceeași soluție de respingere. de critica recurentei este motivul pentru care a fost respinsă această cerere prin considerentele hotărârii; ori, ceea ce poate fi schimbat în calea de atac este soluția dată prin dispozitivul hotărârii.
Prin urmare, recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de recurenta - pârâtă Târgu N, cu sediul în Tg. N,-, județul N, împotriva sentinței civile nr. 143 din 8 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-
Modifică în parte sentința civilă nr. 143 din 8 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Respinge acțiunea în anulare, ca nefondată.
Menține dispozițiile sentinței cu privire la soluția dată cererii de suspendare a executării.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta L, cu sediul în B,-, județul B, îndreptat împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Red./23.12.2009
Ex.5
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
