Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 193/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2246/2007)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 193
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Trestianu
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în anulare formulată de reclamanta - - împotriva sentinței arbitrale nr. 135 din data de 13.06.2007 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul nr. 380/2005, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE "CFR"- -
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 05.11.2008, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 07.11.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra acțiunii în anulare, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României sub nr.580/2005, reclamanta Compania Națională de Ferate - CFR Bac hemat în judecată pe pârâta B solicitând obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 12.663.398.288 lei (ROL) reprezentând penalități contractuale pentru întârzierea plății sumei de 471.802.619.302 lei, calculate pentru perioada 2002 - 31.05.2005, în cadrul contractului de acces pe infrastructura feroviară nr- și nr-; 2.484.041.259 lei, reprezentând penalități contractuale pentru întârzierea plăți sumei de 127.917.127.677 lei, calculate pentru perioada octombrie 2002 - 31mai 2005, în cadrul convențiilor de furnizare a energiei electrice pentru tracțiune nr-, nr- și nr- încheiate în baza contractului de acces pe infrastructura feroviară nr- precum și a convențiilor de furnizare a energiei electrice pentru tracțiune cu nr- și nr- încheiate în baza contractului de acces pe infrastructura feroviară nr-; cheltuieli arbitrale.
La data de 17.03.2006 respectiv 18.05.2006, pârâta a depus la dosar cerere reconvențională prin care a solicitat instanței următoarele: - să constate nulitatea absolută a tarifului aplicat de CFR pentru utilizarea infrastructurii feroviare pentru perioada septembrie 2002 - 1 martie 2004; - să fie obligată reclamanta-pârâtă CFR să-i plătească suma de 43.365.398.859 lei (ROL) cu titlu de tarif de utilizare a infrastructurii feroviare încasat nejustificat în perioada 27 mai 2003 - 1 martie 2004; - cheltuieli arbitrale și compensarea judiciară a debitelor și a taxelor de arbitrare.
Prin sentința arbitrală nr.135/13.06.2007, pronunțată în dosarul nr.380/2005 al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională de Ferate - CFR în contradictoriu cu pârâta, aceasta fiind obligată să plătească reclamantei suma de 1.393.836 lei (RON) penalități de întârziere și 35.126 lei (RON) cheltuieli de arbitraj. Prin aceeași sentință s-a respins cererea reconvențională formulată de împotriva Companiei Naționale de Ferate - CFR
În motivarea sentinței instanța arbitrală a reținut în esență că părțile au încheiat contractele nr-, cu actele adiționale nr.1/18.12.2002, nr.2/19.03.2003 și nr-, cu actele adiționale nr.1/10.12.2004, nr.2/01.02.2005 și nr.3/07.02.2005, în baza cărora s-a pus la dispoziția folosința infrastructurii feroviare și, separat, în baza acestor contracte s-a încheiat convenție pentru a furniza energia electrică necesară pentru funcționarea locomotivelor electrice ale pârâtei.
CFR pretinde penalități contractuale pentru întârzierea plății facturilor emise pentru folosința infrastructurii feroviare de către și pentru energia electrică livrată.
Din probatoriul administrat în cauză, acte și expertiza contabilă, rezultă că o parte din penalitățile pretinse pentru întârzierea plății facturilor emise pentru utilizarea infrastructurii feroviare nu sunt datorate de, situație în care din suma totală pretinsă de CFR respectiv 12.663.398.288 ROL se va scădea suma de 364.032.585 ROL penalități pretinse fără clauza compromisorie; 589.790.849 ROL penalități pretinse pentru întârzierea plăți facturii nr.-/18.09.2002 scadentă la 14.10.2002 și 67.657.544 ROL penalități nedatorate deoarece suma din factură a fost achitată în totalitate.
Din totalul sumei de 12.663.398.288 lei reprezentând penalități contractuale pentru întârzierea plății sumei de 471.802.619.302 ROL pentru perioada octombrie 2002 - 31 mai 2005 în cadrul contractelor de acces pe infrastructura feroviară, instanța arbitrală a obligat pârâta să plătească suma de 11.641.917.310 ROL.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei și la plata sumei de 2.484.041.259 ROL penalități calculate pentru perioada octombrie 2002 - 31 mai 2005 datorate pentru întârzierea plății facturilor în valoare totală de 127.917.127.677 lei pentru plata energiei electrice folosite de dar în raport de actele de la dosar instanța arbitrală a obligat pârâta să plătească suma de 2.296.443.174 ROL întrucât din suma solicitată s-a scăzut suma de 187.598.085 lei (ROL) întrucât pentru 7 facturi identificate de expert nu se datorează penalități întrucât sumele au fost achitate în termenul scadent.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a tarifului aplicat de CFR pentru plata infrastructurii, curtea de arbitraj a reținut că tariful a fost prevăzut în ordinele ministrului de specialitate atât în lei cât și în euro, că în mod liber părțile au semnat contractele și actele adiționale în care s-a ales tariful euro plătibil în lei și începând cu anul 2002 achitat facturile fără obiecțiuni.
De asemenea s-a reținut că nu poate fi vorba de o nulitate absolută a clauzei de preț sau cel mult o nulitate relativă, supusă prescripției extinctive și confirmată tacit, ceea ce s-a și întâmplat prin plata facturilor fără obiecțiuni.
Împotriva sentinței arbitrale nr.135/13.06.2007 pronunțată în dosarul nr.380/2005 al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a formulat acțiune în anulare, acțiune ce a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială sub nr.6895/2/207 din 03.10.2007.
În drept acțiunea în anulare a fost motivată pe dispozițiile art.364 lit.i Cod procedură civilă.
În motivarea acțiunii în anulare, reclamanta arată că instanța arbitrală a încălcat întreaga procedură arbitrală ceea ce duce la nulitatea hotărârii.
În acest sens, curtea a încălcat dispozițiile art.341 (2) Cod procedură civilă iar prin încălcarea clauzei compromisorii de către tribunalul arbitral s-a ajunus la încălcarea următoarelor principii de drept: principiul dreptului la apărare, principiul contradictorialității și principiul egalității părților în procesul arbitral.
Prin pronunțarea încheierii interlocutorii din data de 17.03.2006 tribunalul arbitral a fost legat de cererea reconvențională în constatarea nulității a tarifelor de 5,8 euro/tren km marfă și 3,6 euro/tren km marfă percepute de reclamantă prin contractul de acces nr- și - pentru perioada octombrie 2002 - 01.03.2004 și în consecință avea obligația de a judeca această cerere ca o acțiune principală, deciziile luate prin încheierea menționată având putere de lucru judecat.
procedura îndreptării erorii materiale prin încheierea din 18.05.2006 tribunalul arbitral a dispus o "îndreptare de fond" viciind un element esențial al clauzei compromisoriii și anume încrederea în arbitrii desemnați.
Principiul dreptului la apărare și principiul contradictorialității și a egalității părților a fost încălcat și prin necomunicarea înscrisurilor și neobligarea reclamantei CFR la comunicarea acestor înscrisuri. Tribunalul arbitral a intrat în competența de judecată a instanțelor de contencios administrativ, ori litigiul având ca obiect contestarea actelor administrative nu intră în competența materială a tribunalului arbitral.
Continuând încălcarea dreptului la apărare, a principiului contradictorialității și a egalității părților în procesul arbitral, precum și principiul lucrului judecat, tribunalul arbitral, prin încheierea din 25.07.2006, respinge cererea pârâtei de a se constata că în perioada 01.08.2002 - 01.03.2004 tariful datorat pentru utilizarea infrastructurii feroviare era de 101 lei/tren km marfă, deși asupra acestui aspect s-a pronunțat prin încheierea din 18.04.2006.
Prin aceeași încheiere din 25.07.2006, tribunalul arbitral dispune efectuarea unei expertize contabile și stabilește din oficiu obiectivul încălcând încă o dată principiul dreptului la apărare.
Încălcarea dreptului la apărare s-a făcut și prin aplicarea abuzivă a prevederilor legii și a clauzei compromisorii astfel că tribunalul arbitral nu a aplicat prevederile art.983 cod civil coroborat cu art.980 Cod civil, 970, 966 și 960 Cod civil.
Motivul doi al acțiunii în anulare este întemeiat pe dispozițiile art.364 lit.i Cod procedură civilă coroborat cu art.69 lit.i din Regulile de procedură arbitrală.
Cauza acțiunii este constituită de aplicarea sau neaplicarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice și a regulilor specifice de tarifare, astfel cum au fost aprobate prin Ordinul nr.457/27.03.2002 și Ordinul nr.901/21.06.2002 pentru modificarea ordinului Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr.457/2002, aplicabil de la 01.08.2002.
O acțiune similară a fost soluționată de tribunalul arbitral prin sentința arbitrală nr.283/decembrie 2006 stabilind cu putere de lucru judecat că prin atitudinea sa abuzivă SNCF CFR a încălcat atât ordinea publică cât și dispozițiile imperative ale legii.
În susținerea acțiunii în anulare au fost depuse la dosar acte.
Din notele scrise depuse în dosar la data de 12.12.2007, a invocat excepția de nelegalitate a Ordinelor nr.457/2001, 901/2002 și 302/23.02.2004 și a art.1 din HG 1387/02.09.2004, excepție ce a fost soluționată de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr- prin sentința civilă nr.942/25.03.2000.
Intimata Compania Națională de Ferate - CFR a formulat întâmpinare prin care solicită în esență respingerea acțiunii în anulare ca neîntemeiată întrucât instanța arbitrală nu a încălcat principiul dreptului la apărare, contradictorialitate și egalitatea părților în proces, iar motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art.364 lit.i Cod procedură civilă.
Analizând sentința arbitrală în limitele stabilite de art.364 Cod procedură civilă, Curtea constată că acțiunea în anulare formulată de este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.364 Cod procedură civilă, hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru unul din cele 9 motive prevăzute expres și limitativ la lit.a-
Petenta arată că instanța arbitrală a încălcat principiul dreptului la apărare, principiul contradictorialității și egalități părților fiind legată de încheierea interlocutorie din 17.03.2006 susținere inexactă.
Astfel, în ședința publică din data de 17.03.2006 (fila 2 vol.2) instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate, respectiv excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția nulității absolute a clauzei preț și excepția de necompetență parțială a tribunalului arbitral și a fixat termen pentru soluționarea excepțiilor la data de 30.03.2006, dată când instanța arbitrală nu s-a putut constitui, dar s-a pronunțat asupra excepțiilor puse în discuția părților prin încheierea din 18.04.2006 (fila 12 vol.2).
Prin încheierea menționată din 17.03.2006, instanța arbitrală a fixat taxa arbitrală aferentă cererii reconvenționale formulată și cerere asupra căreia tribunalul arbitral s-a pronunțat prin hotărârea arbitrală atacată astfel că nu se poate reține încălcarea principiilor menționate de către instanța arbitrală.
Notele de ședință depuse de CFR la data de 14.04.2006 prin serviciul registratură reprezintă opinia reclamantei cu privire la cererea reconvențională și a excepțiilor discutate în ședința publică din 17.03.2006, excepții soluționate prin încheierea din 18.04.2006 iar faptul că prin încheierea din 18.04.206 instanța arbitrală nu face referiri directe la notele menționate nu reprezintă o încălcare a principiilor dreptului la apărare, contradictorialitate și egalitatea părților.
Nu se poate reține încălcarea principiilor menționate de către instanța arbitrală nici prin încheierea de ședință din 18.05.2006, întrucât prin această încheiere instanța arbitrală a acordat cuvântul părților pe probe (fila 72) iar în virtutea rolului activ și având în vedere dispozițiile art.138 Cod procedură civilă prin încheierea din 25.07.2006, Curtea a dispus efectuarea unei expertize contabile cu obiectivele indicate la fila 150 vol.2 pentru considerentele expuse în încheierea menționată.
Dispunerea din oficiu a unei probe pentru stabilirea adevărului și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice nu reprezintă o încălcare a drepturilor procesuale, o astfel de probă fiind obligatorie în raport de dispozițiile art.129 pct.5, art.138 (2) raportat la art.35811Cod procedură civilă și 35810(2) Cod procedură civilă conform cărora "în vederea soluționării litigiului, tribunalul arbitral poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de lege".
Tribunalul arbitral a soluționat cauza în raport de clauza compromisorie stabilită de părți prin contract iar respingerea cererii pârâtei-reclamante de a constata că în perioada 01.08.2001 - 01.03.2004 tariful datorat pentru utilizarea infrastructurii feroviare era de 101.000 lei/tren km marfă nu reprezintă o încălcare a principiilor invocate (apărare, contradictorialitate, egalitatea părților și principiul lucrului judecat) cu atât mai mult cu cât prin încheierea din 18.05.2006 (fila 71 vol.2) instanța arbitrală nu s-a pronunțat pe aspectele reținute în încheierea din 25.07.2006 ci a luat act că s-a depus cererea reconvențională cu pretenții în realizare - în completarea cererii reconvenționale având ca obiect nulitatea absolută.
Nici îndreptarea erorii materiale din cuprinsul încheierii de ședință din 18.04.2006, dispusă prin încheierea din 18.05.2006, nu reprezintă o încălcare a drepturilor procesuale invocate întrucât măsura a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor art.281 Cod procedură civilă și art.362 Cod procedură civilă.
De asemenea, tribunalul arbitral a soluționat cauza în raport de clauza compromisorie prevăzută de părți în contract (art.39) și nu poate fi invocată necompetența acestei instanțe având în vedere că în cauză au fost respectate dispozițiile art.341 Cod procedură civilă și art.39 cap.9 din contractul încheiat de părți.
În concluzie analizând situația expusă de în acțiunea în anulare în raport de întreg probatoriul administrat, Curtea constată că instanța arbitrală nu a încălcat drepturile procesuale ale părți, respectiv principiile dreptului la apărare, contradictorialitate, egalitatea părților și principiul autorității de lucrul judecat.
Motivul doi al acțiuni în anulare a fost întemeiat pe dispozițiile art.364 lit.i Cod procedură civilă, dar motivele invocate de petentă privesc aspecte de fond și nu încălcarea ordinii publice, bunelor moravuri ori dispoziții imperative ale legi.
Cazurile de desființare a sentinței arbitrale sunt expres și limitativ prevăzute la art.364 lit.a-i Cod procedură civilă iar invocarea de către petentă a dispozițiilor art.364 lit.i Cod procedură civilă fără a face dovada în condițiile art.1169 Cod civil că instanța arbitrală a încălcat normele imperative ale legii, ordinea publică și bunele moravuri nu duce de plano la admiterea acțiunii în anulare.
Motivele expuse de petentă, și întemeiate pe dispozițiile art.364 lit.i Cod procedură civilă, privesc aspecte de judecată care nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.364 Cod procedură civilă, motiv pentru care Curtea va respinge acțiunea în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea în anulare formulată de reclamanta cu sediul în B, șos. - -, nr.48, sector 1, împotriva sentinței arbitrale nr.135 din data de 13.06.2007 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul nr.380/2005, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE "CFR"- B cu sediul în B,-, sector 1, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.11.2008.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 5.12.2008
Tehnored. - 8.12.2008
Nr.ex.: 4
Președinte:Viorica TrestianuJudecători:Viorica Trestianu
