Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia 236/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 236
Ședința publică de la 12 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier: - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe recurent AGENȚIA IMOBILIARA " SERV" SRL I și pe intimat, având ca obiect acțiune în anularea hotărârilor arbitrale, împotriva sentinței comerciale numărul 2270/COM din 02.10.2007 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă d-na avocat pentru intimata, lipsind:
- recurent - AGENȚIA IMOBILIARA " SERV" SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
D-na avocat precizează, la interpelarea instanței, că nu mai are de formulat alte cereri.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.
D-na avocat pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a hotărîrii instanței de fond ca legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 63/2008 privind onorariul de avocat în sumă de 400 lei.
Instanța declară dezbaterile închise și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința civilă nr. 2270/COM/02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iașis -a hotărât:
Respinge acțiunea în anulare formulată de către contestatoarea- pârâtă Agenția Imobiliară Serv., în contradictoriu cu intimata-reclamantă, împotriva hotărârii arbitrale nr. 8/2007, pronunțată de către Curtea de Arbitraj comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie I la data de 21.03.2007 în dosarul nr. 17/2006.
În motivarea recursului se susține că art. 364 din Codul d e procedură civilă prevede restrictiv cazurile în care poate fi desființată o hotărâre arbitrală pe calea acțiunii în anulare, acesta fiind sistemul instituit de Codul d e procedură civilă pentru instanțele de control judiciar, care pot reforma hotărârile atacate.
Hotărârile arbitrare pot fi anulate numai pentru unul sau mai multe dintre motivele limitativ prevăzute de art. 364 lit. a-i din Codul d e procedură civilă. Este ușor de observat că motivele privesc condițiile de formă ale hotărârii arbitrate și nu modul în care tribunalul arbitrat a soluționat fondul pricinii, inclusiv stabilirea cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate de părți.
În privința motivului de anulare prevăzut de dispozițiile art. 364 lit. f), în mod greșit susține contestatoarea-pârâtă că instanța arbitrală a dat mai mult decât s-a cerut, în condițiile în care reclamanta și-a precizat cererea sa la data de 02 noiembrie 2006, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 7.142 lei noi, cu dobânda legală,potrivit cererii aflate la fila 55 din dosarul arbitral, mențiune ce se regăsește și în cuprinsul hotărârii atacate.
Astfel, acest motiv, în condițiile în care nici nu este dezvoltat de către contestatoarea-pârâtă, nu poate fi primit.
În ceea ce privește cel de-al doilea caz de anulare invocat de contestatoare, instanța apreciază că motivele invocate de către aceasta nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 364 lit. i) din Codul d e procedură civilă.
Conform art. 364 lit. i) din Codul d e procedură civilă hotărârea arbitrală poate fi desființată dacă aceasta încalcă ordinea publică,bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii.
Or, în perimetrul motivului de anulare a hotărârii arbitrale 364 lit. i) ultima teză, invocat de contestatoare, nu se includ criticile cu privire la stabilirea situației de fapt pe larg evocată de aceasta, sa cu privire la interpretarea și aplicarea prevederilor legale dispozitive ci numai criticile cu privire la încălcarea dispozițiilor imperative ale legii, independent de situația de fapt stabilită.
În cauza de față nu se constată încălcarea unei dispoziții imperative a legii în sensul celor arătate, întrucât dispozițiile din Codul civil privitoare la interpretarea convențiilor părților și aprecierea probelor nu sunt de ordine publică, nu privesc bunele moravuri și nici nu sunt imperative, astfel că acțiunea în anulare întemeiată pe prevederile art. 364 lit. i) Cod procedură civilă este neîntemeiată, deoarece nu are acoperire în conținutul concret al contestației.
De asemenea, instanța apreciază că din momentul în care părțile au semnat actul de misiune din data de 12 octombrie 2006, prin care au acceptat ca soluționarea punctelor litigioase stabilite, printre care și stabilirea obiectului cauzei, stabilirea sumei datorate reprezentând prejudiciul creat prin neexecutarea în mod corespunzător a obligațiilor asumate prin contractul de intermediere vânzare-cumpărare în domeniul imobiliar, aprecierea probatoriului,să se facă în baza Codului d e procedură arbitrală al Curții de Arbitraj comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie I, care prevede și judecarea în echitate, contestatoarea-pârâtă nu poate invoca în acest moment încălcarea dispozițiilor referitoare la interpretarea voinței părților și administrarea probatoriilor. sunt limitați doar la obiectul dedus judecății lor, fără a se avea în vedere momentele procedurale ale formulării pretențiilor.
Cu alte cuvinte, în accepțiunea legiuitorului, soluționarea litigiului la tribunalul arbitral constituie o judecată în fond, iar acțiunea în anulare, fiind o cale de atac nu poate determina o reexaminare cu caracter devolutiv. În consecință,problemele legate de administrarea probelor și de concludența lor nu pot fi examinate, întrucât acestea vizează judecata în fond.
Autorizația dată arbitrilor prin actul de compromis de a judeca în echitate lasă toată libertatea arbitrilor de a judeca după conștiința lor. În această situație, arbitrii nu sunt ținuți să-și sprijine soluția lor pe probatoriile ce li se fac și nu sunt ținuți nici de obiecțiile în drept.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Agenția Imobiliară Serv. I, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se susține că sentința comercială pronunțată de Tribunalul Iași, precum și hotărârea pronunțată de către Tribunalul Arbitral încalcă în mod grav prevederile legale, acordând pe temeiuri nelegale și netemeinice mai mult practic decât s-a cerut, bazându-se pe fapte și acte pe care reclamanta nu le-a invocat și nici dovedit.
Astfel, instanța arbitrală invocă în motivarea admiterii acțiunii existența unui contract de intermediere încheiat între și subscrisa în baza căruia era obligată să presteze servicii de intermediere a vânzării apartamentului acesteia, servicii de care depindea în totalitate îndeplinirea obligațiilor asumate de către în antecontract.
Având în vedere cele expuse mai sus, solicită admiterea prezentului recurs, existând dovezi și indicii clare că Tribunalul Iași, precum și tribunalul arbitral au pronunțat hotărâri cu încălcarea evidentă a prevederilor legale.
Consideră că nu poate solicita în întregime aceste sume, întrucât acestea au fost achitate împreună cu Aliței Deși nu se specifică în ce cote au participat aceștia la încheierea contractului, dar putea lua în calcul intenția de coproprietate, la care să aplice cotele ideale de 50-50. indiferent de sumele solicitate de dna aceasta nu poate solicita sumele achitate în întregime întrucât nu face dovada vreunui mandat și din partea celuilalt cocontractant.
În mod nejustificat, instanța a considerat că numai aceasta a achitat sumele pentru că nu rezultă de nicăieri și mai mult contractul arată că aceștia au achitat împreună avansul către vânzătorii, indiferent în interesul căruia din părți s-a încheiat contractul. Aliței G apare în mod evident, în scris,pe contract ca parte contractantă ca și cumpărător și îi sunt opozabile toate clauzele contractului, aceasta semnând contractul la cumpărător.
Cu privire la sumele solicitate de către, deși inițial prin acțiune, instanța a fost investită cu o acțiune prin care se solicită de la subscrisă suma de 20.000.000 lei vechi, în fața tribunalului arbitral aceasta a înțeles să își modifice acțiunea prin solicitarea unei sume mult mai mari de respectiv 71.420.000 lei vechi.
În nici un moment, aceasta însă nu a înțeles să indice instanței justificarea solicitării acestei sume, adică nu a indicat niciodată ce reprezintă aceste sume solicitate.
Cu toate acestea bănuiește că include toate sumele achitate de cei doi cocontractanți în baza antecontractului de vânzare-cumpărare către vânzătorii promitenți și, de asemenea, comisionul achitat către agenție.
Se solicită să se aibă în vedere:
- Cu privire la suma de 40.000.000 lei vechi, acestea au fost achitate către fam.. Astfel,suma de 30.000.000 Rol a fost achitată direct către aceștia odată cu încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, conform contractului, art. III pct. 1. Suma de 10.000.000 Rol au fost predați dnei, în baza procesului-verbal din data de 02.07.2005, semnat de ambele părți. bani au fost dați prin intermediul agenției întrucât vânzătorii promitenți solicitaseră o sumă suplimentară de la cumpărători întrucât trebuiau să rezolve unele probleme cu actele de proprietate, dar la scurt timp au găsit documentele cu privința, motiv pentru care au brut doar 10.000.000 Rol (în loc de 20.000.000 Rol cum solicitaseră inițial) urmând ca diferența să o poată folosi, cu acordul dnei, la pregătirea documentelor pentru vânzarea apartamentului acesteia.
- Cu privire la diferența de 10.000.000 Rol indicată mai sus, trebuie observat că la rugămintea dnei și cu acordul dnei, direct interesată, a folosit acești bani pentru a pregăti documentele necesare pentru dezbaterea moștenirii la apartament pentru ca acesta să poată fi vândut (achitat impozite, achitat taxe notariat pentru certificat moștenitor). A făcut acest aspect pentru că voia să o ajute s obțină bani mai repede să poată onora antecontractul încheiat, dar nu a încheiat niciodată nici un contract de prestări servicii în acest sens și nici nu i-a fost achitat vreun comision pentru vânzarea apartamentului. Această sumă de 10.000.000 Rol a fost justificată față de dna prin procesul-verbal încheiat între părți, proces-verbal prin care i-a predat chitanțele justificative și diferența de bani. Prin acest proces-verbal la acel moment aceasta a declarat că nu mai are nici o pretenție față de subscrisa.
- Cu privire la o sumă de 5.000.000 Rol, dată de dna agenției, i-a predat acesteia chitanțele de la inginerul de cadastru care a făcut schițele cadastrale și actele necesare intabulării apartamentului pentru vânzare, precum și chitanțele de la Oficiul de Cadastru.
Suma de 21.420.000 Rol (cu TVA) a fost achitată agenției cu titlu de comision în baza contractului de intermediere încheiat cu ocazia încheierii, prin același act, a antecontractului de vânzare-cumpărare având în vedere că serviciile agenției fuseseră deja efectuate, adică serviciul de identificare a unui imobil la solicitarea celor doi cocontractanți ( și Aliței) precum și intermedierea finalizată prin încheierea unui antecontract. În condițiile în care serviciile au fost fără nici un dubiu executate, calitatea acesteia de intermediar fiind în mod expres recunoscută de ambele părți, consideră că în nici un caz nu poate fi obligată la restituirea sumei achitate, mai ales că singurii culpabili de situația prezentă sunt doar promitenții cumpărători.
Având în vedere cele prezentate mai sus, consideră că problema sesizată de către dna ar putea avea o justificare doar dacă se îndreaptă împotriva promitenților vânzători, dacă consideră că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale asumate. Recurenta ca agenție și-a îndeplinit fără dubii obligațiile asumate, dovada fiind chiar încheierea antecontractului.
Mai mult, dacă dna ar fi fost de bună-credință și dacă într-adevăr ar fi avut sumele de bani necesare cumpărării imobilului, ce făcea obiectul antecontractului, în mod evident și legal avea alte posibilități de rezolvare a situației: fie se prezenta la notariat cu sumele, și dacă vânzătorii ar fi refuzat ar fi făcut oferta reală pentru diferența de sumă și ar fi obținut fără nici un dubiu o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare.
Oricum, aceasta ar fi avut variante de realizare a drepturilor sale, dar asta numai în măsura în care aceasta ar fi fost de bună-credință.
Dar problema principală este că aceasta nu avea banii necesari pentru diferența de preț, nici la data stabilită în contract și nici ulterior întrucât fam. a mai așteptat încă aproximativ 2 luni.
De altfel în nici un moment nu a făcut dovada în dosar că la momentul stabilit aceasta ar fi avut banii și din cauza recurentei sau a vânzătorilor nu s-a putut încheia tranzacția. Din contra face dovada că nu avea nici un la momentul încheierii antecontractului, întrucât a depus la dosar niște dovezi de împrumut de la o terță persoană. Dar ceea ce surprinde este că recurenta consideră că buna-credință a lipsit chiar de la început întrucât în actele de împrumut se specifică intenția clară de achiziționare a unui alt imobil-teren situat în sat, comuna.
La dosar nu a depus nici acte prin care să dovedească data la care a vândut apartamentul, singurul bun din care ar fi putut să procure banii necesari.
Aceasta a renunțat să se îndrepte împotriva fam. întrucât la judecătorie aceasta din urmă i-a spus acesteia că dacă mai continuă acțiunea aceștia vor cere daunele specificate în antecontract. Și atunci s-a gândit că poate va obține banii de la subscrisă.
. a renunțat a se mai judeca cu întrucât deși au suferit prejudicii mari întrucât și ei la rândul lor încheiaseră un antecontract, au reușit până la urmă să vândă imobilul și nu au vrut complicații suplimentare.
În drept se invocă dispozițiile art. 304 pct. 6,8 și 9 Cod procedură civilă.
Față de motivele invocate se solicită admiterea recursului.
Legal citată intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Instanța de recurs, analizând motivele de recurs în contextul probelor administrate în cauză la instanța de fond și al dispozițiilor legale invocate, constată că recursul este nefondat.
În motivarea acestei soluții instanța de recurs a reținut că motivele de recurs invocate, ca făcând obiectul dispozițiilor art. 304 pct. 6, 8 și 9 Cod procedură civilă, pentru care se cere modificarea sentinței primei instanțe, sunt neîntemeiate, deoarece recurenta nu susține cu probe aceste motive.
Astfel recurenta nu probează faptul că prima instanță prin sentința pronunțată, a acordat mai mult decât s-a cerut și că ar fi acordat ceea ce nu s-a cerut, soluția primei instanțe fiind temeinică sub acest aspect.
De asemenea se susține că prima instanță ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății sau că a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, fără să probeze aceste situații. Mai mult de atât se reține că obiectul acțiunii în primă instanță este anularea unei hotărâri arbitrale, prima instanță pronunțându-se exact pe acest obiect în conformitate cu dispozițiile art. 364 Cod procedură civilă, judecând cauza strict în limita cazurilor de anulare prevăzute, în cauză fiind inexistente aceste cazuri, pârâta-recurentă nefăcând dovada contrară.
Recurenta mai invocă și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și anume că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, susțineri ce sunt nefondate întrucât hotărârea are la bază temeiul legal al art. 364 Cod procedură civilă, cu cazurile sale limitativ prevăzute de anulare a unei hotărâri arbitrale, recurenta-pârâtă nefăcând nici o probă în dovedirea existenței vreunui caz de nulitate.
Referitor la cererea de suspendare formulată prin motivele de recurs, instanța constată că recurenta nu și-a reînnoit cererea în fața instanței, constatându-se o lipsă de interes și că prin soluționarea recursului aceasta a rămas lipsită de obiect.
În concluzie, instanța de recurs va respinge recursul și va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Agenția Imobiliară Serv. L, prin reprezentant legal,împotriva sentinței civile nr. 2270/COM din 02.10.2007 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 400 Ron.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12.05.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
06.06.2008
2 ex.-
Președinte:Traian ȘfabuJudecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi, Camelia Gheorghiu
