Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 106
Ședința publică de la 15 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Maria Necșulescu
Grefier -
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă-pârâtă - cu domiciliul în Tg. J, - B nr. 66,. 24,. 1,. 8, jud. G, împotriva sentinței nr. 118 din 28 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSTRUCTORUL TG. J, cu sediul în Tg. J, - B nr. 66, jud. G, ). SC - TG. J, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, - toți cu domiciliul în Tg. J, - B nr. 66,. 24,. 1,. 8, jud. G și intimatul pârât-reclamant, cu domiciliul în Tg. J, str. -,. 3,. 1,. 1, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. pentru apelanta reclamantă, Av. pentru intimata pârâtă CONSTRUCTORUL TG. J, intimatul pârât asistat de av., intimații pârâți și, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, s-a depus chitanța nr. -/15.04.2008, reprezentând dovada achitării taxei de timbru de 900 lei, concluzii scrise și un extras privind practica judiciară.
Av., a solicitat calificarea căii de atac ca fiind recurs, în raport de faptul că actul este încheiat de administratorul judiciar și de dispozițiile art. 12 din Legea nr. 85/2006.
Av., este de acord cu calificarea căii de atac.
Av., a susținut că în cauza de față calea de atac este apelul, având în vedere că petitul principal îl constituie anularea a două acte emise de administratorul judiciar, deci natura litigiului e una comercială, dar nu de competența judecătorului sindic, având în vedere că după închiderea procedurii insolvenței competența în primă instanță aparține tribunalului, ca instanță comercială, iar hotărârea pronunțată este supusă apelului.
Curtea respinge cererea și califică apel calea de atac, având în vedere că dispozițiile art.12 din legea 85/2006 prevăd că sunt supuse recursului hotărârile judecătorului sindic, ori în cauză sentința a fost pronunțată de instanța comercială după închiderea procedurii.
S-a pus în discuția părților termenul până la care pot fi contestate actele încheiate de administratorul judiciar/lichidator în cadrul procedurii insolvenței.
Având cuvântul pe rând, apărătorii părților au susținut că acțiunea este imprescriptibilă, deoarece se invocă nulitatea absolută a actelor juridice.
Pe fond, av. a solicitat admiterea apelului conform motivelor și concluziilor scrise aflate la dosar, susținând că prețul vânzării spațiilor construite de fosta Cooperativă Meșteșugărească Constructorul cu destinația de locuințe este cel stabilit de Decretul Lege 61/1990 și Legea nr. 85/1992. Potrivit acestor acte, chiriașii au dreptul de a cumpăra, ori la data vânzării apelanta era chiriașă a apartamentului în litigiu, iar contractul de închiriere s-a încheiat anterior emiterii ordonanței de adjudecare, astfel că este nul contractul încheiat cu intimatul pârât. Mai mult, intimatul pârât a dat dovadă de rea credință, întrucât cunoștea faptul că apartamentul era deținut cu titlu de chirie.
Av., a solicitat respingerea apelului, susținând că societatea s-a aflat în reorganizare judiciară, iar apartamentele au fost construite din fondurile proprii și nu din fondurile statului, nefiind aplicabil Decretul Lege nr. 61/1990 și nici Legea nr. 85/1992. Actul de vânzare-cumpărare încheiat cu intimatul pârât este perfect valabil, încheiat în urma adjudecării, deci nu e încheiat cu fraudă la lege, având în vedere că apelanta reclamantă a fost notificată de nenumărate ori cu privire la vânzarea apartamentului.
Avocat, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând că vânzarea a avut loc în cadrul procedurii de reorganizare, consimțământul nefiind liber exprimat de societate, vânzarea realizându-se în baza legii speciale.
CURTEA
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.118/28.09.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea reclamantei, s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul- reclamant reconvențional împotriva reclamantei-pârât reconvențional și pârâții, și, a fost obligată reclamanta-pârâtă și pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie pârâtului-reclamant reconvențional apartamentul situat în Tg-J,-,.24,.1,.3,.8, jud. G, iar reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei Constructorul 500 lei cheltuieli de judecată ce reprezintă onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că este nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, aceasta a încheiat în anul 1999 contractul de închiriere pentru apartamentul nr.8 al imobilului în litigiu și deci are un interes legitim în promovarea acțiunii ce are ca obiect constatarea nulității absolute a actului de adjudecare și a contractului de vânzare cumpărare pentru același apartament, înstrăinat pârâtului.
La momentul soluționării cererii, procedura de faliment era închisă prin sentința nr.454/24.06.2005, administratorul judiciar - SRL Tg-J fiind descărcat de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții și asociați, așa încât acest pârât (în prezent Tg-J) nu mai are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanta a încheiat cu CONSTRUCTORUL Tg-J contractul nr.313/03 noiembrie 1999 pe o perioadă de 5 ani, cu începere de la 1 noiembrie 1999, iar prin încheierea nr.40 din 28.01.2005 pronunțată în dosarul nr.147/F/2005 s-a aprobat de judecătorul sindic, urmare a hotărârii creditorilor, vânzarea apartamentelor către chiriașii care și-au depus intenția de cumpărare la prețul propus prin notificare.
Administratorul judiciar a notificat reclamanta la 12 noiembrie 2004 și 20.12.2004, în calitatea acesteia de chiriașă, să depună prețul de 340.340.000 ROL, în condițiile în care dorea să achiziționeze acest apartament, notificare reluată prin adresa nr.1475/07.02.2005, când s-a acordat ultim termen pentru depunerea prețului la 21.02.2005, cu mențiunea că în caz contrar apartamentul urmează să fie scos la licitație publică în termen de 15 zile, calculat de la 21 februarie 2005.
În condițiile în care reclamanta considera că bunul imobil vândut pârâtului este litigios, avea posibilitatea notării în cartea funciară a pretinsul său drept de proprietate sau acțiunea promovată în justiție.
Reaua- credință a pârâtul cât și pârâtele persoane juridice la momentul organizării licitației și implicit a încheierii contractului de vânzare cumpărare nu s-a dovedit conform art.1169 civ. buna credință prezumându-se.
Administratorul judiciar a respectat dreptul de preempțiune al reclamantei, însă aceasta nu și-a manifestat interesul său în achiziționarea apartamentului. S-a considerat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Decretului Lege 61/1990 și Legii 85/1992 întrucât, pe de o parte, aceste două acte normative vizează alte categorii de apartamente, cel în litigiu fiind construit din surse proprii ale societății, aceasta rezultând din sentința nr.36/2004 a Curții de Arbitraj de pe lângă UCECOM B, iar pe de altă parte, în speță aceste acte normative nu sunt aplicabile, apartamentul fiind vândut în cadrul procedurii de reorganizare reglementată de dispozițiile Legii 64/1995, care este una specială față de Legea 85/1992 și Decretul Lege 61/1990.
S-a mai reținut că actul de adjudecare nr.2918/10.05.2005 și actul subsecvent-contractul de vânzare cumpărare autentificat de BNP cu nr.2997/2005 sunt încheiate cu respectarea licitației, a caietului de sarcini și deci nu există un motiv de nulitate absolută care să le afecteze.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtul, s-a reținut că pârâtul reclamant reconvențional a făcut dovada că este proprietarul apartamentului situat în Tg-J, str. - B, și este ocupat de pârâta reclamantă și membrii familiei sale.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta pârâtă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că împreună cu membrii familiei au fost chiriași din anul 1982, titularul contractului fiind soțul său, iar după decesul acestuia a încheiat contractul nr.313/03 noiembrie 1999, solicitând permanent intimatei pârâte vânzarea apartamentului în condițiile Decretului Lege nr.61/1990 și Legii 85/1992.
Cererea de cumpărare nu a fost soluționată, iar după intrarea în faliment, s-a oferit apartamentul, însă la un alt preț.
S-a susținut că, indiferent de starea patrimoniului pârâtei, cele două acte normative nu puteau fi încălcate, iar adunarea creditorilor a avut interes să încalce dispozițiile legale pentru realizarea creanțelor, ceea ce reprezintă un act speculativ, astfel că cele două acte sunt nule absolut.
S-a mai invocat reaua credință a pârâtului care cunoștea litigiile dintre societate și chiriași, iar la momentul încheierii actului, familia apelantei ocupă apartamentul.
Intimații CONSTRUCTORUL Tg.J și au depus întâmpinare prin care au solicitat calificarea căii de atac din apel în recurs, iar pe fond s-a arătat că actul de adjudecare este perfect valabil, fiind rezultatul unei licitații legal organizate, cu notificarea chiriașului, legalitatea celor două acte fiind verificată și de Parchet care a dispus neînceperea urmăririi penale.
Referitor la neaplicarea dispozițiilor Decretului Lege 61/1990 și Legii 85/1992, s-a susținut că aceste acte normative nu se aplică apartamentelor construite din fondurile proprii ale societății cooperatiste, iar pe de altă parte apartamentul s-a vândut în cadrul procedurii reorganizării judiciare reglementată de Legea 64/1995.
Cât privește prețul, s-a arătat că apartamentul s-a vândut la prețul înregistrat în contabilitate, acceptat de creditorii și judecătorul sindic.
Intimatul a arătat că dispozițiile art.19 din legea 85/1992 nu sunt aplicabile, transmiterea dreptului de proprietate nefiind liber consimțită, apartamentul fiind vândut la licitație publică în cadrul procedurii de reorganizare judiciară,iar extrasul de carte financiară și caietul de sarcini nu cuprind mențiuni referitoare la existența vreunui litigiu.
Examinând sentința în raport de criticile formulate și apărările intimaților, Curtea constată că apelul este nefondat.
Prin acțiunea dedusă judecății s-a solicitat constatarea nulității absolute a actului de adjudecare și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3168/29.04.2005 BNP, ambele acte fiind încheiate în perioada când intimata pârâtă CONSTRUCTORUL Tg.J s-a aflat în procedura reorganizării judiciare pe baza unui plan de lichidare a unor bunuri din avere.
Potrivit art.2 din Legea 85/2006, scopul legii insolvenței este acela de a institui o procedură colectivă pentru acoperirea pasivului, așa încât preocuparea creditorilor de a-și realiza creanțele este legitimă, neavând caracter speculativ, cum eronat a susținut apelanta reclamantă.
Apartamentele proprietatea debitorilor aflați în insolvență, deținute de chiriași constituie active supuse valorificării, vânzarea realizându-se în condițiile legii insolvenței: direct- când elementele contractului, inclusiv prețul sunt aprobate de creditori ori la licitație.
Intimata pârâtă CONSTRUCTORUL Tg.J s-a aflat în reorganizare judiciară pe bază de plan, fiind respectat dreptul de preemțiune al chiriașilor aprobat adunarea creditorilor, care au fost notificați în vederea cumpărării locuințelor la prețul rezultat din evidențele contabile, acceptat de creditori, având în vedere principiul maximizării averii pentru plata pasivului.
Actele normative invocate de apelantă, instituie o protecție socială a chiriașilor, fiind aplicabile și pentru societățile cooperatiste atunci când actul de înstrăinare este încheiat de proprietar-societate comercială în perioada desfășurării normale a activității.
În speță, actele contestate sunt încheiate în procedura de executare silită cu acordul creditorilor și sub controlul judecătorului sindic, astfel că bunul a ieșit din patrimoniul CONSTRUCTORUL în acest mod și nu printr-un consimțământ liber exprimat de proprietar.
Din momentul deschiderii procedurii insolvenței, întreaga avere este afectată scopului urmărit de procedură - vânzarea bunurilor ce pot face obiectul executării silite, la un preț cât mai mare pentru acoperirea pasivului, astfel că în mod corect tribunalul a considerat că Legea 85/1992 și Decretul lege 61/1990 nu sunt aplicabile.
Prin urmare, apartamentele proprietatea unui debitor aflat în procedură se valorifică în modalitatea acceptată de creditorii care sunt direct interesați de prețul obținut, aceștia având posibilitatea să hotărască vânzarea către chiriași, chiar la un preț modic. În speță s-a hotărât vânzarea apartamentelor către chiriași la prețul din contabilitate, iar în caz de refuz vânzarea la licitație.
Câtă vreme licitația s-a organizat în cadrul unei proceduri judiciare sub controlul direct al judecătorului sindic, nu se poate considera că intimatul a fost de rea credință.
Judecătorul sindic are controlul pentru întreaga activitate a administratorului judiciar, prin aprobarea rapoartelor periodice și soluționarea cererilor formulate, motiv pentru care considerăm că actele de executare îndeplinite de administratorul judiciar nu pot fi contestate pe cale separată după închiderea procedurii, chiar dacă se invocă motive de nulitate absolută, validitatea actelor verificându-se implicit prin exercitarea atribuției judecătorului sindic de a controla activitatea administratorului.
În concluzie, criticile formulate fiind nefondate, urmează, ca în temeiul art,296 pr.civ. să se respingă apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă-pârâtă -, cu domiciliul în Tg. J, - B nr. 66,. 24,. 1,. 8, jud. G, împotriva sentinței nr. 118 din 28 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSTRUCTORUL TG. J, cu sediul în Tg. J, - B nr. 66, jud. G, ). SC - TG. J, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, - toți cu domiciliul în Tg. J, - B nr. 66,. 24,. 1,. 8, jud. G și intimatul pârât-reclamant, cu domiciliul în Tg. J, str. -,. 3,. 1,. 1, jud.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 aprilie 2008.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
Judecători:Tudora Drăcea, Maria Necșulescu
