Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 116/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.116
Ședința publică din data de 10.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Mincu
JUDECĂTOR I -
GREFIER - -
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantele-reclamante și S & S, împotriva sentinței comerciale nr.10466/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT
Constituirea completului de judecată are loc în condițiile prevăzute de art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr.387/2005 a Plenului modif. prin includerea d-nei judecător I din planificarea de permanență, întrucât președintele completului de judecată se află în imposibilitate de prezentare din motive medicale.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantele-reclamante prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata-pârâtă prin consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin Serviciul Registratură la data de apelantele-reclamante au depus la dosar set de înscrisuri, cu mențiunea că a fost transmis un exemplar intimatei-pârâte.
Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, învederează faptul că i-au fost transmise actele depuse la dosar de către apelantele-reclamante și a luat cunoștință de conținutul acestora. Totodată, depune la dosar protocolul din data de 26.11.2008 încheiat între Municipiul B și Județul I cu număr și dată, comunicând un exemplar apărătorului apelantelor-reclamante. Mai arată că, înscrisurile depuse la dosar de către apelantele-reclamante sunt acte premergătoare protocolului.
Apelantele-reclamante, prin avocat, învederează că înscrisurile depuse la dosar i-au fost puse la dispoziție de către intimată și sunt acte din faza de negociere. Mai arată că, protocolul și hotărârea consiliului local, depuse în copie la dosar, chiar dacă nu poartă număr și dată se referă la aprobarea protocolului.
Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, precizează că protocol depus la dosar la acest termen de judecată a fost încheiat și este în ființă.
Apelantele-reclamante, prin avocat, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.
Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Apelantele-reclamante, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, desființarea în tot a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Învederează că obiectul principal al cererii de chemare în judecată este obligația de a nu face ca urmare a constatării de către instanță a faptului că pârâta desfășoară activități de transport ilegale, practic cele două capete ale cererii de chemare în judecată fiind indisolubil legate. Apreciază că, instanța de fond în mod neîntemeiat a admis excepția inadmisibilității, întrucât instanța de fond pentru a se pronunța asupra celui de al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, trebuia să constate faptul că pârâta desfășoară o activitate ilegală. Mai arată că, potrivit art.111 pr.civ. cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului, însă apelantele-reclamante nu au cerut realizarea unui drept propriu ci obligarea pârâtei la a nu face o activitate, deoarece această activitate este ilegală. Menționează că, temeiul de drept al primului capăt de cerere este art.111 pr.civ. respectiv să se constate că s-au săvârșit activități ilegale de transport, iar cel de al doilea capăt de cerere este obligația de a nu face, în sensul de a se înceta aceste activități. Arată că, cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 07.05.2008, iar în decursul desfășurării procesului pârâta și-a suspendat pentru o perioadă de câteva zile activitatea de transport. Mai arată că, această perioadă a coincis cu data pronunțării hotărârii apelate și apreciază că, pârâta în mod deliberat pentru a invoca excepția lipsei de interes, și-a suspendat temporar activitățile de transport cu câteva zile până să se pronunțe instanța. Astfel, consideră că interesul în promovarea acțiunii trebuie interpretat la momentul introducerii acțiunii, moment la care pârâta exercita activitățile de transport ce fac obiectul speței, iar instanța trebuia să se pronunțe asupra acestor activități pentru viitor și nu pentru prezent, altfel nu ar avea sens o acțiune în obligație de a nu face. Solicită să se observe din actele depuse la dosar faptul că intimata-pârâtă a reluat activitățile ilegale de transport.
Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, depune la dosar note scrise și arată că actele depuse la dosar de către apelantele-reclamante se referă la o altă situație de fapt decât cea care a făcut obiectul judecării în fond a cauzei. Solicită să se aibă în vedere faptul că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la data de 13.10.2008, dată la care încetarea activităților de transport a fost efectivă. Astfel, consideră că instanța de fond în mod corect a reținut ca rămas fără interes capătul doi de cerere. Mai arată că, ulterior pronunțării hotărârii apelate, a fost încheiat la data de 26.11.2008 un nou protocol pe care l-a depus la dosar. Solicită respingerea apelului pentru considerentele expuse pe larg prin întâmpinare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 07.05.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială sub nr-, reclamantele și S & S au formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT B prin care au solicitat să se constate faptul că pârâta desfășoară în mod ilegal activități de transport public interjudețean de persoane pe traseele: nr.2343 B - ( 34 km), nr.2349 B - - Moara ( 45 km), nr.23415 - Vidra ( 22 km), nr.- B - ( 30 km), nr.- B - ( 13 Km), nr.- B - ( 11 km), nr.23443 B - ( 18 km) și să fie obligată pârâta la încetarea oricărei activități ilegale de transport public interjudețean de persoane pe traseele specificate, deoarece aceste activități creează reclamantelor grave pagube materiale (obligația de a nu face - de a se abține).
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă și pe prevederile Lg. nr.102/2006, Lg.nr.92/2007, Lg.nr.284/2002 și ale G nr.109/2005.
Prin cererea înregistrată la data de 15.09.2008 reclamantele au precizat acțiunea formulată, învederând că primul capăt al acesteia are ca obiect o acțiune în constatare, respectiv au solicitat instanței ca în baza probatoriului administrat să determine (să constate) dacă pârâta desfășoară sau a desfășurat în mod ilegal activități de transport public de persoane pe traseele specificate și în subsidiar, au solicitat instanței, în măsura în care constată că pârâta exercită nelegal activități de transport pe traseele câștigate de petente prin licitație publică în condiții de concurență, obligarea acesteia la încetarea oricărei activități ilegale de transport pe traseele aparținând reclamantelor.
Prin sentința comercială nr.10466/13.10.2008 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins primul capăt al cererii privind constatarea faptei ilicite a pârâtei ca inadmisibil, urmare admiterii excepției invocată din oficiu în acest sens.
Capătul doi al cererii a fost respins ca fiind lipsit de interes, consecința admiterii excepției lipsei de obiect/de interes invocată de tribunal.
Pentru a pronunța soluția adoptată în legătură cu primul capăt de cerere al acțiunii, prima instanță a reținut în esență că în cauză nu sunt aplicabile prev. art.111 pr.civ. reclamantele având la dispoziție acțiunea în realizare, respectiv aceea de angajare a răspunderii civile delictuale a pârâtei pentru pretinsa faptă a desfășurării activității ilegale de transport public de persoane, acest capăt de cerere fiind inadmisibil și pentru că reclamantele au solicitat constatarea unei fapte ilicite, nu a existenței/inexistenței unui drept.
Hotărârea pronunțată cu referire la cel de al doilea capăt de cerere al acțiunii a fost motivată de instanța fondului pe faptul că pârâta, a probat încetarea activității de transport preorășenesc la data de 01.07.2008, prin raportul întocmit de municipalitate, anexat la fila 94 dosarului, din care rezultă încetarea protocolului de înființare, organizare, reglementare și control a prestației de transport public de călători, tribunalul reținând că reclamantele nu au făcut proba faptului pozitiv, nefiind justificat un interes legitim în susținerea solicitării respective.
Împotriva sentinței primei instanțe au declarat apel reclamantele și S & S, criticile formulate vizând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii fiind întemeiate pe dispozițiile art.282 -298 Cod procedură civilă.
Apelantele au susținut în motivarea căii de atac, în esență, următoarele argumente:
-în mod greșit a fost respins capătul doi de cerere ca lipsit de interes, deși pârâta nu a făcut dovada retragerii autovehiculelor de pe traseele câștigate de petente prin licitație, din actele depuse de pârâtă nerezultând încetarea activității de transport;
-înscrisurile depuse de pârâtă reprezintă adrese sau comunicate de presă făcute procauza în vederea stingerii litigiului, neputând produce vreun efect juridic;
-raportul Direcției Generale și Servicii Publice împreună cu adresa de înaintare nr.14925/26.06.2008 emisă de B, nu reprezintă acte de rovocare a "Protocolului de organizare a prestației de transport public de călători între Municipiul B și localități ale Județului I", ci numai o propunere de denunțare unilaterală a protocolului, motivată pe neîndeplinirea de către Consiliul Județean Iao bligațiilor de plată, rezultând și faptul că între părți se desfășoară de fapt negocieri privind denunțarea sau nedenunțarea protocolului din 17.03.2006;
-nici comunicatul de presă al Primarului General din data de 30.06.2008 nu reprezintă un act de revocare a protocolului, sau un ordin de retragere al autobuzelor pârâtei, unicul efect fiind recunoașterea afirmațiilor cuprinse în acțiune, în sensul că pârâta face concurență neloială operatorilor de transport privați, fără bază legală;
-prin respingerea primului capăt de cerere ca inadmisibil, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a art.111 Cod procedură civilă, deoarece prin intermediul acestuia, reclamantele au solicitat să se constate exercitarea unei activități ilegale de către pârâtă, deci nu să se constate un drept propriu al petentelor pe care îl pot realiza.
Apelantele au solicitat urmare admiterii căii de atac desființarea în tot a sentinței criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței fondului.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la data de 08.01.2009 intimata-pârâtă Regia Autonomă de Transport Bas olicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, învederând în esență că a probat prin înscrisurile depuse în timpul primei judecăți, retragerea autobuzelor de pe traseele preorășenești începând cu data de 01.07.2008, că a desfășurat până la această dată în mod legal transportul de călători, pe care l-a efectuat potrivit Protocolului intervenit între Consiliul General al Municipiului B și Consiliul Județean I, reclamantele necontestând legalitatea acestuia, pârâta fiind subordonată autorității administrației publice de la nivelul Municipiului
Intimata pârâtă a arătat totodată că hotărârea atacată este temeinică, prima instanță făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă, partea înțelegând să dezvolte considerentele menite să ateste legalitatea sentinței fondului.
În dovedirea susținerilor apelantele au solicitat proba cu acte, atașând la dosar în copie Protocolul încheiat la 26.11.2008 între Municipiului B și Județul I privind înființarea, organizarea, reglementarea, coordonarea și controlul prestației serviciului de transport public desfășurat între localitățile Județului I și Municipiul B, hotărâre fără număr și dată a Consiliului General al Municipiului B privind aprobarea protocolului, lista liniilor preorășenești anexă la protocol, expunere de motive, hotărârea fără număr și dată a Consiliului Județean I în vederea efectuării transportului de călători între localitățile județului și Municipiul B, programul traseelor de transport local pentru perioada 2008 - 2011, înscrisuri anexate la filele 23 - 79 ale prezentei cauze.
Prin concluziile scrise și notele de ședință atașate la dosar, părțile în litigiu au înțeles să reitereze susținerile evocate prin motivele de apel și întâmpinare.
Examinând sentința comercială atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează a respinge apelul pentru considerentele care vor fi detaliate în continuare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că principalul capăt al acțiunii dedusă prezentei judecăți l-a reprezentat, "constatarea faptului că pârâta desfășoară în mod ilegal activități de transport public interjudețean de persoane", astfel cum rezultă expres din conținutul cererii inițiale de chemare în judecată precum și din conținutul, cererii precizatoare înregistrată în timpul primei judecăți la data de 15.09.2008, existentă la filele 97-98 ale dosarului de fond.
Curtea constată că printr-o astfel de acțiune întemeiată pe prevederile art.111 Cod procedură civilă nu se tinde ca pârâtul să fie obligat la executarea unei prestații, ci numai la constatarea unor raporturi juridice.
Practica și doctrina în materie au concluzionat unitar că, prin acțiunea în recunoaștere sau confirmare reglementată prin dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, reclamantul urmărește să obțină prin hotărâre judecătorească, exclusiv constatarea existenței sau inexistenței unui drept, fiind inadmisibilă acțiunea prin care se cerere constatarea unui fapt, cum este în speța de față, prin care apelantele-reclamante au cerut constatarea faptelor ilicite de transport efectuate de intimata-pârâtă.
Tot astfel, este inadmisibilă acțiunea în constatare, atunci când partea are la dispoziție acțiunea directă în realizarea dreptului, în considerarea caracterului subsidiar al acestei acțiuni, prevederile art.111 Cod procedură civilă impunând condiția negativă specifică de admisibilitate, ca partea să nu poată cere realizarea dreptului dedus judecății.
Pe acest aspect, inițiatoarele acțiunii, urmare dispoziției primei instanțe au precizat expres prin petiția din data de 15.09.2008 că acțiunea este în constatare, iar prin motivele de apel au învederat că, prin primul capăt de cerere, nu au cerut "să se constate un drept propriu pe care nu îl pot realiza".
Curtea reține deci că, în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă solicitarea enunțată prin primul capăt de cerere, partea având la dispoziție acțiunea în realizare pentru angajarea răspunderii civile delictuale, astfel cum a motivat și prima instanță.
Pentru aceleași motive, nu poate fi primită susținerea apelantei dezvoltată prin concluziile apărătorului și înserată în conținutul concluziilor scrise, în sensul că acțiunea privește o obligație de a nu face, acest caracter având numai cel de al doilea capăt de cerere, privind obligarea pârâtei la încetarea activităților ilegale de transport și acesta solicitat numai în subsidiar, astfel cum rezultă din conținutul alineatului ultim al cererii precizatoare din data de 15.09.2008.
Cererea apreciază ca fiind întemeiată soluția primei instanțe și cu referire la capătul doi al acțiunii, la data pronunțării hotărârii interesul reclamantelor nemaisubzistând, în raport de înscrisurile doveditoare depuse de pârâtă privind încetarea activității de transport preorășenesc.
În opinia Curții, nu prezintă relevanță juridică, faptul că după pronunțarea sentinței apelate intimata a reluat această activitate, în condițiile în care apelantele nu au dovedit în nici un mod caracterul ilicit al prestației respective, intimata probând că desfășurarea acesteia are la bază protocolul intervenit între autoritățile administrațiilor publice, a cărui legalitate nu a fost infirmată, asemenea dovezi nefiind realizate nici în timpul primei judecăți, partea adversă susținând prin notele depuse în calea de atac și modificarea prevederilor legislative aplicabile în domeniu.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantele-reclamante cu sediul în,-, și cu sediul ales la Cabinet avocat din B,-,.2,.5, sector 3, și S & S B,-,.6H,.A, parter,.2, sector 3, și cu sediul ales la Cabinet avocat din B,-,.2,.5, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.10466/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT B cu sediul în B, BD. - - nr. 1, sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Iulia Cîrnu
dr.I
GREFIER,
Red.Jud.
Tehnored.
7 ex.
Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte:
Președinte:Elena MincuJudecători:Elena Mincu, Iulia Cîrnu
