Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Sentința 119/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 340/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr.119
Ședința publică de la 23 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirela Polițeanu
Grefier ---
************
Pe rol judecarea cauzei comerciale având ca obiect acțiunea în constatare formulată de petenta debitoare - - B în contradictoriu cu intimata creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, prin care se solicită constatarea dreptului petentei de a fi considerată debitor comercial nebugetar în raportul cu, de rambursare a creanțelor provenite din plățile efectuate de Ministerul Finanțelor (în calitate de garantor) la creditele externe angajate cu garanția statului.
Dezbaterile pe fond au avut loc în cadrul ședinței publice din 19 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 23 septembrie, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei comerciale de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a V-a Comercială, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de a fi considerat debitor comercial nebugetar în raportul cu de rambursare a creanțelor provenite din plățile efectuate de Ministerul Finanțelor (în calitate de garantor) la creditele externe angajate cu garanția statului.
În motivarea acțiunii se arată că în perioada 1992-1993 reclamanta a fost nominalizată prin diverse hotărâri de guvern pentru a prospecta, contracta și angaja importuri tehnologice, respectiv fabrici "la cheie" pentru retehnologizarea unor agenți tehnologi sau înființarea unor noi fabrici bazate pe tehnologie de vârf, legal de prioritățile și condițiile economice existențe la acea dată.
Prin aceleași hotărâri de guvern reclamanta a fost abilitată să găsească sursele de finanțare externă pe care să le angajeze și să le
contracteze cu garanția statului.
Pe baza acestor hotărâri de guvern și a studiilor de fezabilitate avizate și aprobate de autoritățile de resort implicate, s-au angajat la extern creditele necesare care au fost aprobate și garantate de către Ministerul Finanțelor Publice.
Urmare a acestor credite s-au retehnologizat și creat 9 agenți economici independenți cu personalitate juridică care plătesc taxe și impozite aferente activității, fiind contribuabili importanți.
În perioada 1993-1997 - - și-a achitat cu regularitate ratele scadente la extern în valoare de aproximativ 35 milioane dolari dintr-un total de credite angajate în valoare de 88 milioane dolari.
Începând cu anul 1997 - - și utilizatorii finali au intrat în insolvabilitate de plată ca urmare a deteriorării condițiilor economice din România și dispariției piețelor avute în vedere la studiile de fezabilitate.
În aceste condiții Statul Român a fost nevoit să intervină și să achite rate scadente la creditele externe, plăți care urmau să fie rambursate de către utilizatorii finali.
Pentru garantarea de către Ministerul Finanțelor Publice a rambursării creditelor externe, contractate de debitorul - - s-au încheiat convenții de garantare. Conform acestor convenții, ele își încetează valabilitatea odată cu plata ultimei rate de credit la extern.
Pentru situația în care garantatul era în imposibilitate de a achita ratele angajate la extern, Ministerul Finanțelor Publice a încheiat acorduri prin care se stipulează sumele datorate și condițiile de rambursare a acestora către
Prin contractul de cesiune nr.2 din 28.06.2002, a cesionat către creanțele survenite în urma plăților de rate efectuate la băncile externe creditoare în calitatea sa de garant.
În opinia reclamantei odată ce convențiile de garantare și acordurile de angajare a plăților fac parte din categoria contractelor comerciale iar relația sa cu este de natură comercială nebugetară, consideră că este în drept să aibă calitatea de debitor comercial nebugetar în raportul cu de rambursare a creanțelor provenite din plățile efectuate de la creditele externe angajate cu garanția statului.
În susținerea acțiunii la dosar au fost depuse convenții în copie încheiate de Ministerul Finanțelor Publice și reclamantă, copia contractului de cesiune de creanță nr.2 din 28.06.2002.
La 15.04.2008, reclamanta a formulat precizări la acțiune arătând că interesul în promovarea acțiunii se justifică prin interesul legitim corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale, în condițiile folosului practic urmărit de societate și existent la momentul formulării acțiunii. Contractarea creditului extern, rambursarea acestuia și garanția rambursării sunt operațiuni comerciale iar relațiile dintre comercianți sunt reglementate de Codul comercial și Codul civil.
În mod cu totul nejustificat, creanța este considerată și tratată de acest creditor ca o datorie bugetară, situație în care sunt aplicabile reglementările fiscale cu consecințele respective.
În cauză a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în constatare, precizând că petenta are deschisă calea realizării dreptului și această acțiune nu poate fi folosită pentru constatarea unei situații de fapt.
Se mai arată de asemenea, că petenta nu justifică nici un interes legitim actual și născut în constatarea dreptului său de a fi considerat debitor comercial nebugetar în raportul cu
Pe fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea urmează să respingă excepția inadmisibilității acțiunii pentru următoarele considerente:
Reclamanta nu are deschisă calea nici unei acțiuni în realizarea dreptului și nu solicită constatarea unei situații de fapt ci a existenței unui drept, respectiv acela de a fi considerat debitor comercial nebugetar în raportul cu
De asemenea, Curtea urmează să respingă excepția lipsei de interes a acțiunii întrucât interesul reclamantei este acela de a răspunde pentru obligațiile ce-i revin față de conform regimului comercial și nu a celui fiscal, care este mai împovărător pentru reclamantă.
Pe fondul cauzei, Curtea reține următoarele:
Contractul de cesiune de creanță nr.2 din 28.06.2002 a fost încheiat în conformitate cu prevederile OUG nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, care reglementează regimul juridic al creanțelor neperformante preluate la datoria publică internă.
Conform acestei ordonanțe, creanțele preluate la datoria publică internă a statului trebuie valorificate astfel încât nivelul de acoperire a datoriei publice să fie cât mai apropiat de cel real și actualizată la zi, pentru a se evita deteriorarea dreptului creditorului și pentru a se asigura recuperarea reală a efortului financiar de emitere a titlurilor de stat.
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a acordat o serie de garanții externe pentru reclamantă, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.91/1993 privind datoria publică.
Din convențiile de garantare încheiate rezultă că garantatul datorează pe lângă sumele plătite de majorări de întârziere la nivelul celor prevăzute de dispozițiile legale privind neplata impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
De asemenea, s-a prevăzut că în cazul în care garantatul nu achită comisionul de risc de 1% din valoarea garantată la termenele stipulate, acesta este obligat la majorări de întârziere la nivelul celor prevăzute de dispozițiile legale pentru neplata impozitelor și taxelor către bugetul de stat.
Toate aceste convenții reprezintă legea părților și ca atare reclamanta și-a asumat respectivele obligații și a prevăzut că plățile
urmează regimul fiscal, respectiv cel al impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
Argumentele reclamantei privind caracterul nebugetar al creanței nu au susținere în convențiile încheiate chiar de către aceasta.
Este adevărat că singurul argument care subzistă este acela că regimul fiscal este mai împovărător pentru reclamantă, dar acesta nu poate constitui temei juridic pentru a se constata că - - este un debitor comercial nebugetar în raportul cu.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes invocată de intimată.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de petenta debitoare - -, cu sediul în B, sector 1,-, în contradictoriu cu intimata creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul ales în B,--11, sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 septembrie 2008.
Președinte, - - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored./4 ex.
Com.2 ex/27.10.2008
Președinte:Mirela PolițeanuJudecători:Mirela Polițeanu
