Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia 265/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.265/
Ședința publică de la 04 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 2: Gina Ignat
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia dr. - -
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol, judecarea recursului declarat de către pârâții, domiciliat în G,- bis și, domiciliat în G,-, -. 2, împotriva sentinței civile nr. 2745/08.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul social în G,-, -.59, cauza fiind casată și trimisă spre rejudecare prin decizia 510/18.06.2008 a Curții de APEL GALAȚI, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii arbitrale nr. 110/2006 a
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde recurentul pârât personal și asistat de av., care răspunde și pentru recurentul pârât, lipsă la acest termen și pentru intimata reclamantă răspunde av., conform împuternicirilor avocațiale depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat corespunzător, cu 125 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 1,15 lei. Se referă, de asemenea că apărătorul recurenților av. a depus la dosar, în copie, împuternicirea avocațială semnată de părțile pe care le reprezintă în instanță, după care;
După verificare, Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Av. pentru recurenții pârâți, în susținerea orală a motivelor de recurs critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie. Susține că în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta a efectuat cheltuieli cu îmbunătățiri la spațiul comercial, întrucât nu s-a făcut dovada acestora și că contractul în participațiune a fost semnat de reprezentantul legal căruia îi expirase mandatul de reprezentare.
Consideră că recursul este fondat pentru următoarele motive: - "" SRL a fost obligată de Curtea de Arbitraj la plata unei sume reprezentând cheltuieli cu amenajarea spațiului și îmbunătățiri, iar instanța de judecată s-a pronunțat pe altceva. Astfel, solicită a se constata că suma la care au fost obligați pârâții către reclamantă reprezentând cheltuieli cu îmbunătățirile efectuate, nu au fost luate în calcul în contractul încheiat între părți, în acesta fiind prevăzute cheltuieli pentru igienizare și cosmetizare, nicidecum pentru îmbunătățiri.
Privitor la spațiul în litigiu solicită a se constata că acesta este construit din zidărie, acoperit cu placă din beton și nu este o cum susține reclamanta, în mod eronat.
Privitor la contractul de subînchiriere solicită a nu fi luat în seamă, întrucât imobilul a fost subînchiriat fără acordul scris al pârâților în calitate de proprietari. Mai arată că destrămarea relațiilor de parteneriat dintre părți se datorează reclamantei.
Cu privire la cererea reconvențională, în care pârâții au solicitat nulitatea contractului de asociere în participațiune, contestă motivarea instanței de fond ca fiind semnat de o persoană fără calitate, în persoana numitului a cărei calitate de administrator al reclamantei încetase din 26.04.2005, susținând că contractul a fost încheiat la 20.07.2005, când în calitate de administrator al societății figura numita.
Solicită însă a se constata că angajarea societății reclamante în contractul de asociere în participațiune a fost făcută de o persoană care nu era abilitată legal să semneze vreun act în numele societății, care să o angajeze pe aceasta. Apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 948 lit. a Cc iv. privind nulitatea absolută, față de împrejurarea că numitului îi încetase calitatea de reprezentare la data de 26.04.2005, iar contractul a fost încheiat la 20.07.2005.
Pentru toate cele expuse oral și detaliate în motivele scrise de la dosar solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii principale și admiterii în parte a cererii reconvenționale, doar cu privire la nulitatea contractului, fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei reclamante consideră ca fiind motivată hotărârea instanței de fond, aducând la îndeplinire dispozițiile instanței de control judiciar.
Cu privire la hotărârea Curții de Arbitraj apreciază că în mod corect a fost admisă în parte acțiunea reclamantei, iar instanța de judecată nu a acordat altceva.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 110/2006 la Curtea de Arbitraj a CCIA G, reclamanta - "" SRL Gas olicitat obligarea în solidar a pârâților și la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune, rezultate ca neîndeplinire a obligațiilor contractuale asumate prin contractul de asociere în participațiune.
La data de 20.07.2005 a încheiat cu cei doi pârâți și un contract de asociere în participațiune prin care au convenit ca pârâții să pună la dispoziție un spațiu situat în municipiul G,-, ce consta în acel moment într-o proprietatea celor doi pârâți în timp ce reclamanta urma să amenajeze, să îmbunătățească spațiul respectiv contribuind cu materiale și manoperă pentru ca acesta să poată fi folosit pentru o activitate de alimentație publică.
Spațiul respectiv a fost amenajat corespunzător, iar părțile urmau să beneficieze de profit conform prevederilor contractuale.
Reclamanta a mai arătat că ulterior în ceea ce o privește din anumite considerente a înțeles să subînchirieze spațiul către - " " SRL G - aceasta din urmă subrogându-se în toate drepturile și obligațiile sale, ce rezultau din contractul de asociere în participațiune.
La scurt timp, pe parcursul soluționării de către Judecătoria Galația cererii de evacuare pe cale de ordonanță președințială a - " " SRL G din imobilul respectiv - pârâții au înstrăinat spațiul respectiv către - " " SRL G prin act de vânzare cumpărare, spațiul fiind înstrăinat cu îmbunătățirile aduse de reclamantă, îmbunătățirile având o valoare de 10.000 ron, reclamanta a formulat prezenta acțiune arbitrală.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 969 din Codul civil și art. 250 și urm. din Codul comercial.
La termenul din 22.02.2007, pârâții au depus prin avocat întâmpinare și cerere reconvențională cu nerespectarea dispozițiilor 37-39 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Curții de Arbitraj cu precizarea ca aceasta să fie considerată notă de susțineri și întâmpinare.
Prin cererea reconvențională pârâții au solicitat anularea contractului în participațiune, încheiat la data de 20.07.2005. În motivarea cererii reconvenționale, pârâții au arătat că deși reclamanta încheiase cu ei un contract de asociere în participațiune - fără consimțământul lor - la data de 23.01.2006 a închiriat spațiul respectiv unei alte societăți comerciale, ceea ce făcea imposibilă desfășurarea activității respectiv derularea contractului de asociere în participațiune.
În subsidiar, în motivarea întâmpinării prin care au solicitat respingerea acțiunii au arătat că reclamanta nu avea dreptul să subînchirieze spațiul respectiv. De asemenea, pârâții au mai arătat că au fost nevoiți să înstrăineze spațiul deoarece locatarii din vecinătatea spațiului au formulat plângeri la organele în drept.
S-a susținut, de asemenea, că reclamanta este culpabilă de încălcarea contractului de asociere în participațiune astfel încât nu datorează daune.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115-120 din Codul d e procedură civilă, 250 Cod comercial și 948 și urm. și 969 din Codul civil.
În cauză s-a efectuat o expertiză judiciară cu obiectivele ambelor părți litigante.
Prin Hotărârea nr. 110/2006, Curtea de Arbitraj a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâții la plata sumei de 9917,09 lei cu titlu de daune și cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de Arbitraj a reținut că pârâții și-au încălcat obligația privind asocierea în participațiune pe termen de 5 ani cât și faptul că spațiul în discuție a fost vândut cu îmbunătățirile aduse de reclamantă, ceea ce i-a sporit valoarea.
Pârâții au formulat acțiune în anulare împotriva Hotărârii nr.110/2006, acțiune ce a fost înregistrată pe rolul tribunalului sub nr-.
Prin sentința comercială nr. 2106/28.09.2008, tribunalul a admis acțiunea și a anulat Hotărârea arbitrală nr. 110/2006, reținând că aceasta a fost atacată după expirarea termenului prevăzut de art. 3533din Codul d e procedură civilă respectiv 5 luni de la constituirea arbitrajului. A mai reținut că instanța de arbitraj nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale privind anularea contractului de asociere în participațiune.
Împotriva sentinței comerciale nr. 2106/2007 a declarat recurs reclamanta criticând-o ca fiind nelegală.
Curtea de APEL GALAȚI, prin decizia comercială nr. 110/18.06.2008 a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Curtea a reținut că dispozițiile art. 3533din Codul d e procedură civilă nu poate fi interpretat decât prin raportare la dispozițiile aliniatului final al aceluiași articol, în sensul că trecerea timpului nu poate constitui un motiv de caducitate a arbitrajului, afară de cazul în care una din părți a notificat celelalte părți și tribunalul arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. În ceea ce privește celălalt motiv de anulare întemeiat pe dispozițiile art. 364 lit. f din Codul d e procedură civilă, instanța a reținut că subzistă fiind corect analizat, acțiunea în anulare fiind legală sub acest aspect dar eliptic din perspectiva dispozițiilor art. 366 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
În rejudecare acțiunea în anulare a fost înregistrată sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 2745/8.10.2008 pronunțată în cauză de Tribunalul Galațis -a admis acțiunea în anulare și s-a dispus, pe cale de consecință, anularea hotărârii arbitrale nr. 110/2006 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
Astfel, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei.
Pârâții au fost obligați la plata către reclamantă sumei de 9917,09 lei cu titlu de daune și a sumei de 5117 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A fost admisă în parte și cererea reconvențională, fiind obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 192,28 lei reprezentând participare la beneficiu.
Totodată, s-a respins capătul de cerere din cererea reconvențională privind constatarea nulității contractului de asociere în participațiune, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Potrivit clauzelor contractului de asociere în participațiune, pârâții s-au obligat să pună la dispoziție spațiul comercial proprietatea lor, situat în G,-, în suprafață de 44 mp.
Reclamanta potrivit contractului s-a obligat să execute lucrări de igienizare, să aducă fondul de marfă, să asigure desfășurarea activității de alimentație publică, precum și să doteze spațiul cu aparatura necesară desfășurării activității și să suporte cheltuielile generate de utilități în vederea desfășurării unei activități cu specific de alimentație publică.
În temeiul art. 4 din contract, reclamanta a efectuat cheltuieli în amenajarea spațiului respectiv. Așa cum s-a reținut în raportul de expertiză reclamanta a evidențiat în contabilitate cheltuielile cu materiale și lucrări efectuate pentru întreținerea, repararea și modernizarea spațiului.
Cum reclamanta nu a făcut dovada că s-a înțeles cu pârâții să procedeze la amenajarea spațiului anterior încheierii contractului, în mod corect Curtea de Arbitraj a luat în calcul valoarea lucrărilor după data încheierii lui, reținând că suma datorată este de 9917,09 lei.
Potrivit punctului de vedere al expertului, în evidența contabilă ținută de reclamantă nu s-au înregistrat decât operațiuni care privesc asocierea pârâților în sensul că prin vânzarea făcută de pârâți către numita, nu rezultă o altă configurare a spațiului ca urmare a îmbunătățirilor realizate de - "" SRL.
Cum contractul de asociere în participație încheiat la data de 20.07.2005 între părțile litigante a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani, a încetat din vina pârâților prin înstrăinarea spațiului comercial, este evident că din culpa acestora nu s-a mai derulat activitatea comercială.
Faptul că reclamanta a subînchiriat în 23.01.2006 spațiul către - " " SRL G, căreia i-a fost vândut spațiul chiar de către aceștia ( numita fiind administrator) nu poate fi reținut că din vina sa nu s-a putut derula activitatea de participație, neexistând clauza care să interzică subînchirierea.
În privința cererii reconvenționale sunt întemeiate pretențiile pârâților privind acordarea cotei de 1% din profit, dar nu poate fi primită solicitarea de constatare a nulității contractului.
Eroarea nu poate produce nulitate când cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afară numai când considerarea persoanei în cauză este motivul determinant al încheierii convenției.
De asemenea, eroarea nu poartă asupra identității cocontractantului, ci asupra calității de reprezentant legal a persoanei care a angajat pârâții în raporturi juridice.
Or, persoanele care se angajează în relații comerciale trebuie să dea dovadă de diligențe sporite, pârâții fiind în culpă în sensul că se puteau interesa la ORC despre firma respectivă, având posibilitatea să afle că numitul nu era administrator al - "" SRL la data de 20.07.2005.
La solicitarea reclamantei - "" SRL G, prin încheierea din 14.01.2009, Tribunalul Galația completat dispozitivul sentinței nr. 2745/2008, sub aspectul părților din proces, precizându-se că reclamantă este - "" SRL, iar pârâți, și.
De asemenea, s-au specificat și autorii cererii reconvenționale respectiv pârâții susmenționați.
Împotriva susmenționatei sentințe, în termen legal, s-a declarat apel d e către pârâții-reclamanți și, care au criticat-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Deși, prin cererea de arbitrare, reclamanta a solicitat obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune, rezultate din neîndeplinirea obligațiilor contractuale, Tribunalul Galația obligat pârâții la suma de 9917,09 lei cu titlu de daune, reprezentând cheltuielile cu materiale și lucrări efectuate pentru întreținerea, repararea și modernizarea spațiului comercial.
Spațiul în litigiu a fost înstrăinat în aceeași configurație, așa cum l-au stăpânit pârâții și cum de altfel l-au cumpărat, fiind în suprafață de 36,74 mp. construit din zidărie, acoperit cu placă din beton și format dintr-o sală propriu-zisă și un grup sanitar.
Culpa în nerespectarea dispozițiilor contractului nu aparține pârâților care au înstrăinat imobilul determinați fiind de conduita reclamantei.
La momentul vânzării imobilul nu mai era demult în folosința reclamantei. Aceasta a subînchiriat imobilul fără acordul scris al pârâților proprietari, iar motivarea instanței că nu există clauză contractuală în acest sens, contravine dispozițiilor legale în materia exercitării dreptului de proprietate și anume că dreptul de dispoziție este exercitat doar de proprietar și nu de alte persoane.
Cererea reconvențională a pârâților trebuia admisă deoarece angajarea societății comerciale în contractul de asociere în participațiune a fost făcută printr-o persoană care nu era abilitată să semneze în numele societății, fiind încălcate dispozițiile art. 948 cod civil privind capacitatea de a contracta.
Pentru motivele expuse mai sus, pârâții au solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii ca nefondată și a admiterii cererii reconvenționale, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata-reclamantă, - "" SRL G nu a formulat întâmpinare față de motivele recursului, dar a solicitat oral, prin reprezentant convențional, cu ocazia dezbaterilor, respingerea recursului, ca fiind nefondat.
Recursul de față este nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate de reclamantă dar și din oficiu, conform art. 3041proc.civ. Curtea, o apreciază ca fiind una legală și temeinică, a cărei menținere se impune cu prisosință, criticile recurentei neconfirmându-se.
Astfel, deși recurenta-reclamantă susține că instanța de fond ar fi dat altceva decât s-a cerut de către reclamantă, se constată că instanța de fond a confirmat, practic, sub aspectul cuantumului pretențiilor, soluția instanței arbitrale, soluție ce nu a fost criticată sub acest aspect prin acțiunea în anulare.
În cererea de arbitrare, reclamanta a solicitat acordarea daunelor "rezultate din neîndeplinirea obligațiilor contractuale asumate prin contractul de asociere în participațiune" dar când explicitează, sub forma motivelor de fapt, această cerere, specifică faptul că: ". în virtutea acestei convenții, subscrisa a efectuat o serie de investiții care au transformat baraca existentă pe terenul Primăriei într-o clădire aptă de a găzdui o activitate economică .", pentru a conchide în sensul că: "considerăm că partea contractului de asociere în participațiune trebuie să despăgubească atât pentru lucrările executate, cât și pentru cheltuielile ocazionate cu promovarea prezentei".
Astfel, nu se regăsește în cererea de arbitrare vreo altă referire la despăgubiri de altă natură și, prin urmare, nu se poate vorbi de vreo ipoteză de nelegalitate a soluției instanței de fond, ipoteză care să poată fi subsumată temeiului de reformare prevăzut de art. 304 pct. 6 proc.civ. ("instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, sau ceea ce nu s-a cerut").
Al doilea motiv de recurs, privitor la nedovedirea îmbunătățirilor pretins efectuate de către pârâți, este, de asemenea, nefondat, deoarece s-a probat efectuarea de îmbunătățiri la spațiul în litigiu; îmbunătățirile avute în vedere de către instanță fiind doar cele ulterioare datei perfectării contractului de asociere în participațiune.
De altfel, chiar pârâtul a confirmat prin răspunsurile la interogatoriul propus de reclamantă (fila 70 dosar arbitraj) că "imobilul era amenajat; în baza contractului reclamanta a realizat îmbunătățiri" - fapt ce corespunde clauzelor contractuale privitoare la aportul reclamantei, art. 7 impunându-i acesteia efectuarea "cheltuielilor ocazionate de igienizare, organizarea fluxului tehnologic a cosmetizării spațiului".
Asemenea îmbunătățiri s-au regăsit, cu siguranță în prețul de vânzare al spațiului, profitându-le pârâților care nu puteau fi, însă, exonerați de obligația de dezdăunare a reclamantei, cu atât mai mult cu cât suma acordată de instanță a fost cea calculată de expertiza instrumentată la instanța de arbitraj (fila 91 dosar arbitraj).
Conform contractului de asociere în participațiune, reclamanta a dobândit posesia și folosința spațiului în litigiu cu obligația de a efectua toate cheltuielile aferente, inclusiv procurarea fondului de marfă și de a împărți profitul cu reclamanta, pârâții asumându-și drept unică obligație " aducerea în folosință a spațiului comercial".
În condițiile în care, prin contractul de asociere nu i s-a interzis reclamantei "subînchirierea spațiului" un atare act nu este lovit de nulitate, mai ales că nu poate fi considerat act de dispoziție ( astfel cum greșit a susținut recurenta).
B-credință a reclamantei rezultă și din aceea că nu s-a erijat nici un moment în proprietarul spațiului, în contractul de subînchiriere specificându-se faptul că era proprietar al spațiului (art. 9.5 contract).
Deși contractul de asociere în participațiune nu încetase, pârâții au procedat la rândul lor, la scoaterea spațiului comercial din ecuația afacerii demarate cu reclamanta, procedându-se de această dată chiar la efectuarea unui act de dispoziție (înstrăinarea) încheiat cu aceeași persoană juridică căreia reclamanta îi subînchiriase spațiul.
În consecință, nu poate fi primită nici critica recurentei referitoare la nerespectarea dispozițiilor contractuale de către pârâții-reclamanți prin "înstrăinarea imobilului care nu le aparținea".
Nici poziția recurentei privitoare la nulitatea contractului de asociere în participațiune ( prin confirmarea poziției pârâților-reclamanți), din perspectiva nesocotirii dispozițiilor art. 948 lit. a Cod civil nu poate fi primită.
În virtutea respectivei dispoziții legale, este imperios necesar ca subiectele implicate în raporturi juridice civile să aibă și capacitatea de a contracta, adică abilitatea de a încheia acte juridice.
În această materie, regula este a capacității, incapacitatea fiind excepționată, dispozițiile legale ce instituie astfel de excepții fiind de strictă interpretare.
Excepțiile se referă, desigur, la persoanele fizice care pot fi minore, puse sub interdicție ori se află în vreuna din situațiile calificate expres de legiuitor "incapacități speciale".
Persoana juridică (constituită întotdeauna de către persoane fizice având capacitate de exercițiu) este prezumată a avea capacitate de a contracta pe toată durata ființării sale.
Ceea ce susține recurenta ține de specificul capacității de exercițiu a persoanei juridice, acela că voința subiectului colectiv de drept civil este, în fapt, voința uneia sau a unor persoane din colectivul persoanei juridice, ceea ce în drept este cunoscut ca fiind instituția reprezentării legale a persoanei juridice de către organele sale de conducere.
Problema erorii asupra reprezentantului legal al reclamantei a fost corect tranșată de instanța de fond, neputând fi calificată drept o "error in personam"propriu-zisă de natură a atrage nulitatea relativă a actului.
Faptul că adevăratul reprezentant legal al reclamantei a confirmat tacit actul la a cărui încheiere nu a participat este în măsură a înlătura anulabilitatea actului.
Având în vedere că nici o critică a recurentei (întemeiată în drept sau nu) nu este confirmată de verificarea operată de instanța de recurs, urmează a face aplicarea, în speță, dispozițiilor art. 312 alin.1 proc.civ. referitoare la respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către reclamanții, domiciliat în G,- bis și, domiciliat în G,-, -. 2, împotriva sentinței civile nr. 2745/08.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno: 2 ex./05.06. 2009
Fond:
Președinte:Simona GavrilaJudecători:Simona Gavrila, Gina Ignat, Alexandrina Zaharia
